G4Media.ro

Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ciolacu și Meleșcanu privind adoptarea bugetului…

Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ciolacu și Meleșcanu privind adoptarea bugetului de stat prin angajarea răspunderii guvernului

Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de președinții Parlamentului, Marcel Ciolacu și Teodor Melșcanu (între timp demisionat), privind adoptarea bugetului de stat pe anul în curs prin angajarea răspunderii Guvernului Orban, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul CCR. Potrivit acestora, decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Au fost șase judecători care au votat pentru respingerea conflictului constituțional și doar trei care s-au opus (Valer Dorneanu, Gheorghe Stan și Attila Varga).

  • Tot miercuri, Curtea Constituțională a admis sesizarea PSD împotriva interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat, măsură luată de Guvernul Orban la finalul anului trecut. Citește aici mai multe detalii.
  • O altă decizie cu impact major, luată azi de CCR: a respins sesizarea Avocatului poporului și a declarat constituțional Codul Administrativ adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul Dăncilă. Citește aici toate detaliile.

Ciolacu și Meleșcanu au reclamat, pe 23 decembrie, în ziua în care premierul Orban și-a angajat răspunderea pe cele două acte normativ, un conflict constituțional între Parrlament și Guvern, susținând că bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale nu pot fi adoptate fără dezbatere parlamentară.

Liderul PSD declarase anterior sesizării CCR că este fără precedent în Europa ca un buget să fie adoptat fără dezbatere parlamentară, menționând că de la Ceaușescu nu și-a permis nimeni în România așa ceva.

„Bugetul de stat, deoarece a fost asumare a răspunderii de către Guvernul României şi de către Orban, va fi atacat astăzi de către mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional, la CCR (…). Nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică”, a spus Ciolacu pe 23 decembrie.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Sa inteleg ca Ciolacu si Melescanu au facut un studiu istoric si n-au mai gasit o astfel de situatie? Sa vedem acest studiu, si de ce este rea aceasta masura in conditiile date.

    • E normal ca au respins sesizarea pentru ca nu mai exista parte reclamata din moment ce „guvernul orban 1” a fost demis.

  2. @G4MEDIA
    ȘTIREA ZILEI

    Echipa de avocați a Radu și Asociații SPRL formată din Alex Slujitoru (Senior Managing Associate), Andrei Boian (Senior Associate) și Ana Mihai (Senior Associate) a asistat cu succes unul dintre principalii actori din domeniul rețelelor de date, obținând anularea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a actului de control emis de ANAF, cu încălcarea prescripției dreptului de a stabili creanțe fiscale.

    Soluția instanței supreme, deși nu este singulară, confirmă încă o dată esența dispozițiilor din vechiul cod de procedură fiscală, potrivit cărora baza de impozitare se naște prin efectuarea tranzacțiilor de către contribuabil, iar nu prin depunerea declarațiilor fiscale, așa cum susțin de mai bine de 15 ani autoritățile fiscale. În situația supusă judecății, autoritățile fiscale au verificat contribuabilul pentru perioada fiscală 2009 deși activitatea de inspecție fiscală a fost inițiată în anul 2015, dată la care dreptul ANAF de a stabili creanțe fiscale era deja prescris.

    „Modalitatea în care organele fiscale au interpretat în toți acești ani legea procedural fiscală a fost una abuzivă, de natură a le extinde cu un an dreptul de a verifica fiscal un contribuabil. Practic, se ajungea la un termen de prescripție de șase ani în loc de cinci ani, cât prevedea Codul de procedură fiscală”, a declarat Alex Slujitoru, Senior Managing Associate în cadrul Radu și Asociații SPRL. „Este un moment al maturizării ce vizează deopotrivă societatea civilă și instanțele – nu mai este acceptabil ca un contribuabil să fie urmărit, verificat și pus să plătească în orice condiții, ci trebuie să acordăm importanță și regulilor de procedură – în esență felului în care se desfășoară activitatea de control fiscal”, a mai adăugat acesta.

