De ce Ucraina se pregătește pentru „cea mai grea iarnă” a războiului cu Rusia

În blocul ei din epoca sovietică, situat la periferia estică a Kievului, Oksana Zinkovska-Boiarska trăiește cu întreruperi zilnice de curent. Liftul care duce la apartamentul ei de la etajul opt se oprește adesea, luminile se sting și, uneori, pompele care mențin presiunea în sistemul central de încălzire cu gaz nu funcționează, scrie BBC.

Ea are un acumulator mare pentru a menține aparatele în funcțiune, dar acesta costă 2.000 de euro și nu durează prea mult. Soțul ei, Ievgen, avocat, trebuie adesea să lucreze la lumina lanternei. Fiica lor de doi ani, Katia, se joacă și ea la lumina lumânărilor.

În mijlocul raidurilor aeriene și al întunericului rece, Oksana spune că ea și Ievgen sunt îngrijorați în permanență pentru Katia. „Nu pot descrie în cuvinte frica animalică pe care o simți când îți duci copilul la adăpost în timpul exploziilor. Nu am simțit niciodată așa ceva în viața mea și nu aș dori nimănui să simtă așa ceva. Gândul că ar putea fi speriată pentru că nu este lumină – este îngrozitor.”

În toată Ucraina, familiile se pregătesc pentru vremuri și mai grele – o iarnă lungă și rece, în care președintele rus Vladimir Putin încearcă să-și ducă la capăt invazia lovind rețelele și sursele de energie ale Ucrainei.

Chiar weekendul trecut, un atac masiv cu drone și rachete a lăsat o mare parte a țării fără energie electrică pentru o perioadă. Ucrainienii suportă acum întreruperi regulate de energie electrică de până la 16 ore pe zi.

Iarna, temperaturile în Ucraina pot scădea până la -20 °C. Un înalt oficial guvernamental a spus că se așteaptă ca următoarele luni să fie brutale.

„Cred că va fi cea mai grea iarnă din istoria noastră”, spune oficialul. „Rusia ne va distruge energia, infrastructura, încălzirea. Toate instituțiile statului ar trebui să fie pregătite pentru cel mai rău scenariu.”

Maxim Timcenko, directorul executiv al DTEK, o mare companie privată de energie din Ucraina, spune: „Având în vedere intensitatea atacurilor din ultimele două luni, este clar că Rusia urmărește distrugerea completă a sistemului energetic al Ucrainei.”

Dar, potrivit unui trimis european, nu este vorba doar de faptul că oamenii stau în frig noaptea sau fără lumină – strategia Rusiei este mai complexă.

„[Este vorba] și despre faptul că oamenii nu vor mai putea cumpăra pâine de la brutărie dimineața și nu vor mai putea merge la muncă, deoarece fabricile nu vor mai avea energie electrică”, spune trimisul.

După cum spune oficialul: „Scopul rușilor este să distrugă economia noastră”.

Deci, cum se va desfășura exact această strategie? Și având în vedere că aproape patru ani de război și-au lăsat amprenta, ce înseamnă acest lucru pentru poporul ucrainean și pentru viitorul acestui război lung și greu?

Active înghețate și diplomație suspendată

Pe linia frontului, veștile sunt sumbre. Există semne tot mai clare că importantul oraș Pokrovsk din estul țării ar putea cădea, ceea ce ar da forțelor ruse un impuls moral și o nouă platformă pentru a cuceri o parte mai mare din regiunea Donețk.

Mai mult, pentru moment, eforturile diplomatice de a pune capăt războiului par să fie suspendate.

Discuțiile despre un summit între președintele american Donald Trump și Vladimir Putin din Rusia au fost puse în așteptare după ce Moscova a refuzat să renunțe la obiectivele sale maximaliste de război, iar SUA au impus sancțiuni asupra petrolului și gazelor rusești.

„În prezent, există o pauză”, a declarat săptămâna aceasta un purtător de cuvânt al Kremlinului, „situația este blocată”.

Între timp, țările europene se ceartă cu privire la ce să facă cu activele rusești înghețate în valoare de 180 de miliarde de euro. Ele intenționează să utilizeze banii pentru a acorda Ucrainei un împrumut, care va fi rambursat numai dacă Rusia va plăti despăgubiri după încheierea războiului.

Însă o dispută privind modul de împărțire a riscului a lăsat vistieria Kievului complet goală.

