Cum se poziționează lumea occidentală: Dialog sau nu cu talibanii?

După două decenii de încercări de a-i învinge pe talibani, puterile occidentale se confruntă cu alegerea dificilă de a stabili sau nu relații cu grupul fundamentalist care guvernează acum Afganistanul. Insurgenții par să se bucure de o primire internațională mai caldă decât în​​timpul primului lor regim brutal (1996-2001). Rusia, China și Turcia au salutat noua putere în primele declarații publice, scrie Tribune de Geneve, citată de Rador.

Dacă americanii negociază cu talibanii „calendarul” evacuărilor, Casa Albă insistă că va aștepta pe de altă parte să poată judeca asupra faptelor, în special asupra respectării drepturilor omului, înainte de a decide asupra naturii viitoarelor relații diplomatice.

„Talibanii trebuie mai întâi să arate restului lumii cine sunt”, a declarat marți consilierul președintelui Joe Biden pentru securitate națională, Jake Sullivan. „Bilanțul nu este unul bun, dar este prematur să spunem acum ce se va întâmpla pe viitor”.

Cu toate acestea, Washingtonul a declarat că este gata să își mențină prezența diplomatică pe aeroportul din Kabul după termenul de retragere militară din 31 august, cu condiția ca situația să fie una „sigură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Ministrul european de externe, Josep Borrell, a recunoscut direct marți: „Talibanii au câștigat războiul. Deci va trebui să vorbim cu ei”. În schimb, premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că țara sa „nu are intenția de a recunoaște un guvern taliban”.

În Marea Britanie, care a urmat deciziei SUA prin retragerea trupelor sale, secretarul de externe Dominic Raab a subliniat că, „în mod normal”, Londra nu va colabora cu talibanii. Dar, cum negocierile sunt încă în curs în Qatar pentru realizarea unui guvern reprezentativ pentru societatea afgană, „vrem să evaluăm dacă există vreo posibilitate de a modera tipul de regim pe care îl vom vedea acum”.

„Acum sunt la putere și trebuie să ne împăcăm cu această realitate”, a declarat ministrul de externe al Marii Britanii pentru Sky News, recunoscând totuși că șansele unui guvern incluziv sunt slabe.

O decizie coordonată?

Puterile occidentale au mult mai puține pârghii acum, când talibanii sunt la putere și nu pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, Statele Unite au o influență incomparabilă asupra creditorilor internaționali și pot impune sancțiuni drastice sau pot condiționa ajutorul necesar reconstruirii acestei țări devastate de război.

Lisa Curtis, fost consilier de la Casa Albă responsabil cu Asia Centrală și de Sud sub conducerea lui Donald Trump, consideră că Washingtonul ar trebui să recurgă la posibila recunoaștere diplomatică a talibanilor pentru a exercita presiuni și pentru a cere o conduită mai bună.

„Din moment ce trebuie să trimitem ajutor umanitar acolo, este posibil să avem de-a face cu ei la un anumit nivel”, recunoaște acest expert de la centrul de reflecție Center for a New American Security. „Dar când vine vorba de recunoașterea diplomatică, nu ar trebui acordată necondiționat”.

Fără iertare rapidă

Când vine vorba de legături diplomatice, Statele Unite nu se grăbesc să ierte. Le-a luat două decenii după căderea Saigonului să stabilească relații cu Vietnamul comunist. Și tot Washingtonul a așteptat 54 de ani înainte de a redeschide o ambasadă în Cuba. SUA nu au restabilit niciodată relațiile cu Iranul după Revoluția Islamică din 1979.

Acceptând în 2020 un acord de retragere încheiat cu talibanii, republicanului Donald Trump, pe atunci încă președinte, i se păruse că indică un posibil punct de acord cu insurgenții, subliniind lupta lor împotriva grupării ISIS: „Vor ucide oameni foarte răi. ”

Sursa: Tribune de Geneve/ Rador/ Traducerea: Ruxanda Lambru