Garda Naţională de Mediu, în urma unei vizite a şefului instituţiei la Ploieşti, unde locuitorii reclamă de mulţi ani poluare şi mirosuri greu de suportat: Este util de înţeles că „mirosul” şi „poluarea aerului” sunt două noţiuni distincte

Garda de Mediu, instituţie care de ani de zile primeşte reclamaţii din partea ploieştenilor ce se plâng de mirosuri greu de suportat, în condiţiile în care trei rafinării funcţionează în zona municipiului Ploieşti, transmite, miercuri, că „este util de înţeles că «mirosul» şi «poluarea aerului» sunt două noţiuni distincte, cu consecinţe diferite şi cu mecanisme de reacţie instituţională separate”.

Mesajul este acelaşi pe care oamenii îl aud de ani de zile: acela că ceea ce simt este, în unele cazuri, „disconfort olfactiv”, şi nu poluare. Pe de altă parte, prefectul de Prahova, Daniel Nicodim, afirmă că nu e nevoie ca autorităţile să vină cu „cu explicaţii ştiinţifice în momentul în care nu poţi deschide geamul în Ploieşti, dimineaţa, să aeriseşti, pentru că de afară vine un miros îngrozitor”. Primarul oraşullui a prezentat, miercuri, date care arată că din februarie şi până în prezent, la Ploieşti s-au înregistrat sute de cazuri de depăşiri ale valorilor maxime admise pentru diverşi poluanţi, inclusiv hidrogen sulfurat şi benzen, transmite News.ro.

„Este clar că judeţul Prahova este, probabil, cel mai industrializat judeţ. Vorbeam cu doamna comisar de la Garda de Mediu care îmi spunea că au aproximativ 60 de obiective foarte mari care pot genera sau generează poluare şi în acest context cred că este necesar să facem nişte paşi pentru o comunicare cât mai simplă, cât mai directă, să nu venim cu explicaţii ştiinţifice în momentul în care nu poţi deschide geamul în oraşul Ploieşti, dimineaţa, să aeriseşti, pentru că de afară vine un miros îngrozitor”, a afirmat miercuri, într-o conferinţă de presă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim într-o conferinţă de presă comună cu oficiali ai Gărzii de Mediu şi ai autorităţilor locale din Ploieşti.

Acesta a subliniat că, de fiecare dată când este nevoie de controale la Ploieşti, Garda de Mediu invocă numărul mic de comisari angajaţi la Prahova.

„Garda de Mediu Prahova are aproximativ zece comisari, iar de fiecare dată când apar situaţii se invocă numărul insuficient al acestora, domnul comisar general a venit cu vestea că de la anul va fi suplimentat acest număr pentru judeţul Prahova, cel mai complex judeţ din această perspectivă, a poluării”, a subliniat prefectul de Prahova.

La rândul său, primarul municipiului Ploieşti, Mihai Poliţeanu, afirmă că datele integrate privind nivelurile de poluanţi arată că, din luna februarie până în prezent, s-au înregistrat„ sute de depăşiri” care „nu au avut un corespondent în măsuri luate de Garda de Mediu Prahova”.

„Am spus domnului comisar general că nivelul de încredere al cetăţenilor municipiului Ploieşti şi al meu personal în Garda de Mediu Prahova este zero şi va rămâne zero până la proba contrarie. Din punctul meu de vedere, Garda de Mediu Prahova şi-a îndeplinit cel puţin nesatisfăcător atribuţiile pe care le are”, a spus Mihai Poliţeanu, care a subliniat că a prezentat o situaţie privind depăşirea valorilor de noxe în Ploieşti la indicatori precum hidrogen sulfurat, PM10, benzeni, polueni şi alţi compuşi organici volatili.

Garda de Mediu anunţă, în contextul discuţiei privind poluarea din Ploieşti, că a amendat în ultimul an cele trei rafinării din Prahova cu 340.000 de euro. Primarul Mihai Poliţeanu a reacţionat, arătând că Primăria Ploieşti a fost amendată cu 60.000 de euro pentru că, în urma unui eveniment, iarba de pe un bulevard a fost distrusă, primarul arătând că „iarba s-a refăcut, este bune mersi”, iar cuantumul amenzilor date rafinăriilor pare nesemnificativ.

Comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Corlan, aflat la Ploieşti, miercuri, a explicat că „disconfortul olfactiv şi poluarea sunt două elemente similare, dar totodată distincte”.

„Disconfortul olfactiv este poluare în trei situaţii în accepţiunea Gărzii Naţionale de Mediu: atunci când este însoţit de o depăşire a limitelor maxim admise, atunci când există o legătură de cauzalitate între exploatarea tehnologică cu nerespectarea condiţiilor din autorizaţia de mediu sau exploatarea fără autorizaţie de mediu. În toate celelalte situaţii trebuie analizat care este impactul acestui miros asupra cetăţeanului”, a afirmat oficialul Gărzii de Mediu.

De altfel şi într-o postare pe Facebook, Garda Naţională de Mediu explică faptul că există diferenţă între „miros” şi „poluare”.

„Este util de înţeles că „mirosul” şi „poluarea aerului” sunt două noţiuni distincte, cu consecinţe diferite şi cu mecanisme de reacţie instituţională separate. Mirosurile sunt percepute la concentraţii extrem de reduse, putând proveni din activităţi industriale, din procese naturale sau din surse difuze greu de cuantificat. În schimb, poluarea aerului înseamnă prezenţa unor poluanţi în concentraţii peste limitele stabilite prin lege, (măsurată prin indicatori precum PM10, PM2.5, benzen, NO₂, SO₂). Cu toate acestea, legea recunoaşte disconfortul olfactiv ca un potenţial risc pentru sănătate şi calitatea vieţii şi stabileşte că evaluarea impactului asupra sănătăţii populaţiei cade în responsabilitatea autorităţilor de sănătate publică (Articolul 64 din OUG 195/2005). Efectele asupra sănătăţii apar de multe ori înainte ca poluanţii să depăşească limitele stabilite prin legislaţie. De aceea, o interpretare integrată este necesară: monitorizarea poluanţilor trebuie corelată cu monitorizarea efectelor asupra populaţiei, iar acest lucru trebuie făcut în colaborare strânsă cu autorităţile de sănătate publică”, se arată în postarea Gărzii de Mediu.

Instituţia precizează că a trimis peste 1.350 de adrese către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară pentru ca acestea, conform atribuţiilor ce le revin, să investigheze impactul disconfortului olfactiv asupra stării de sănătate a populaţiei.

Andrei Corlan a anunţat că se vor face analize care să arate cum se corelează sănătatea publică cu datele privind sesizările legate de poluare.