Un deces pe minut provocat de creșterea temperaturilor globale / Insectele purtătoare de boli colonizează noi regiuni – primul raport mondial în domeniul sănătății care cuantifică numărul victimelor căldurii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Schimbările climatice reprezintă o amenințare „fără precedent” pentru sănătatea umană, avertizează unul dintre cele mai ample și detaliate rapoarte globale publicate miercuri în revista The Lancet, citat de AFP și Agerpres. Impactul încălzirii globale prin arderea combustibililor fosili nu se mai limitează doar la mediu, iar căldura extremă, asociată cu poluarea și bolile transmise de insecte devin din ce în ce mai periculoase și, adesea, mortale pentru oameni.

Marea noutate adusă de ediţia 2025 a raportului Lancet Countdown, raport publicat în fiecare an de prestigioasa revistă medicală despre riscurile generate de schimbările climatice asupra sănătăţii, este determinarea, în premieră, a numărului de decese în ultimii ani, cauzate direct de căldură.

Potrivit raportului, creșterea temperaturilor globale a provocat în jur de 546.000 de decese pe an între 2012 și 2021. „Aceasta înseamnă aproximativ un deces cauzat de căldură în fiecare minut pe tot parcursul anului”, a declarat prof. Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney, Australia, care a făcut parte din echipa de analiză. „Este un număr cu adevărat alarmant, iar cifrele sunt în creștere.”

Cele mai afectate de mortalitate sunt Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, unde valurile de caniculă se intensifică accelerat. Comparativ cu anii 1990, numărul de decese este cu 63% mai mare, chiar și ajustat la creșterea populației mondiale, rămâne o creștere de 23%.

În privința sănătății individuale, căldura extremă provoacă tulburări renale, boli cardiovasculare și respiratorii, disfuncții ale organelor și, uneori, moarte subită. Efectele indirecte sunt reducerea activității fizice și perturbarea somnului care afectează suplimentar sănătatea fizică și mentală. Bebelușii sub un an și persoanele peste 65 de ani au fost categoriile cel mai expuse în 2024, durata medie de expunere la caniculă triplându-se în ultimele două decenii. De amintit că anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat, cu o temperatură globală medie ce a depășit ~ 1,55 °C peste nivelul pre-industrial (1850-1900), conform World Meteorological Organization (WMO).

Poluarea și incendiile, alți ucigași globali

Dependența de combustibili fosili generează o poluare toxică ce intensifică bolile respiratorii și cardiovasculare, se mai arată în raport. În 2022, poluarea aerului asociată combustibililor fosili a provocat peste 2,5 milioane de decese. În 2024, incendiile de pădure, tot mai frecvente pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate, au produs 154.000 de decese din cauza particulelor fine din fum, un nou record.

În ciuda riscurilor, raportul arată că guvernele au continuat să finanțeze combustibilii fosili cu 2,5 miliarde de dolari pe zi în 2023, în timp ce oamenii au pierdut aproximativ aceeași sumă în productivitate, din cauza căldurii care i-a împiedicat să lucreze în agricultură și construcții. Reducerea consumului de cărbune a salvat totuși aproximativ 400 de vieți pe zi în ultimul deceniu, iar energia regenerabilă crește rapid. Dar experții avertizează că nu este suficient.

Dr. Marina Romanello (University College London -UCL), coordonatoarea raportului, afirmă: „Vedem milioane de decese inutile în fiecare an din cauza întârzierii acțiunilor climatice. Distrugerea vieților și mijloacelor de trai va continua până când vom renunța la combustibilii fosili.”

Catastrofe naturale, insecuritate alimentară și răspândirea bolilor infecțioase

Fenomenele meteo extreme, respectiv secete, furtuni, inundații, au provocat cel puțin 16.000 de decese în 2024. Însă impactul real este mult mai amplu, producția agricolă este afectată, punând în pericol alimentația a milioane de oameni. În 2023, 124,4 milioane de persoane au fost expuse insecurității alimentare din cauza secetei și caniculei, potrivit raportului, deși datele provin doar din 124 de țări.

FOTO: Tânțar-tigru. Sursa: Dreamstime.com

Totodată, schimbările climatice permit insectelor purtătoare de boli să colonizeze noi regiuni. Țânțarul-tigru, care transmite febra denga, este deja prezent în Europa. Potențialul global de transmitere al virusului a crescut cu peste 50% față de anii 1950, ducând la peste 7 milioane de cazuri în 2024. Raportul citează şi alte insecte a căror arie de răspândire continuă să se extindă, în timp ce ele transmit boli mortale sau invalidante (boli care produc invaliditate): căpuşa, care transmite febra hemoragică Crimeea-Congo, sau minusculul ţânţar-flebotom, care transmite leishmanioza, o boală parazitară.

Ediția din 2025 a Lancet Countdown on Health and Climate Change a fost realizată de 128 de experți din peste 70 de instituții, sub coordonarea University College London și a Organizației Mondiale a Sănătății.

Raportul poate fi citit AICI