Cum se vede în SUA corupția generalizată din România / Ce efecte are asupra investitorilor străini

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Acest subiect a dispărut complet de pe agenda politicienilor și a presei mainstream, dar capul băgat adânc în nisip nu rezolvă nimic. Problema este acolo, cetățenii români o văd, o sancționează drastic la vot, iar investitorii americani o raportează la ei acasă.

Aceste rapoarte nu rămân fără efect, nu sunt o bucată de hârtie pe care presa și politicienii români o aruncă direct la coș. Ele reprezintă un document oficial al statului american despre climatul investițional din România. Pe baza lor, marile companii iau decizii. Să-și plaseze banii într-o țară ca România sau nu? Cam cât de entuziast credeți că este un CEO de mare companie când citește următoarele fraze despre România și mediul de business:

• „practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite”
• „modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției”
• „condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut”
• „sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient”
• „investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale”

Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, aceste fraze spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă.

Despre asta se discută mai puțin spre deloc în România: corupția din mediul privat, aproape la fel de mare și de nocivă precum cea din administrația publică. Nici DNA-ul nu se uită la cazurile de corupție din mediul privat. Cancerul corupției se extinde în tăcere în mediul privat de business.

Prin urmare, o afacere în România te costă pe tine, investitor american, cu 20% sau 30% mai mult decât în alte țări în care nivelul corupției este semnificativ mai mic, din cauza acestor șpăgi, șpăguțe și comisioane ilegale cerute la fiecare pas. Costurile operaționale într-o țară coruptă cresc semnificativ și nu pot fi decontate.

Apoi, legea americană îl urmărește pe investitorul care dă o șpagă în România și la el în țară. Legea privind practicile corupte în străinătate (The Foreign Corrupt Practices Act) este principala lege americană care interzice cetățenilor și companiilor americane să mituiască funcționari străini pentru a obține sau a păstra afaceri.

Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă.

De ce ți-ai risca banii, milioane de euro, într-o țară roasă de corupție, cu instituții nefuncționale? Când mai auziți politicieni care acuză Statele Unite că nu investesc în România, amintiți-le de raportul Departamentului de Stat. Ce au făcut ei ca România să fie atrăgătoare pentru investitorii din afară, în afară de faptul că au participat activ la construirea statului corupt de azi?

Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond. Vezi cazul UE: teoretic am aderat la valorile europene, practic nu le-am internalizat și pus în aplicare niciodată. Marile instituții funcționează doar pe hârtie.

Corupția generalizată din România se mai vede doar în rapoartele Departamentului de Stat și în raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, mult mai tehnic și mai cosmetizat politic. Dar efectele ei le resimțim în fiecare zi, nu doar noi, cetățenii de rând, ci și oamenii de afaceri. Mulți dintre ei nu se gândesc în ce să mai investească, ci cum să-și facă exitul dintr-o țară fără mari perspective.

Prin urmare, problema corupției generalizate nu mai poate fi ascunsă sub preș. Ea trebuie repusă pe pe agenda marilor reforme din justiție de către președinte, guvern, politicieni, presă, dacă dorim să evităm un stat complet eșuat. Într-un stat captiv, atât noi, cât și copiii noștri sau investitorii străini vor considera că nu este deloc bine să investești timp, energie și bani.

Citește și 

BREAKING Raport al Departamentului de Stat al SUA: Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri / Corupția rămâne „răspândită” în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obținut / O problemă gravă este prescripția răspunderii penale