    În același timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat autoritatea fiscală să restituie sumele achitate de contribuabil în temeiul actului de impunere anulat împreună cu dobânda legală aferentă, calculată de la momentul plății și până la restituirea efectivă.

    „Cu toată opoziția Fiscului, care a susținut că instanța nu doar că nu poate dispune plata de dobândă pentru că aceasta ar fi o procedură separată, ci chiar că nu poate dispune restituirea însăși, pentru că ea are loc numai „la cerere”, iată că, din nou, Înalta Curte se dovedește a fi garantul suprem al înfăptuirii actului de justiție, restabilind situația anterioară și acordând despăgubirile cuvenite contribuabilului”, a declarat Emanuel Băncilă, coordonatorul practicii de controverse fiscale din cadrul Radu și Asociații SPRL.

    FELICITĂRI ECHIPEI DE AVOCATI!

    • COMPLETARE
      IN BAZA UNEI INTERPRETARI ERONATE A ANAF SE AJUNGE LA EVAZIUNE FISCALĂ .

      Multe firme au fost distruse de Anaf pe o interpretare eronată sau subiectiv abuzivă a termenului de prescripție si ulterior cu suspendare soluționare contestație deoarece imediat se face sesizare penala pe evaziune fiscală deși ei calculează pe o perioadă prescrisa fiscal.
      În Instanță ti se suspendă dreptul de a te judeca in contencios administrativ deoarece e o sesizare penala pe rol.

      Si uite asa unii ajung „PENALI” datorită unei sesizări eronate Anaf.

      G4MEDIA POATE FACETI O ANCHETA JURNALISTICĂ PE SPETA.
      STIMA.

    • @LEADERSHIP – Pai daca e la ICCJ nu se considera actiune in interesul legii, adica in baza deciziei ICCJ sa se interpreteze corect legislatia si sa se aplice la toate spetele de acest gen?

    • @Kafka

      OBLIGATIVITATEA PRECEDENTULUI JUDICIAR ÎN ROMÂNIA

      Pentru a demonstra obligativitatea precedentului judiciar, nu este necesară vreo doctrină edificatoare și nici noi dispoziții legale, căci această obligativitate este deja stabilită de lege, fiind chiar justificarea acesteia, fundat pe o premisă a egalității în drepturi și a constanței în manifestarea autorității. Dacă legea dispune ceva, este lipsit de sens să urmărim susținerea unei legi în vigoare, căci aceasta va acționa oricum și indiferent de opiniile particulare exprimate, chiar și dacă acestea sunt convergente.

      Obligativitatea precedentului judiciar, este stabilită explicit în legătură cu o lege, care este deja în vigoare de peste 20 de ani. Apoi, este atât de evident mecanismul și atât de bine înglobat unui sistem democrat sănătos de guvernare, încât greutatea ar fi mai degrabă aceea de a-l privi oarecum separat de restul instituțiilor. Aici apare clasicul: ”Nu vede pădurea din pricina copacilor !”.

      Precedentul judiciar, este așadar obligatoriu, dar de ce juriștii nu își asumă aceasta și de ce nu sunt angajate dezbateri publice pe această temă ? De ce școlile de drept din România nu disecă mecanismul de acțiune al precedentului, asupra cauzei aflate în dezbateri ? Poate, pentru că domnește arbitrarul, ce permite manifestarea actualului nivel profesional.

      Dar, trecând peste orice argumente extra-juridice, care evident nu fac obiectul unui studiu de specialitate și mai ales peste doctrina actuală locală, se poate constata în concret că, C.E.D.O. (Curtea) a stabilit această obligativitate a precedentului judiciar pentru România în mai multe din deciziile sale. Acestea decizii împreună cu tratatul formează un bloc de convenționalitate, cu referire în principal la ARTICOL 20 CONSTITUȚIE -Tratatele internaționale privind drepturile omului și Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a p. 7/ 20libertăților fundamentale şi a protocoalelor adiționale la această convenție.

