G4Media.ro

Cum se votează în Europa: Toţi europenii sunt invitaţi în luna mai…

Cum se votează în Europa: Toţi europenii sunt invitaţi în luna mai să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul UE. Dar nu vor vota cu toţii în acelaşi mod

A fost nevoie să aşteptăm anul 1979 pentru ca primele alegeri europene să poată fi organizate. Înainte de aceasta, au existat deputaţi europeni, dar ei erau pur şi simplu desemnaţi de parlamentele naţionale.

Totuşi, imediat ce a fost creată, Comunitatea Economică Europeană (CEE) avea în statut existenţa unor reprezentanţi «care să fie aleşi prin sufragiu universal direct, potrivit unei proceduri uniforme în toate statele membre», după cum preciza Tratatul de la Roma din anul 1957.

Proiectul a fost ambiţios, dar nu a reuşit: modalităţile de vot rămân foarte diferite de la ţară la ţară. «Fiecare doreşte să respecte propriile tradiţii naţionale», explică Olivier Costa, cercetător la CNRS. «La 40 de ani de la primele alegeri europene, bilanţul nu este satisfăcător în ceea ce priveşte convergenţa modelelor de scrutin».

Eurodeputaţii sunt aleşi pentru cinci ani, iar mandatul poate fi reînnoit. În timpul mandatului lor, nu pot avea nicio altă funcţie în instituţiile sau organele Uniunii Europene şi nu pot fi deputaţi sau senatori ai ţării lor.

Bătaie de cap britanică

Până acum câteva săptâmâni, nu exista nicio îndoială: la trei ani după votul britanicilor în favoarea ieşirii din UE, majoritatea observatorilor erau convinşi că scrutinul european din 2019 va avea loc fără Marea Britanie, în 27. Ce se putea face cu cele 73 de locuri ce le reveneau britanicilor înainte?

A circulat un proiect de liste transnaţionale, fluturat în special de Emmanuel Macron. Propunerea de a atribui o parte a locurilor vacantate de Regatul Unit unor liste plurinaţionale a fost respinsă în februarie 2018 de către Parlamentul European.

Cele 73 de locuri vor fi repartizate astfel:

  • 46 de locuri vor fi lăsate vacante, în eventualitatea unei eventuale extinderi a UE. Vor exista deci 705 deputaţi în loc de 751;
  • 27 de locuri au fost repartizate în beneficiul a 14 membri «subreprezentaţi».

Doar că ieşirea din UE se dovedeşte a fi un proces lung şi complex pentru Regatul Unit. Până în punctul în care a devenit deja plauzibil că va participa la scrutin. Astfel, Londra a luat măsurile legale destinate organizării alegerilor pe data de 23 mai… cu speranţa că va fi semnat un acord până atunci.

Nici măcar în ceea ce priveşte data, Europa nu prezintă un front unit. Olandezii votează primii, joi 23 mai, irlandezii a doua zi, urmaţi de maltezi, de letoni şi de slovaci. Cehii sunt singurii care vor dispune de două zile pentru a vota, în timp ce alte 21 de ţări, printre care şi Franţa, se vor exprima duminică 26 mai. Ultimele birouri de vot îşi vor închide urnele la ora 23, în Italia.

Unele ţări profită de ocazie pentru a organiza şi alte scrutinuri: alegeri federale în Belgia, regionale în Spania, municipale în Grecia… Votul este obligatoriu în Belgia, în Bulgaria şi în Luxemburg, şi într-o mai mică măsură în Cipru şi în Grecia, deoarece nu sunt prevăzute sancţiuni.

Vârsta minimă: 16 ani în Austria, 25 de ani în Grecia

Maturitatea cetăţenilor europeni diferă de la o ţară la alta? În orice caz, dacă majoritatea electorală s-a fixat la 18 ani în majoritatea statelor membre, tinerii pot vota de la vârsta de 16 ani în Austria şi Malta.

În schimb, pentru a fi candidat, regulile variază mai mult: e suficient să ai 18 ani în 14 ţări, printre care şi Franţa, dar trebuie să aştepţi 21 de ani pentru a candida în zece alte ţări, 23 de ani în România, şi chiar vârsta de 25 de ani în Italia sau în Grecia.

În 18 ţări se poate schimba ordinea de pe liste

Dacă principiul alegerii proporţionale este respectat pretutindeni, modurile scrutinului diferă încă în funcţie de state.

În Franţa şi în cinci alte ţări se votează o listă «blocată»: cetăţeanul alege o listă în ansamblul ei, personalităţile sunt alese potrivit ordinii de plecare, în funcţie de scorul obţinut. Capul de listă al unui partid mare este deci aproape sigur că va intra în Parlament, chiar dacă este mai puţin cunoscut ca persoană.

