Curtea de Justiție a Uniunii Europene blochează tentativa Poloniei de a intimida judecătorii nealiniați/ Cazul judecătorului Igor Tuleya

Curtea de Justiție a UE a anunțat că Polonia trebuie să suspende activitatea unui nou-înființat comitet disciplinar judiciar pentru a împiedica „daune grave și ireparabile aduse intereselor UE”, scrie EUobserver, citată de Rador.

Comitetul, înființat în 2017 ca parte a unor reforme judiciare mai ample, are 15 membri numiți pe criteriul politic de către Partidul Lege și Justiție (PiS) aflat la putere.

El ar fi trebuit să facă prima victimă în martie, când ar fi trebuit să-i ridice imunitatea judecătorului Igor Tuleya, un critic înverșunat al PiS, pentru a putea fi inculpat.

Conform acuzațiilor – pe care el le-a luat în râs, dar care l-ar putea trimite după gratii -, judecătorul ar fi permis în mod ilegal unor jurnaliști să participe la o ședință a unei instanțe închisă publicului.

Întreaga afacere era menită „să-i sperie pe alți judecători, să aibă un efect de descurajare, să le transmită: «Uite: el a dat un verdict pe care noi [PiS] îl considerăm greșit, astfel că a fost pedepsit»”, a declarat recent Tuleya într-un interviu pentru EUobserver.

Audierea lui a fost amânată din cauza pandemiei, însă acum nu mai poate avea loc fără ca Polonia să ignore interdicția de miercuri a curții UE, lucru pentru care ar putea primi amenzi enorme.

Dispoziția „provizorie” a intrat în vigoare imediat și va rămâne așa până când Curtea va adopta o decizie finală.

Existența comitetului disciplinar face ca „simpla perspectivă ca ei [judecătorii polonezi] să poată face obiectul unor proceduri disciplinare care pot fi încredințate unui organ a cărui independență nu ar fi garantată e foarte probabil să le afecteze propria lor independență”, afirmă verdictul curții UE, care e similar cu declarațiile lui Tuleya.

Iar acest lucru ar însemna „daune grave pentru ordinea juridică a UE și, în consecință, pentru drepturile indivizilor care derivă din legislația UE și pentru valorile […] pe care este fondată UE”, a precizat Curtea.

În ce-l privește, Tuleya, ca de altfel și Donald Tusk, fost conducător al Poloniei și fost președinte al Consiliului European, a avertizat că dacă PiS nu bate în retragere acest lucru ar putea duce într-o bună zi la ieșirea Poloniei din UE.

Comisarul european al justiției Vera Juorova a adoptat miercuri o poziție mai puțin radicală.

Comitetul disciplinar polonez e „problematic”, iar Comisia Europeană are „îngrijorări grave” în privința lui, a declarat ea într-un interviu pentru nouă mari ziare europene.

Guvernul PiS a declarat că analizează verdictul UE.

Însă doi parlamentari PiS, Arkadiusz Mularczyk și Sebastian Kaleta, au atacat curtea UE, afirmând că și-a depășit competențele.

„Decizia de azi a fost un act de uzurpare care dăunează suveranității poloneze”, a declarat Kaleta.

Libere și corecte?

Între timp Polonia merge înainte cu alegerile prezidențiale de la începutul lui mai, în ciuda pandemiei.

Decizia îl avantajează pe actualul președinte, loialistul PiS Andrzej Duda, care este promovat de presa de stat controlată de PiS, în vreme ce alți candidați nu pot face campanie din cauza carantinei.

Scrutinul va avea loc prin vot prin corespondență, o premieră în țară, care a adoptat luni o nouă lege în acest sens [adoptată doar de camera inferioară deocamdată – n.trad.].

Dar Jourova a declarat că este de asemenea „îngrijorată și în privința alegerilor libere și corecte și a calității votului, în privința legalității și constituționalității lui”.

„Dacă aș fi cetățean polonez, aș vrea să știu exact cum va avea loc acest vot, pentru că de acum nu mai e mult”, a adăugat ea.

Validitatea alegerilor va fi decisă de Camera de Control Extraordinar și Afaceri Publice a Poloniei.
Dar și camera a fost umplută cu loialiști PiS, astfel că ea naște îngrijorări similare cu cele privind comitetul disciplinar.

Camera „ne va expune pe toți nu numai unui haos juridic, însă i-ar putea priva pe polonezi de drepturile lor electorale”, a declarat miercuri Krystian Markiewicz, un respectat judecător polonez.

Și, date fiind similitudinile, „decizia CJUE de azi nu numai că interzice clar guvernului polonez să-i reprime ilegal pe judecători […], dar are un efect și mai amplu – ar trebui să închidă calea abuzului în privința recunoașterii arbitrare a validității alegerilor”, a adăugat Markiewicz.

Puterea lui Orban

Jourova a mers mai departe, trăgând un semnal de alarmă și în privința Ungariei, un indiciu al unor probleme mai vaste cu statul de drept în UE, inclusiv în Malta și România.

Măsurilor recente ale premierului ungar Viktor Orban – acum conduce prin decrete pe perioada crizei sanitare – „le lipsește un termen-limită” pentru expirarea puterilor speciale, a remarcat Jourova.

Comisia nu-i poate permite să dețină „puteri necontrolate”, a declarat ea.

„Controlul parlamentar și controlul de către presa independentă sunt acum mai importante ca niciodată”, a precizat ea.

Sursa: EUobserver/ Rador/ Traducere: Andrei Suba