De ce riscă România tăierea fondurilor europene și cum își protejează Bruxellesul miliardele de euro / La un pas de Polonia, Ungaria și Slovenia

România se află la un pas de a intra în grupul proscrișilor din UE, al țărilor monitorizate de Comisia Europeană pentru nerespectarea statului de drept din cauza marilor probleme din justiție nerezolvate sau chiar agravate în ultimul an, cum ar fi decizia Curții Constituționale în cazul Secției Speciale.

Motivarea CCR din iunie 2021 în cazul Secției Speciale apropie România foarte mult de Polonia, care a negat întâietatea dreptului european în fața Constituției naționale.

De altfel, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a și invocat, pe 19 octombrie, la Strasbourg, de la tribuna Parlamentului European, cazul României și Lituaniei pentru a încerca să convingă Bruxelles-ul că nu doar Polonia respinge supremația dreptului european în fața Constituției naționale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Nu este singurul regres major de la respectarea valorilor UE. Inspecția Judiciară vânează în continuare tocmai magistrații incomozi, care critică absența reformelor din justiție, în loc să se ocupe de problemele reale din sistem.

Inspecția Judiciară a trimis o adresă redacției G4Media.ro pe data de 25 noiembrie pentru a solicita informații despre adresa de mail și ora la care a fost trimis un comunicat al Asociației Inițiativa pentru Justiție, condusă de Bogdan Pârlog. În comunicat, Asociația cerea desființarea rapidă a Secției Speciale și trecerea dosarelor la DNA.

G4Media.ro a decis să ingore solicitarea Inspecției Judiciare. Acțiunea Inspecției arată ca o nouă tentativă de a pune pumnul în gura acelor magistrați care presează pentru reforme esențiale în sistem, cerute de Comisia Europeană prin MCV sau de Comisia de la Veneția.

Însă de departe, cea mai gravă problemă o reprezintă absența voinței politice în ce privește continuarea luptei anticorupție. Însuși șeful DNA, Crin Bologa, a transmis, joi, de Ziua Internațională Anticorupție, o serie de mesaje adresate puterii.

”Depinde de forțele responsabile ale societății dacă Ziua Internațională Anticorupție va deveni sau nu momentul de reînnoire a angajamentului de reprimare a corupției : prin educație, prevenție și combatere”, se arată într-un comunicat oficial al DNA.

Procurorii anticorupție mai atrag atenția că fenomenul corupției ”macină în continuare multe zone ale societății noastre, iar deturnarea banului public frânează dezvoltarea societății, încurajează clientelismul și promovează nepotismul, perpetuează sărăcia în pături extinse ale societății”.

Altfel spus, procurorii anticorupție le cer decideților politici să spună clar dacă mai vor sau nu cu adevărat lupta anti-corupție, pe fondul evacuării mesajelor pro-justiție și stat de drept din discursul liderilor politici aflați la putere. Iar acest angajament nu se poate face doar din vorbe, ci prin fapte: repararea urgentă a legislației penale, desființarea SIIJ, asigurarea resurselor necesare bunei funcționări a parchetelor.

Șeful DNA, Crin Bologa, a mai avertizat în mod explicit, într-un interviu pentru RFI, asupra pericolului tăierii de fonduri europene dacă România nu face reformele promise în justiție, inclusiv desființarea Secției Speciale: ”Noi ca stat nu vom putea păcăli partenerii europeni. Dacă noi ca stat nu îndeplinim obligațiile pe care singuri ni le-am asumat, atunci degeaba desființăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene”.

Mult mai optimist a sunat însă mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Internațională Anticorupție. Șeful statului și-a amintit, în sfârșit, de tema sa favorită din campania electorală, abandonată imediat după câștigarea alegerilor și instalarea guvernului său.

Există însă câteva fraze incorecte în mesajul președintelui. Acestea: ”În ciuda provocărilor de natură sanitară, economică sau politică cu care s-a confruntat, țara noastră a rămas un reper în Estul Europei datorită progreselor făcute în domeniul statului de drept, iar acestea trebuie să continue.

Rămân ferm angajat în efortul de dezvoltare a parcursului democratic al țării noastre și sunt convins că putem clădi un viitor mai bun, atâta timp cât ne sprijinim pe fundația solidă a valorilor europene, pe integritate, dreptate și toleranță zero față de corupție.”

Nu, România nu mai este demult un reper în Estul Europei, ci o sursă de îngrijorare tot mai mare la Bruxelles. Nu doar că n-am făcut progrese în domeniul statului de drept, ci am înregistrat regrese majore, vezi decizia CCR în cazul Secției Speciale.

Lupta anticorupție arată bine doar în statistici. Strict cantitativ este foarte posibil ca numărul de cazuri să fie mai mare decât în anii trecuți. În realitate, DNA nu mai anchetează cazuri semnificative de mare corupție, nici alte instituții relevante din statul român nu mai susțin lupta anticorupție la fel ca în trecut. Este o realitate evidentă, care nici măcar nu mai trebuie demonstrată.

Dacă aruncăm o privire atentă pe regulamentul Parlamentului European și al Consiliului adoptat în 16 decembrie 2020 privind regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, vom constata că România a bifat deja o serie de condiții pentru a risca să-i fie oricând tăiate fonduri.

Articolul 4 din regulament arată în ce condiții UE adoptă măsurile punitive împotriva unui stat membru, iar România se califică deja la mai multe puncte.

Coaliția PNL-PSD-UDMR, președintele Klaus Iohannis își fac un calcul greșit atunci când speră că vor trage pe sfoară Bruxellesul cu declarații sforăitoare, de bune intenții, lipsite de acțiuni concrete. Acei politicieni care cred că, dacă pun justiția din țară cu botul pe labe, vor putea fura liniștiți miliardele de la UE, se înșeală profund.

Tuturor, le-aș recomanda să citească cu mare atenție articolul 4 din Regulamentul invocat mai sus. Nu prea merge nici să ignore solicitările Parchetul European, deoarece ”cooperarea eficace și în timp util” cu OLAF și EPPO este considerată un principiu al statului de drept care, odată încălcat, poate atrage suspendarea fondurilor europene (vezi litera ”g”).

Dacă România va continua pe acest drum anti-reformă în justiție, dacă va manifesta mai departe o lipsă crasă de voință politică în combaterea corupției – care se traduce de fapt prin nerespectarea valorilor UE și subminarea statului de drept – este doar o chestiune de timp până când va intra pe radarul Comisiei Europene.

Deja aud tot mai multă lume care se întreabă la Bruxelles sau în cancelariile occidentale de ce se discută doar despre Polonia și Ungaria când vine vorba despre derapaje de la statul de drept, dar nu și despre România.