      Sintagma ”proces echitabil” este observată de C.E.D.O. ca fiind acel proces în care este respectată obligativitatea precedentului judiciar.

      TRATATUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ (TUE) (2012/C 326/01), ARTICOL 6 (1) stabilește că, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE (2012/C 326/02), ARTICOL 20 stabilește că, toate persoanele sunt egale în fața legii și ARTICOL 47 stabilește că orice persoană are dreptul la un proces echitabil. ARICOL 6 (2) TUE mai dispune că, Uniunea aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar (3) dispune că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constituie principii generale ale dreptului Uniunii. Așadar, dacă C.E.D.O. (Curtea) a stabilit că un proces echitabil este cel în care este respectată obligativitatea precedentului judiciar, această obligativitate va ține și judecătorului român când își asumă răspunderea de a pronunța o hotărâre.

      Legat de hotărârile C.E.D.O., spre exemplu, în HOTĂRÂREA din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva României (Cererea nr. 30.658/05), CEDO reține aceea că statele decid să adopte legi, iar acestea trebuie aplicate cu o claritate şi o coerență rezonabile pentru a evita, pe cât posibil, insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru părțile implicate.

      Incertitudinea, fie ea legislativă, administrativă sau jurisdicțională, este un

      factor important ce trebuie luat în considerare pentru a aprecia comportamentul statului (a se vedea, mutatis mutandis, Broniowski împotriva Poloniei (nr. 31.443/96, § 151, CEDO 2004-V, şi Păduraru împotriva României, nr. 63.252/00, § 92, CEDO 2005) (33). În lipsa unui mecanism capabil să asigure coerența practicii în cadrul celei mai înalte instanțe interne, aceasta a ajuns să pronunțe, uneori chiar în aceeaşi zi, decizii diametral opuse cu privire la domeniul de aplicare a legii.

      Divergențele de jurisprudență constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială. Cu toate acestea, rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență (Zielinski şi Pradal şi Gonzalez şi alții împotriva Franței [MC], nr. 24.846/94 şi 34.165/96 la 34.173/96, § 59, CEDO 1999-VII)(37), dar în cauza citată se constată că ÎCCJ se afla la originea unor divergențe profunde şi persistente în timp (38). Această practică, ce s-a dezvoltat în cadrul celei mai înalte autorități judiciare a țării, este în sine contrară principiului securității juridice, care este implicit în ansamblul articolelor din Convenție şi care constituie unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, Baranowski împotriva Poloniei, nr. 28.358/95, § 56, CEDO 2000-III). Se mai reține că, în loc să-şi îndeplinească rolul de a stabili o interpretare de urmat, ÎCCJ a devenit ea însăşi o sursă de insecuritate juridică, reducând astfel încrederea publicului în sistemul judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, § 97, CEDO 2002-VII, şi Păduraru, citată mai sus, § 98, şi, a contrario, Perez Arias împotriva Spaniei, nr. 32.978/03, § 70, 28 iunie 2007) (39). Curtea concluzionează că această incertitudine jurisprudențială a avut ca efect lipsirea reclamantului de orice posibilitate de a obține beneficiul drepturilor prevăzute de lege, în timp ce altor persoane li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de prevederile legi și prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție (40).

      Mai bine explicat apare mecanismul precedentului judiciar în HOTĂRÂREA din 9 iulie 2013 în Cauza Stănciulescu împotriva României (Cererea nr. 5.998/03) pronunțată de CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI, Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 668 din data de 31 octombrie 2013. Aici, s-a stabilit în esență aceea că, este o atingere adusă principiului securității juridice pronunțarea de către o instanță a unei hotărâri contrare ”jurisprudenței” fără a fi justificat un ”reviriment jurisprudențial fondat pe noua interpretare a legii”, iar în acest sens art. 6 § 1 din Convenție (CEDO) este încălcat în lipsa respectării a ceea ce este numit ”obligativitatea precedentului judiciar”.

