G4Media.ro

☰

Cum încearcă Klaus Iohannis să repare gafa despre ”cele două popoare”, român…

Cum încearcă Klaus Iohannis să repare gafa despre ”cele două popoare”, român și moldovean

Articole • 22 Martie 2019 • • 23 comentarii

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că atunci când a răspuns marți, într-o dezbatere, la o întrebare referitoare la o eventuală unire dintre România și Republica Moldova a spus că sunt națiuni diferite, nu popoare diferite. Totuși, în transcrierea oficială de pe site-ul presidency.ro a discursului de marți rezultă că președintele Iohannis a declarat că ”atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”. Declarația a fost făcută la dezbaterea „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă”, care a avut loc, marți, la București.

  • Teoria că există două popoare distincte, moldovean și român, este susținută în special de rusofili. România nu recunoaște existența a două popoare diferite și a unei limbi moldovenești, ci doar a unor națiuni diferite. Cu toate acestea, din definițiile date de dex-online rezultă că cele două cuvinte pot fi și sinonime. Altfel spus, din punct de vedere politic referirea la popoare diferite este o eroare, discutabil dacă și din punct de vedere gramatical. Nu e clar însă de ce președintele a negat azi o evidență, și anume că a folosit conceptul ”națiune” în loc de ”popor”.

Întrebare: Despre cetățenii moldoveni ați făcut o afirmație zilele trecute că am fi popoare diferite
Klaus Iohannis: Nu, am spus că suntem națiuni diferite, nu popoare diferite

Întrebare: Sunteți sigur că ați folosit termenul de națiuni?
Klaus Iohannis: Sunt sigur, da

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

TN SITE Satoshi artist în Europa 10:12

Declarația lui Klaus Iohannis de marți, 19 martie:

  • Întrebare: (…) Este vorba de unirea României cu Moldova, de ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul 2 a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul sunt convins că nu va vota niciodată această Unire, și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce şi când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?
  • Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla.

Definițiile din Dexonline.ro

  • POPÓR, popoare, s. n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală. 2. Totalitatea locuitorilor unei țări, populația unei țări; cetățenii unui stat; națiune, neam, norod. ♦ (Înv.) Populația unei cetăți, a unui oraș, a unui sat (ori a unei părți dintr-un sat) sau a unei unități teritoriale formate din mai multe sate. 3. Marea majoritate a populației (cu venituri mici) a unei țări; grosul populației; norod; spec. țărănime. ◊ Loc. adj. Din popor = care face parte din grosul populației; de origine socială modestă. 4. (La sg.; colectiv) Număr nedefinit (dar mare) de persoane, mulțime mare de oameni strânși la un loc; poporație, poporime. 5. (Înv.) Totalitatea credincioșilor care aparțineau aceluiași cult sau aceleiași parohii. [Var.: (înv.) popól, popúl s. m.] – Cf. lat. populus, it. popolo.
  • națiune sf [At: CANTACUZINO, N. P. 19r/3 / P: ~ți-u~ / V: (îvp) ~ție, (înv) ~țion sn, (reg) năț~ / Pl: ~ni / E: lat natio, -onis, fr nation, ger Nation] 1 (Îrg; șîf nație) Popor. 2 (Îvp) Naționalitate (4). 3 Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularitățile specifice ale culturii Si: (înv) născătură (4). 4-5 (Rar) Naționalitate (2-3). 6 (Trs; spc; îf nație) Țărănime. 7 (Îla) De ~ție De origine socială modestă. 8 (Prin sinecdocă) Om de rând. 9 (Pex) Țăran. 10 (Îrg) Fel. 11 (Îe) A fi de ~ție spurcată (sau rea, a dracului) A fi răutăcios. 12 (Îae) A fi cu năravuri rele. 13 (Îe) A fi ~ție blagoslovită A fi om bun, blând.

