FOTO Destinații de weekend: pe urmele Cavalerilor Teutoni din Țara Bârsei / Cetățile Feldioara, Hărman și Prejmer

Sâmbătă va fi lansată a treia rută cultural turistică atestată din județul Brașov – Ruta Cavalerilor Teutoni, un circuit care include nouă localităţi din Țara Bârsei: Braşov, Bran, Codlea, Feldioara, Hălmeag, Hărman, Prejmer, Râşnov şi Teliu. Scopul principal al proiectului este promovarea cetăţilor teutonice, dar şi a obiectivelor turistice conexe din zonă, precum gastronomia şi meşteşugurile locale, a turismului de aventură (raffting, kayaking etc) şi a celui cu beneficii medicale.

Pentru weekendurile de început de toamnă, cetățile teutonice din Țara Bârsei pot fi o destinație de ieșire din tumultul orașelor și de relaxare, inclusiv pentru copii, care au apetență pentru poveștile cu cavaleri.

G4Media vă prezintă trei dintre cetățile ridicate de Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei, care se suprapune pe teritoriul județului Brașov.

Cetatea Feldioara, reședința Cavalerilor Teutoni timp de 14 ani în secolul al XIII-lea

Cetatea se înalță pe malul Oltului, la 20 de kilometri nord de orașul Brașov, în comuna Feldioara.

Mai ȋntȃi a fost o cetate de pămȃnt, ȋntărită probabil cu palisade, așa cum au găsit­-o cuceritorii unguri ȋn primele secole ale mileniului al doilea. Așa au denumit-o: „Földvár” (cetate de pământ). Coloniștii germani aduși de regii Ungariei și Cavalerii Teutoni i-au spus „Cetatea Sfintei Maria” – Marienburg. În limba romȃnă s-a păstrat denumirea derivată din maghiară – Feldioara, se arată pe site-ul primăriei Feldioara.

Ȋn Evul Mediu, Feldioara a fost una dintre cele mai importante așezări din regiune – Scaun de Judecată şi mai târziu târg liber, fapt mărturisit de monumentele istorice repuse azi în valoare şi deschise, ȋncepȃnd cu cetatea, către cei dornici să le descopere.

Așezarea medievală a fost ȋnfiinţată de coloniştii saşi ȋn partea a doua a secolului al XII-lea, iar ȋn perioada 1211–1225 Feldioara devine reşedinţa Cavalerilor Teutoni care au stăpȃnit Ţara Bȃrsei. Venind dinspre răsărit, unde luase parte la cruciade, Ordinul Teuton a fost instalat ȋn Ţara Bȃrsei de către regele Ungariei Andrei al II-lea care ȋși propunea astfel să oprească incursiunile cumanilor. Ordin militar monahal de origine germană, teutonii erau renumiţi pentru sobrietate şi seriozitate. Deoarece păstrau doliu pentru creştinii căzuţi în luptele cu musulmanii, ei aveau ca însemn heraldic crucea neagră pe fond alb.

Din secolul al XIII-lea datează şi cea mai veche etapă de construcţie a cetăţii, atribuită teutonilor. De-a lungul secolelor, cetatea a suferit distrugeri și refaceri succesive, pierzȃndu-și la un moment dat rolul militar și devenind loc de păstrare a alimentelor și de organizare a diferitelor evenimente ale comunităţii săseşti.

Cetatea este monument istoric național clasa A. Până în anul 2013 a fost o ruină, însă a fost restaurată în totalitate, iar din 2018 a fost redeschisă publicului. Fortificațiile inițiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime. Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei și a mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna și s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Țării Bârsei, aflată pe zidul de strajă.

