Curtea de Conturi: Prejudicii de peste 206 milioane de lei în urma verificărilor efectuate, în 2024, în domeniul achiziţiilor publice

Curtea de Conturi a constatat prejudicii de peste 206 milioane de lei, în urma verificărilor realizate anul trecut, în domeniul achiziţiilor publice, motiv pentru care instituţia recomandă „asanarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi corectarea deficienţelor identificate în modul de reglementare specific”, transmite Agerpres.

„Curtea de Conturi a constatat abateri de la legalitate în domeniul achiziţiilor publice la mai mult de jumătate dintre entităţile auditate în anul 2024 (58,12%), ponderea entităţilor cu abateri în acest sector fiind în creştere comparativ cu anii anteriori (43,63% în anul 2023 şi 39,99% în anul 2022)”, se menţionează în raport.

Privind constatările Curţii de Conturi a României în domeniul achiziţiilor publice, în anul 2024, în cazul a 791 de entităţi publice, din totalul celor 1.361 verificate, auditorii au constatat, cumulat, 2.325 de abateri de la legalitate în domeniul achiziţiilor publice, dintre care: 605 în etapa de planificare/pregătire a procedurii de atribuire; 375 în etapa de organizare şi derulare a procedurii de atribuire şi 1.345 în etapa de post-atribuire/execuţie a contractului de achiziţie, arată sursa citată.

„O consecinţă a abaterilor menţionate a fost producerea de prejudicii în valoare totală de 206.029,84 mii lei. Domeniul de activitate în care au fost constatate, anul trecut, cele mai multe abateri de la legalitate în domeniul achiziţiilor publice este administraţia publică locală (95,35% din totalul prejudiciilor). Cele 2.325 de abateri de la legalitate identificate în anul 2024 în domeniul achiziţiilor publice reflectă o creştere faţă de anii 2018 (1.803 abateri), 2019 (2.073 abateri), 2021 (2.153 abateri), 2022 (1.981 abateri) şi 2023 (1.255 abateri) şi o scădere faţă de anii 2017 (3.157 abateri) şi 2020 (2.445 abateri, din care o mare parte au fost constatate în cadrul misiunilor de audit desfăşurate la cererea Parlamentului, privind utilizarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă determinată de pandemie)”, se mai precizează în comunicat.

Din analiza cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia şi înregistrarea abaterilor de la legalitate constatate în urma misiunilor de audit efectuate în anul 2024, faţă de cele identificate de echipele de audit în perioada 2017 – 2023, rezultă faptul că acestea se menţin şi constau, în principal, în legislaţia complexă şi voluminoasă, în continuă modificare şi completare de peste 8 ani; lipsa de îndrumare metodologică; deficitul de personal şi gradul de calificare în domeniul achiziţiilor publice existent la nivelul instituţiilor/autorităţilor publice, menţionează instituţia.

„Alte cauze rezidă în comunicarea defectuoasă între compartimentele interne implicate în procesul de achiziţie publică, cât şi între factorii decizionali şi personalul de execuţie; cunoaşterea şi aplicarea incorectă a legilor şi a celorlalte reglementări aplicabile în domeniul achiziţiilor publice; lipsa procedurilor interne referitoare la realizarea şi monitorizarea achiziţiilor derulate la nivelul instituţiei/autorităţii publice, precum şi o monitorizare defectuoasă a derulării contractelor de achiziţie publică.”, se mai precizează în document.

Curtea de Conturi are rolul de a audita şi evalua modul în care entităţile publice desfăşoară procesele de achiziţie, identificând riscurile asociate, neregulile şi eventualele deficienţe din sistem, conform comunicatului.

„Prin rapoartele sale, Curtea oferă recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de achiziţie publică, prevenirea fraudelor şi reducerea vulnerabilităţilor administrative. În vederea îmbunătăţirii funcţionării sistemului de achiziţii publice în scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, Curtea de Conturi recomandă Comitetului interministerial pentru achiziţii publice o analiză a cadrului legislativ, pentru identificarea şi corectarea vulnerabilităţilor în modul de reglementare a procesului de achiziţie publică.”, susţin reprezentanţii instituţiei.

De asemenea, Curtea recomandă eliminarea din legislaţia naţională a prevederilor care nu sunt obligatorii potrivit directivelor europene, în vederea corectării şi prevenirii inconsecvenţelor legislative.

Printre alte recomandări ale Curţii se află: asumarea de către Secretariatul General al Guvernului a rolului de coordonator al domeniului achiziţiilor publice, precum şi realizarea şi punerea în funcţiune a unui sistem informatic integrat prin extinderea interconectărilor Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), care să permită accesul uşor la informaţii şi documente disponibile în bazele de date ale instituţiilor cu care Autoritatea pentru Digitalizarea României a încheiat protocol, referitoare la operatorii economici/autorităţile contractante/entităţile contractante înregistrate în SEAP.

Pe lista de recomandări sunt trecute: accesul liber şi transparent la bazele de date existente la nivelul Ministerului Finanţelor, astfel încât persoanele interesate să fie informate cu privire la preţurile produselor/serviciilor/lucrărilor practicate de mediul de afaceri inclusiv în relaţia cu sectorul public şi reconfigurarea controlului ex-ante efectuat de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) prin acordarea de suport autorităţilor/entităţilor contractante care nu dispun de personal specializat în domeniul achiziţiilor publice şi/sau au nevoie de sprijin pentru realizarea procesului de achiziţie, precum şi întărirea rolului Agenţiei în domeniul îndrumării metodologice.

Totodată, Curtea de Conturi recomandă întărirea controalelor/acţiunilor de verificare efectuate de către organe de control din cadrul ministerelor/unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul achiziţiilor publice şi asigurarea accesului persoanelor interesate, cu respectarea regulilor GDPR, la toate datele referitoare la procesele de achiziţie publică, prin intermediul unei platforme care să permită vizualizarea şi analiza întregului proces de achiziţie publică.

Printre recomandări se află creşterea rolului Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate în ceea ce priveşte achiziţiile de bunuri şi servicii ce se achiziţionează în sistem centralizat şi înfiinţarea de noi unităţi de achiziţii centralizate specializate pe domenii de activitate pentru realizarea achiziţiilor publice la nivel local.

„Curtea de Conturi îşi propune să contribuie la întărirea controlului ulterior (ex-post) în domeniul achiziţiilor publice, la transparentizarea proceselor specifice acestui domeniu şi să dezvolte proceduri de verificare moderne, cu ajutorul unei aplicaţii informatice bazată pe inteligenţa artificială. Curtea consideră necesară atât o asanare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, dublată de intensificarea activităţii de îndrumare metodologică a ANAP, cât şi de o asigurare a pregătirii continue a personalului de specialitate în acest domeniu şi asigurarea transparenţei proceselor de achiziţie publică”, se mai precizează în comunicat.