Totuși, criza energetică este cea care îngrijorează cel mai mult guvernul ucrainean. „Oamenii sunt obosiți după patru ani de război”, a spus un oficial ucrainean.

„Mă tem că vor fi demotivați”.

Insomnie, rachete și moral în scădere

Mergând pe străzile din Kiev, întâlnești o mulțime de fețe obosite – oamenii au ochii roșii de la lipsa somnului, odihna lor fiind întreruptă de sirenele de raid aerian.

„Sunt obosită pentru că nu dorm suficient”, spune Iana Kolomiets, 31 de ani, director de casting din Odesa. „Dar… și oamenii care luptă pe front sunt obosiți.”

Un studiu științific recent sugerează că oamenii sunt de trei ori mai predispuși să sufere de insomnie în Ucraina decât în țările în care este pace.

Studiul a urmărit tiparele de somn ale aproximativ 100 de ucraineni pe o perioadă de șase luni și a constatat că insomnia persista chiar și în nopțile liniștite. (Cercetarea a fost publicată de Texty, un site web de jurnalism de date cu sediul în Ucraina.)

Nu au fost multe nopți liniștite. Rusia a lansat un număr mare de rachete balistice asupra Ucrainei în octombrie – aproximativ 268 în total, cel mai mare număr lunar de la invazia pe scară largă, potrivit unei analize publicate de site-ul de știri Oboz. În aceeași lună, Rusia a lansat 5.298 de drone Shahed și alte drone bombardier.

Diplomații sugerează că tactica Rusiei are o orientare geografică, atacurile lor vizând în mod deliberat rețelele de transport al gazului și energiei electrice din estul Ucrainei, mai degrabă decât centralele electrice din vestul țării.

„Ei încearcă să împartă Ucraina în două din punct de vedere energetic”, spune un trimis european. „Vor ca toată zona de la est de râul Nipru să fie rece în această iarnă.”

Scopul, a spus o sursă guvernamentală, este de a „instiga o insurecție, astfel încât oamenii să se răzvrătească împotriva guvernului de la Kiev… încearcă să distrugă coeziunea socială”.

Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare este atât de îngrijorat încât a emis deja un avertisment oficial, afirmând că „iarna care se apropie prezintă noi riscuri pentru ucraineni… deoarece intensificarea atacurilor asupra rețelelor energetice subminează eforturile de a menține căldura în case, școli și centre de sănătate”.

Nici incertitudinea cu privire la rezultatul diverselor inițiative diplomatice nu a ajutat.

Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că oamenii din Ucraina ar putea fi, de fapt, mai optimiști, nu mai pesimiști.

Un studiu realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, un institut de sondare a opiniei publice, a sugerat că, în octombrie, 56% dintre cei 1.008 ucraineni intervievați se simțeau optimiști cu privire la viitorul țării, față de 43% în mai.

Sașa, un finanțist din Kiev, explică că moralul ucrainean este volatil, oscilând între optimism și pesimism.

„Dacă oamenii vorbesc despre sfârșitul războiului, se simt plini de speranță”, spune el. „Dar când negocierile eșuează, se descurajează”.

Oksana, însă, este pragmatică: ea spune că, în ciuda tuturor temerilor pentru fiica ei, nu au de ales decât să îndure.

„Întotdeauna mă gândesc că pe front este mult mai rău”, adaugă ea. „La front sunt băieți și fete care suferă mult, mult mai mult. Înțeleg că copilul meu nu ar trebui să crească în aceste condiții, pentru că nu este normal în lumea civilizată. Dar putem rezista atâta timp cât frontul are nevoie de noi.”

Putin vrea o victorie pe care să o poată „vinde”

La începutul acestei săptămâni, ceața densă a permis trupelor ruse să avanseze mai departe în Prokrovsk.

Veștile din oraș sunt sumbre, cu rapoarte zilnice despre avansul rușilor. Dacă ar cădea, ar fi primul oraș important capturat de Rusia după Avdiivka în februarie 2024.

Dar forțele ruse ar fi încă la doar 40 de km de locul de unde au început invazia pe scară largă în 2022, teren câștigat cu prețul a sute de mii de vieți.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că înaltul comandament rus atacă Pokrovsk nu doar pentru că este important din punct de vedere tactic, ci și pentru că Putin vrea o victorie pe care să o poată „vinde” diplomatic Casei Albe.