      În justificarea obligativității precedentului judiciar, cel mai solid argument este cel care stă la baza oricărei construcții democrate de guvernare, așa cum am amintit mai sus. Astfel, trecând de problema reprezentativității în luarea deciziei, egalitatea în drepturi stă la temelia democrației. Justiția ca executant al voinței guvernării, nu se ocupă de chestiunile administrative, ci aplică norma în scopul unei bune administrări pentru atingerea scopului organizării sociale. Democrația este o chestiune asumată de fiecare, ce necesită participarea fiecăruia, iar autoritatea Statului trebuie să fie echidistantă și să aplice tuturor același tratament în funcție de acțiunea sau inacțiunea manifestă.

      CONSTITUȚIA stabilește la ARTICOL 16, aceea că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii şi fără discriminări și nimeni nu este mai presus de lege, prin urmare este exclusă ab initio orice deviere de la această egalitate, iar judecătorului în funcțiune nu îi este permisă o hotărâre diferită de cea pronunțată într-un alt caz, cu similaritate juridică, decât dacă justifică o aplicare mai conformă a normei, un reviriment al precedentului judiciar.

  3. S-a scos din ecuatie Parlamentul, inca un pas spre autocratie, Parlamentul incepe sa devina un fel de Marea Adunare Nationala.

    • Gresit gazarule! Parlamentul a avut instrumente de a respinge asumarea guvernului, dar nu a vrut sa le foloseasca… asumarea guvernului poate fi respinsa foarte usor printr-o motiune de cenzura, motiune pe care psd s-a cacait sa o depuna (de ce oare ei stiu). Concluzia: nu ii deranja asa de tare bugetul asumat de guvern, in schimb pentru alegerile primarilor in doua tururi au depus repede motiune. psd nu se dezice, singurul lucru care il intereseaza e sa iasa in fata la alegeri prin orice mijloace (asa cum am vazut, primari alesi cu mai putin de un sfert din alegatori) si punct.

    • Draga mea omv, pentru ce ne-ar mai trebui parlament??? Decat asa mizerii, mai bine fara! Niste buni manageri ar fi fost buni la conducerea populimii, ca asa involuati de romanasi, nu au ce sa faca cu asa mizerii de parlamentari! No’ si autocratia e buna cand si cand…in situatii extreme…

  4. .CCR este totusi institutia care are competenta juridica cea mai ridicata din tara si cred ca va contribui si ea incepind cu aceste alegeri anticipate (a cerut si reclamantului si celui reclamat puncte de vedere )la democratizarea tarii. Asta va scriam printre altele intr-un text mai amplu zilele trecute si cred ca CCR va face de abia acum ce trebuia sa faca demult .

  5. Vă dați seama cât de pervers joacă lăpădăturile de la CCR, au respins o sesizare, care, să fim serioși, era sau nu admisă, nu mai producea niciun efect semnificativ. Dar în sesizările cu impact, foarte serioase, cu efecte imediate, au jucat după cum le-a dictat interesul, le-a admis ca fiind măsuri adoptate cu încălcarea Constituției. Astfel a decis această mizerabilă instituție în ultimii 3 ani, sesizările fără un impact semnificativ au fost soluționate într-un fel, iar pe cele cu impact serios, care vizau niște efecte dorite de psd sau alte grupuri de interese, au fost luate în favoarea acestora. Nu diferă nimic, deciziile adoptate astăzi sunt exact în aceeași notă.

  6. Cozile de topor a ciumei rosii din CCR trebuie inlocuite din curtea asta al rusinii .

  7. Tot in closet, pe intuneric, va tine dorneanu sedintele ?

  8. Nu va mai saturati!
    Cica juzii trebuie sa primeasca privilegii inzecite pentru ca nu pot face afaceri 🙂 🙂 🙂
    Dar fac sotii/sotiile, rudele. Sabonea de pilda.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.