Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cele mai protejate habitate marine din Australia ar putea deveni la fel de vulnerabile ca şi zonele oceanice neprotejate în următorii 15 ani ceea ce ar însemna o ameninţare substanţială pentru biodiversitatea marină, potrivit unui nou studiu, informează agenția de știri DPA.
Condiţiile oceanice extreme vor deveni ”noua normalitate” până în 2040, au spus miercuri cercetătorii australieni, transmite Agerpres.
”Acest scenariul fără precedent va crea ape mai calde, cu o aciditate mai ridicată şi cu niveluri mai scăzute de oxigen, la cheremul valurilor de căldură marine mai intense şi mai frecvente”, a spus autorul principal al studiului, Alice Pidd, de la Universitatea Sunshine Coast.
„E îngrijorător, dar această cronologie se va aplica chiar şi rezervaţiilor marine cheie de pe continent, care susţin biodiversitatea graţie ritmului mai lent de schimbare a condiţiilor”.
Cercetătorii au analizat scenarii ale încălzirii globale viitoare, printre care şi creşterea temperaturilor cu 1,8 grade Celsius faţă de epoca preindustrială.
Oamenii de ştiinţă au evaluat ”expunerea la schimbările climatice proiectate pe întreaga suprafaţă a domeniului marin din Australia”, a precizat coautorul studiului David Schoeman, punând accentul pe Ariile Marine Protejate (MPA), zone constituite legal pentru a conserva biodiversitatea în habitate vitale cum ar fi recifele de corali şi de mangrove.
”Din păcate, rezultatele nu sunt surprinzătoare”, a spus Schoeman. ”Ariile protejate vor fi la fel de vulnerabile ca şi ariile oceanice neprotejate când se vor confrunta cu încălzirea rapidă, pierderea oxigenului, acidificarea şi valurile de căldură”.
Pidd a spus că, deşi Ariile Marine Protejate sunt instrumente utile pentru a reduce impactul unor activităţi umane cum ar fi pescuitul şi turismul, ”nu au fost proiectate ţinând cont de realităţile schimbărilor climatice, iar simpla lor localizare nu le va proteja de acest impact”.
Cercetătorul a spus că o reducere rapidă a emisiilor de dioxid de carbon ar reuşi mai degrabă să încetinească şi nu să stopeze procesul.
”Angajamentul recent al guvernului australian de a reduce emisiile cu 62% până la 70% până în 2035 este un început bun, dar nu suficient pentru a inversa tendinţele descrise”, a spus coautoarea Kylie Scales.
Pidd a adăugat că reducerea rapidă a emisiilor de carbon ar avea mai degrabă drept efect să permită anumitor Arii Marine Protejate să revină după 2060 decât să oprească procesul degradării lor.
”Am depăşit deja mai multe puncte critice în domeniul climatic. Biodiversitatea va trebui să se adapteze”, a spus Pidd.