În 2-3 septembrie se desfășoară Festivalul „Cavalerii teutoni se întorc în Cetatea Marienburg” şi Zilele porţilor deschise ale Cetăţii Feldioara. În cadrul acestora, publicul va putea asista la celebra Paradă a cavalerilor teutoni şi la concerte – de muzică veche, de fanfară, uşoară (Paula Selling şi Zdob şi Zdub) şi de orgă (în Biserica fortificată Evanghelică din localitate). De asemenea, pentru cei interesaţi, organizatorii au pregătit o tabără militară şi una de jocuri şi ateliere de meşteşuguri susţinute de meşteşugari locali. Nu în ultimul rând, publicul va putea vizita, în mod gratuit, Cetatea Marienburg, restaurată în 2018, cu toate cele trei turnuri şi expoziţiile sale.

Cetatea Hărman

Hărman mai demult Herman (în dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, în traducere „Muntele mierii“, în maghiară Szászhermány, în latină Mons Mellis) este o localitate aflată la circa 10 kilometri est de municipiul Brașov. Comuna este cunoscută în special pentru biserica fortificată impresionantă.

Istoria bisericii-cetate Hărman se leagă tot de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei. Prima atestare documentară a așezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii.

Cetatea are șapte turnuri de apărare și turnul clopotniță, cu o înălțime de 56 metri, care este vizibil de la distanță.

În capela din turnul de est se găsește o pictură murală unică prin gradul de păstrare și calitatea sa, care datează din secolul al XV-lea.

Fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. Este formată dintr-un triplu cordon de ziduri concentrice.

Cetatea Prejmer

Cetatea Prejmer se află în comuna cu același nume, aflată la 18 kilometri nord-est de municipiul Brașov. Este cea mai mare dintre cetățenile teutonice din Transilvania. Construcția acesteia a fost începută de Cavalerii Teutoni, iar după alungarea acestora a fost continuată de călugării cistercieni. Și aceasta a cunoscut mai multe intervenții de-a lungul timpului, iar în perioada 1960 – 1970 a fost restaurată. Din anul 1999 este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Zidurile cetății au fost construite în secolul al XV-lea, în formă ovală, erau groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, bastioane, porți de fier și poduri care se ridicau. Un drum de strajă folosea pentru aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă neobișnuit: vestita „Orgă a morții”, formată din mai multe arme așezate la un loc, care trăgeau toate deodată, ea producea dușmanului o mare panică și pierderi grele.

Despre Cavalerii Teutoni

Ordinul Cavalerilor Teutoni este un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. Cavalerii Teutoni purtau veșminte albe prevăzute cu o cruce neagră.

După ce forțele creștine implicate în cruciade au fost învinse, ordinul a fost nevoit să se retragă și s-a mutat, în 1211, în Țara Bârsei, Transilvania, pentru a ajuta regatul Ungaria la apărarea graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă.

Motivele de așezare a cavalerilor teutoni în Țara Bârsei includeau nu numai convertirea românilor la catolicism, ci și exploatarea minelor de aur și de argint din Transilvania.

Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit în Țara Bârsei numeroase cetăți de lemn fortificate (în cei 14 ani de ședere), cu sprijinul localnicilor, între care la Feldioara, Cetatea Neagră, Cetatea Crucii. A colonizat un număr însemnat de țărani și meșteșugari preponderent germani, care le asigurau hrana și produsele meșteșugărești necesare. Aceștia au fost denumiți în timp sași și s-au așezat alături de populația autohtonă, formată din români, slavi și pecenegi. Primele localități înființate sau puternic dezvoltate de nou veniți au fost Feldioara, Brașov, Codlea, Râșnov și Prejmer.

Către 1225, cavalerii teutoni au început să-și urmărească vizibil propriile interese și deci să se desolidarizeze de regele Ungariei, punând oficial teritoriul stăpânit de ei sub autoritatea Papei.

Drept urmare, în 1225, regele Ungariei a dus o luptă decisivă împotriva ordinului, învingându-l, după care Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost expulzat definitiv din Țara Bârsei.

Sașii colonizați de teutoni au rămas în continuare în Țara Bârsei, sub ascultarea unui conte numit de rege.

Ordinul există și în prezent ca organizație caritabilă. Mai multe detalii aici.