Sistemul cel mai frecvent este cel al «votului preferenţial»: în 18 ţări (printre care Italia, Olanda sau Belgia), alegătorii votează pentru o listă şi îşi pot bifa candidatul preferat. «Acest lucru ne permite plasarea mai sus a personalităţilor care nu au fost în poziţie eligibilă, dar care au făcut o campanie reuşită, sau dezavuarea responsabililor impuşi de partide. Se creează astfel o mobilizare în jurul alegerilor», apreciază Olivier Costa, partizan al acestui sistem. Inconvenientul sistemului este că avantajează personalităţile cunoscute.

Luxemburgul autorizează chiar «amestecul»: alegătorul poate amesteca pe buletinul său de vot candidaţi rezultaţi din liste diferite până la obţinerea numărului de deputaţi ce trebuie aleşi. Un sistem analog există pentru alegerile municipale franceze în comunele mici.

În fine, două ţări, Irlanda şi Malta, au un sistem cu «vot unic transferabil»: fiecare alegător clasează candidaţii în ordinea preferinţelor. Cei care au obţinut mai multe „locuri întâi” sunt aleşi împreună, apoi cei mai puţin bine plasaţi sunt eliminaţi, iar voturile lor sunt repartizate între ceilalţi candidaţi, şi asta în mai multe tururi, până ce toate locurile sunt ocupate.

Pentru a evita risipirea locurilor între formaţiuni şi liste prea numeroase, jumătate din statele europene (14 din 27) au fixat un prag minimal pentru un eurodeputat: 5% în nouă ţări (printre care Franţa), 4 % în Austria, Suedia şi Italia, 3 % în Grecia şi 1,8 % în Cipru. (Sursa: Le Monde / Autor: Anne-Aël Durand / Traducerea Rador: Ruxandra Lambru)

Euronews: Sondaje privind alegerile UE: Cele mai mari două grupuri din parlament își revin – dar tot vor primi lovituri serioase

În ultimele două luni cele mai mari două grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga – au intrat pe o traiectorie ascendentă, conform Europe Elects, cu toate că se anticipează că vor încasa lovituri serioase la alegerile din mai.

Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, a declarat că principalii doi factori pentru recenta lor recuperare modestă sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.

„Oamenii văd ce se petrece cu Brexit-ul, astfel că pleacă de la partidele populiste din cauza acestei incertitudini”, a declarat pentru Euronews Tobias Schminke, fondatorul Europe Elects.

„Subiectul imigrației devine și el mai puțin important, astfel încât partidele de dreapta au la dispoziție mai puține subiecte cu care pot mobiliza.”

Se așteaptă pierderi mari

În ciuda unei oarecare reveniri a PPE și S&D în ultimele luni, se estimează că ambele vor primi lovituri la alegerile din mai comparativ cu rezultatele din 2014; astfel, PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, conform Europe Elects.

ALDE face un salt

Și pentru ALDE a crescut susținerea alegătorilor, ca urmare a unor evenimente naționale și politice, în special din Franța și România, conform lui Schminke. En Marche – care e așteptat să adere la grupul liberal și, în consecință, e inclus în datele proiecțiilor – își recuperează lent rata aprobării în urma turneului de ascultare făcut de președintele Emmanuel Macron după luni de proteste ale vestelor galbene, în vreme ce în România alegătorii se reorientează spre ALDE, deoarece Partidul Social Democrat de la guvernare e năpădit de acuzații de corupție.

Dacă En Marche i se va alătura, ALDE va câștiga în plus 39 de locuri.

Metodologie

Datele proiecției PE sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (toate, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri. Mai mult informații privind metodologia: https://www.euronews.com/2019/04/10/www.europeelects.eu/ep2019. (Sursa: Euronews / Articol de Stephanie Burnett / Traducere Rador: Andrei Suba)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Votantii PSD se reorienteaza spre ALDE, tot un partid de slugi, cu un spagar in frunte.

    Slugile tot la stapani trag.

  2. Eu as da voie sa voteze toți care au carte de identitate, deci de la 14 ani împliniți.

  3. JOS MAFIA USR, jos securistii, comunistii si colaborationistii lui Soros care o compun !

  4. Jos mafia PNL, in frunre cu Orban care tb sa zaca in parnaie !

  5. Jos MAFIEI +Plus, in frunte cu Ciolanis nepotul Vulpei securiste care pe unde s-a dus a tamaiat duhoare comunista ungandu-si oameni dupa chipul si asemanarea sa ! Acest nemernic care a „pensionat” o consiliera dupa 2 ani prestati cu o pensie SPECIALA pe care Tatoiu o incaseaza cinstit dupa 20 de ani. Huoa nemernicilor ! Mai e si ministrul din timpul mandatului sau care dorea ca romanii sa lucreze pe 2 LEI… RUSINE, RUSINE VESNIC SA VA FIE BANDITILOR, sclavii lui Soros !

  6. Le transmit tuturor sustinatorilor celor trei partide securuscoide cate o opinie asa cum a catlogat mu.ea sarlatanul sef, bucurandu-se de ea. Acum sunteti toti ingramaditi la primire, fara panica… e pt toata lumea doritoare.

  7. Dece sa mai votam ptr. Europa , cand acasa suntem facuti praf de catre judecatori care apara nelegiurile.

  8. Un articol util

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.