Rușii speră să-l convingă pe președintele Trump că obțin victorii pe câmpul de luptă, care vor pune presiune pe Kiev să ceară pacea.

Vadim Pristaiko, fostul ministru de externe al Ucrainei și ambasador la Londra, a declarat că Rusia dorește să „impună în Europa și în rândul occidentalilor sentimentul – așa cum au făcut-o și propagandiștii ruși înainte – că nu se poate face nimic împotriva Rusiei, că Mama Rusia nu poate fi învinsă”.

„Ei speră că partenerii noștri ne vor forța să ne pierdem prestigiul și să semnăm acordul rusesc, oricare ar fi acesta”.

Președintele Zelenski, întrebat în cadrul unei conferințe de presă recente, dacă poporul său va putea supraviețui iernii care se apropie, a declarat: „Nu știu cum va fi iarna, dar trebuie să ne pregătim în orice caz”.

„Înțelegem ce trebuie să facem, înțelegem ce avem nevoie, iar partenerii noștri știu, de asemenea, de la noi ce volum de energie electrică trebuie să importăm în cazul în care vor apărea dificultăți.”

Ucraina importă gaze din toată Europa, inclusiv din Polonia, Ungaria și Slovacia. Dar are și instalații de stocare masive pe care Rusia le-ar putea viza.

Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de Cercetare în Industria Energetică, spune că Ucraina este bine poziționată pentru a-și proteja aprovizionarea cu energie de atacurile rusești. „Suntem mai bine pregătiți, știm cum să acționăm, nu intrăm în panică”, spune el.

„Știm ce trebuie să facem dacă ceva este avariat. Va fi complicat, va fi o iarnă grea, vor fi multe întreruperi, dar va fi gestionabil.”

Oboseala războiului versus răbdarea strategică

Prim-ministrul Ucrainei este încrezător. Iulia Sviridenko a spus că obiectivul Rusiei este „să scufunde Ucraina în întuneric. Al nostru este să păstrăm lumina”.

Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi mai greu de realizat dacă Trump se concentrează pe alte probleme și își îndreaptă atenția departe de Ucraina – la fel și dacă alegătorii europeni aleg guverne care sunt mai puțin favorabile Kievului.

Pericolul este că oboseala războiului va depăși răbdarea strategică.

Dar, în ciuda realismului sumbru al sursei oficiale a guvernului, chiar și el rămâne încrezător. „Iarna aceasta este ultima șansă pentru ruși de a ne învinge”, a spus el. „Și dacă ajungem la 1 aprilie, vom câștiga războiul.”

BBC l-a întrebat pe un diplomat occidental de ce ucrainenii sunt atât de neclintiți. „Sunt pur și simplu încăpățânați”, a răspuns acesta, indicând lunga istorie a Ucrainei de a rezista greutăților.

„Ei spun că au supraviețuit germanilor, polonezilor, turcilor, lituanienilor și că acum pot supraviețui rușilor.”

Și totuși, pentru mulți ucraineni, viața continuă ca de obicei – sau cât se poate de obișnuit.

La stadionul Dinamo din Kiev, sub lumina reflectoarelor, se joacă un meci de fotbal – Dinamo Kiev împotriva Șahtior Donețk. Este un meci dur, partizan, în care fanii înrăiți, cunoscuți sub numele de ultras, poartă măști și scandează împotriva adversarilor.

Unul dintre puținele semne că acest lucru se întâmplă într-un oraș în război este numărul de oameni prezenți: stadionul poate găzdui peste 16.000 de persoane, dar doar 4.300 de fani au acces, datorită capacității adăposturilor antiaeriene ale stadionului.

Fanii provin din toate păturile sociale – tineri și bătrâni, familii și prieteni. Sunt prezenți și militari, care sunt aplaudați de mulțime, care se dă la o parte pentru a-i lăsa să treacă.

„Este foarte important să continuăm să trăim”, spune Anatoli Anatolici, comentatorul meciului, prezentator de televiziune și de social media.

În opinia sa, venirea la meciul de fotbal este în sine un act de sfidare.

„[Arată] tuturor că nu vom părăsi țara noastră în această perioadă dificilă… Trebuie să fim aici când vom câștiga.”

Cu cinci minute înainte de finalul meciului, scandările se opresc brusc. Fanii își pun mâinile pe inimă și cântă imnul național.

În curând, întregul stadion cânta în cor; o mulțime divizată de echipe, dar unită de țară.