Dependențele de platformele de modă second-hand: un studiu dezvăluie riscurile

Când pasiunea pentru modă se transformă într-o dependență de platformele second-hand. O realitate analizată de Marie Boudi, doctorandă la Universitatea din Bordeaux, într-un interviu pentru FashionUnited.

Dacă dependențele de rețelele sociale fac deja obiectul multor studii, o altă formă de dependență începe să trezească interesul lumii științifice: dependența de platformele de modă second-hand.

La Bordeaux, doctoranda Marie Boudi documentează apariția unor comportamente problematice legate de platformele și aplicațiile pentru haine, încălțăminte și accesorii second-hand precum Vinted, Depop sau Vestiaire Collective. Bazându-și teza pe teoria cercetătorului canadian Vallerand, aceasta evidențiază un risc major pentru utilizatori: trecerea de la o „pasiune armonioasă” pentru modă la o „pasiune obsesivă”, în care utilizatorul își pierde complet controlul asupra activității sale pe platformă.

Potrivit unui studiu recent al Institutului Francez al Modei (IFM), compania Vinted este în prezent cea care înregistrează cel mai mare volum de vânzări de modă în Franța, depășind Amazon și Kiabi.

Mai mulți factori explică acest succes. Utilizatorii aleg aplicații precum Vinted din motive economice, ecologice sau din pasiune pentru modă și pentru moda second-hand. Este asupra acestui ultim punct – pasiunea pentru modă – că s-a concentrat Marie Boudi în cercetarea sa. În urma interviurilor cu diverși utilizatori, ea a observat ceea ce numește „derapajul” acestei pasiuni inițial „armonioase”, conform teoriei lui Vallerand. Utilizarea aplicațiilor vintage sau second-hand se transformă astfel într-o obsesie, cunoscută drept „pasiune obsesivă”.

„Eram constant în punctele de ridicare […] Mi-am zis că poate exagerez puțin.”
Charlotte, utilizatoare a unei platforme second-hand, intervievată de Marie Boudi

Ceea ce este la început o atracție pentru estetică, tendințe sau shopping, se transformă într-o nevoie compulsivă de a cumpăra. „Eram constant în punctele de ridicare […] Mi-am zis că poate exagerez puțin”, spune Charlotte. O altă persoană intervievată a recunoscut că avea impresia că „depinde de această platformă”.

Mărturii publicate de revista Marie Claire în 2024 confirmă ideea unei relații toxice cu platformele second-hand. „Am descoperit Vinted acum cinci ani. La început, îl foloseam sănătos, dar după un timp a devenit o dependență”, spune Lola-Marie, studentă la Bruxelles.

Problema este legată de oferta imensă, aproape infinită, dar și de prețurile mici. „Am mai multă putere de cumpărare pe aceste platforme, mă pot răsfăța mai mult. Prețurile sunt atractive și există varietate”, explică Marie Boudi.

„Satisfacția și entuziasmul resimțite în timpul cumpărăturilor sunt senzații pe care consumatorii vor să le regăsească de fiecare dată, ceea ce îi împinge să supraconsume pe aceste platforme.”
Marie Boudi, pentru FashionUnited

La prima vedere, aceste sentimente par pozitive, dar ele duc în final la un ciclu de achiziții repetate și la emoții negative precum vinovăția sau regretul.

Moda second-hand se bucură acum de o imagine pozitivă în ceea ce privește impactul ecologic. Articolele cumpărate au fost deja purtate, deci consecințele asupra mediului sunt mult mai mici decât în cazul producției de articole noi. În plus, hainele second-hand primesc o a doua viață, fiind împiedicate să ajungă prematur la gunoi sau în gropi de deșeuri expuse de media în ultimii ani.

Această conștientizare ecologică a contribuit la boom-ul modei second-hand, cu consumatori convinși că fac o achiziție rațională. Această percepție este susținută și de comunicarea companiilor, care au capitalizat intens pe argumentul ecologic.

De exemplu, Vestiaire Collective afirma în raportul său de circularitate din 2024: „Planeta este mai bine atunci când optezi pentru luxul second-hand”.

Dacă comparăm amprenta de carbon a acestor companii cu cea a marilor grupuri de modă, diferența este clară: Vestiaire Collective a raportat 18.992 tone CO₂ (2023), Depop 20.059 tone (2022), în timp ce H&M ajunge la 8,5 milioane tone, Shein la 9,17 milioane (2022), iar Kiabi la 2,7 milioane tone (2022).

Totuși, rapoartele nu detaliază impactul real al transportului produselor vândute pe platforme. Este suficient să arate că impactul este mai mic decât la un produs nou, pentru a fi prezentate ca o alegere „rațională”.

Vinted a încercat chiar să atenueze problema supraconsumului: „Majoritatea (65%) cumpărătorilor pe Vinted spun că preferă să achiziționeze mai puține articole, dar mai scumpe și mai durabile […] Doar un grup mic (18%) recunoaște că a cumpărat spontan ceva pe platformă”, arată raportul de impact din 2024.

Dar un studiu al Ademe (2023) contrazice aceste date, arătând că 86% dintre consumatorii de produse second-hand cred că pot cumpăra mai mult pentru mai puțini bani.

În fiecare zi, oferta platformelor second-hand se reînnoiește. În 2022, Vinted a anunțat că peste 800 de milioane de articole au fost puse în vânzare într-un singur an. Această abundență, combinată cu notificările constante, îi împinge pe utilizatori să verifice aplicațiile în permanență.

„Știind că pot revinde articolul, consumatorii se simt mai în siguranță și cumpără mai liber, fără inhibiții”, spune Boudi.

„Deschid Vinted ca pe un social media” – aceasta este una dintre frazele auzite de cercetătoare. „Asta înseamnă că, atunci când sunt în autobuz, la metrou sau pur și simplu nu am ce face, intru pe Vinted și derulez să văd ce mai apare.”

Termeni precum „dependență”, „reflex”, „excitare” și „satisfacție” apar des în mărturii – aceiași termeni legați de folosirea excesivă a rețelelor sociale, deja dovedită ca fiind nocivă pentru sănătatea psihologică.

Studiile IFOP arată că, în 2025, 36% dintre francezi consideră că rețelele sociale le intensifică sentimentul de singurătate. Neuroimagistica demonstrează că utilizarea intensivă, mai ales în rândul adolescenților, modifică regiunile cerebrale într-un mod similar cu dependențele sau tulburările de dispoziție.

Autoritățile recunosc riscurile economice, fizice și psihologice legate de utilizarea adictivă a platformelor digitale, dar reglementările rămân incomplete.

De aceea, Comisia Europeană lucrează la Digital Fairness Act (DFA), un proiect menit să protejeze consumatorii în mediul digital. Textul va aborda designul adictiv al platformelor, interfețele manipulative și practicile de personalizare abuzive.

Consultarea publică este în desfășurare din iulie 2025 și se va încheia în octombrie 2025. Rezultatele vor fi publicate în al doilea trimestru din 2026. Dacă noile reglementări vor fi adoptate, platformele precum Vinted ar putea fi obligate să își modifice fundamental modul de funcționare.