E atât de catastrofal rezultatul alegerilor parlamentare? Scenariile de lucru după alegeri pentru un guvern non-PSD

Rezultatul alegerilor parlamentare a fost o undă de șoc duminică noapte pentru mulți români. PSD s-a clasat pe primul loc și a reaprins fricile din epoca Dragnea, partidul extremist AUR a devenit a patra forță politică din Parlament. Un posibil guvern PSD și un AUR cu fibră interlopă în Parlament au dat multora coșmaruri. Realitatea e însă ceva mai nuanțată și aduce și câteva vești bune.

Un guvern non-PSD și non-AUR e perfect posibil, ba chiar foarte probabil. Cu USR PLUS și UDMR în jurul unui PNL puternic erodat de guvernarea în criză, noua coaliție de guvernare va avea cu aproximativ zece parlamentari mai mult decât majoritatea necesară învestirii unui guvern. Iar dacă la asta se adaugă și parlamentarii minorităților, majoritatea – fragilă, ce-i drept – se consolidează.

Partidele de dreapta au subperformat față de așteptările membrilor și față de majoritatea sondajelor. Dar puteau face mai mult?

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

PNL, cu ai săi 25%, se poate declara nemulțumit de scor având în vedere resursele cheltuite în campanie, mobilizarea masivă pe care a încercat-o în paralel cu guvernarea, armatele de primari și consilieri racolați de la PSD și alte partide. Pe de altă parte însă, criza sanitară și economică și-a pus serios amprenta pe scorul liberalilor și a mușcat din procente, erodându-i în 6 luni cât în trei ani obișnuiți. Iar liberalii au decontat deciziile proaste din ultimele două luni care au enervat milioane de oameni: închiderea otova a piețelor și a școlilor, testarea sub necesar, transferul absurd al responsabilității către autoritățile locale în plină pandemie.

Nu în ultimul rând, aroganța PNL și a președintelui Iohannis au costat câteva procente bune la vot. Foamea cu care liberalii au politizat până și cele mai marginale instituții, graba cu care și-au proțăpit amantele și neamurile în posturi, dar și nepăsarea lui Iohannis față de derapajele PNL au enervat la culme votanții care vedeau în fața ochilor un PSD vopsit în galben. Iar Ludovic Orban va deconta politic masiv această înfrângere, prima din cariera sa de șef al PNL.

USR PLUS a subperformat în raport cu potențialul din propriile sondaje. Motivele sunt multiple și pot fi dezbătute la nesfârșit, în buna tradiție a sfadei permanente din alianță: strategia falimentară de a nu ataca PNL, popularea listelor cu personaje perfect necunoscute publicului, scandalul stabilirii candidaților (mai ales în diaspora și în București), lipsa de carismă a liderilor Dan Barna și Dacian Cioloș. Cu toate acestea, USR PLUS și-a dublat scorul și numărul de parlamentari față de 2016 și a ajuns cheia guvernării. Ceea ce nu e deloc puțin pentru un partid care abia anul acesta a câștigat primii primari și consilieri locali în țară.

O altă veste bună e dispariția de pe scena politică – cel puțin temporar – a lui Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu. Ambii politicieni și-au epuizat resursa de credibilitate și au fost penalizați aspru de electorat. Nesfârșitele lor tumbe ideologice și retorice au luat sfârșit pentru o vreme, iar în drumul spre ușa din dos a istoriei au făcut o ultimă faptă bună: au rupt aproape 4% din voturile potențiale ale PSD.

E posibil ca și PMP să le urmeze drumul, deși partidul fondat de Traian Băsescu mai păstrează o infimă șansă, grației investiției făcute în Republica Moldova în mandatele prezidențiale ale acestuia. Transformarea lui Traian Băsescu din locomotivă în frână, inconsistența ideologică a PMP, blatul cu Firea la București timp de patru ani, prezența pe liste a unor personaje la limita penalului, candidatura Elenei Băsescu – toate au tras partidul în jos.

Intrarea UDMR în coaliția de guvernare e și ea, paradoxal pentru mulți, o veste bună. În primul rând. din punctul de vedere al solidității coaliției: UDMR e recunoscut pentru loialitatea sa și respectarea cu sfințenie a cuvântului dat. În al doilea rând, accederea la guvernare, intrarea în sfera marilor decizii și conectarea la resurse vor produce o posibilă schimbare fundamentală: decuplarea UDMR de Fidesz, de care e acum legată puternic financiar și ideologic, și recuplarea cu Bucureștiul. Ambele reduc riscul ca Uniunea să se transforme într-o forță politică radicală.

Revenim la posibilul guvern de dreapta: e bine că PNL e puternic dependent de partenerii de guvernare. Știm de la PSD ce înseamnă un partid cu scor uriaș, am văzut chiar la PNL aroganța guvernării solitare: pericolul derapajelor e enorm. Cu o coaliție din 3 sau 4 partide avem garanția echilibrului intern, a sistemului de checks and balances în interiorul guvernului.

PNL va trebui să adopte o parte însemnată a agendei USR PLUS: criterii mai bune de integritate, atenția la justiție, preocuparea reală pentru mediu, mai mare atenție la numirile din companii de stat. USR PLUS, la rândul său, va trebuie să renunțe la populisme precum taxarea zero pe salariul minim – perfect inoperantă în perioadă de criză. Și la un loc vor fi obligate de opoziția dură a PSD să fie atenți la populația vulnerabilă în perioada crizei economice ce va veni.

Situația critică din țară, tensionată suplimentar de rezultatul strâns al alegerilor, nu permite prelungirea la infinit a negocierilor pentru formarea viitorului guvern. Dată fiind poziția publică a USR PLUS, UDMR și AUR, care au anunțat că nu vor să facă o coaliție de guvernare cu PSD, singura opțiune realistă e a unei coaliții de dreapta. Până la 21 decembrie, ziua învestiturii noului guvern, ar trebui să avem premier, program de guvernare și miniștri. Orgoliile lui Orban, Iohannis, Cioloș ori Barna sunt ultimul lucru de care mai au chef românii, în plină criza sanitară, cu sute de morți săptămânal.

PS: Despre problema AUR a scris pe larg Dan Tăpălagă aici. Oricât de îngrozitor sună discursul acestei construcții politice, ea pare acum o creație temporară, fără un mare viitor.

Citește și:

• HARTĂ Rezultate alegeri parlamentare 2020: Cum și-au împărțit județele PSD, PNL, USR PLUS, UDMR și AUR
• „Surpriza” AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă
• LIVE Rezultate parțiale alegeri parlamentare 2020 după numărarea a peste 99,83% din voturi: PSD – 29%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 9%. Pro România nu intră în Parlament, PMP e la limită