 

 

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Președintele Turciei a vorbit la telefon cu Klaus Iohannis despre candidatura președintelui României la funcția de secretar general NATO

Articole • 20 Aprilie 2024 • • 1.056 vizualizări •
2 comentarii

Iohannis, discuţie cu preşedintele Turciei: Am subliniat rolul esenţial al NATO în asigurarea securităţii regiunii noastre şi contribuţia României şi a Turciei la obiectivele Aliate şi la unitatea noastră puternică

Articole • 19 Aprilie 2024 • • 454 vizualizări •
3 comentarii

Sunt unele zone unde nu s-a înţeles ce înseamnă intrarea României în Air Schengen, susține președintele Iohannis: „Voi avea o discuţie foarte serioasă cu ministerele”

Articole • 17 Aprilie 2024 • • 1.952 vizualizări •
3 comentarii

23 comentarii

  1. Cred că „națiune” e mai corect de folosit pentru a desemna vorbitorii unei limbi sau membrii aceleiași descendențe. Națiune și naționalitate au aceeași rădăcină și exact acest concept unește vorbitorii de limbă română și urmașii locuitorilor de pe teritoriul României și Republicii Moldova.

    „Popor” este independent de limba vorbită, dar se referă mai ales la populația ce are o cultură comună. De exemplu, „poporul român” nu e neapărat compus doar din indivizi de naționalitate română. Mai degrabă, popor se referă la populația dintr-o anumită zonă (o țară, sau mai multe țări) care au o cultură comună.

    „Populație” se referă la un grup de indivizi, indierent de naționalitate sau cultură, care locuiesc pe un teritoriu specificat, de exemplu „populația globului”.

    • În consecință, referindu-se la popor e corect, deoarece popoarele României și Republicii Moldova trebuie să hotărască dacă vor ca cele două țări să se unească. Aici, la exprimarea părerii, sunt incluse și „națiunile conlocuitoare” din cele două țări.

    • Doresc să elaborez puțin această discuție.
      „Națiune” se referă la indivizii care au aceeași naționaliate.
      „Popor” se referă la indivizii care au aceeași cultură.
      „Populație” se referă la indivizii care ocupă același teritoriu.

      Deci:
      „Statul național” este acel stat care care se întinde pe teritoriul ocupat în majoritate de indivizi de aceeași naționalitate.
      „Statul popular” este acel stat care se întinde pe teritoriul pe care indivizii au o cultură comună.

      Este discutabil dacă există așa ceva ca „poporul român”, deoarece cultura populației celor 3 zone istorice principale e destul de diferită. De aceea, în Constituție, Statul Român este definit ca „stat național” (nu ca „stat popular”). De asemenea, tot în Costituție, Statul Român e definit ca „unitar” și „indivizibil”, ceea ce implică faptul că, potrivit Constituției, granițele acestui stat ar trebui să cuprindă toate teritoriile adiacente în care populația majoritară este de naționalitate română. În concluzie, unirea României cu Republica Moldova este mandatată de Constituție, iar situația în care două state învecinate în care populația majoritară e de naționalitate română sunt separate e neconstituțională.

      Pe de altă parte, eu sunt separatist, adică cred că „statul național” este anacronic și este o expresie a naționalismului. O soluție la această problemă este evoluția către un „stat popular”, adică separarea populațiilor în state diferite pe criterii de cultură. Asta ar însemna că Republica Moldova să rămână un stat separat independent, sau dacă găsesc că au aceeași cultură cu regiunea Moldova a României, cele două zone să se unească și să formeze un stat popular, Republica Populară Moldova. Aceeași teorie se aplică și Transilvaniei.

      Totuși, deoarece nu sunt un eurosceptic, cred că toate aceste state micuțe pot să formeze cu succes Uniunea Europeană.

  2. Da i draq cu moldova lor cu tot!sa ramana sarantocii aia la rusi!

    • pai fix asa raspuns il asteapta fascistii din kremlin care au si elaborat „natiunea moldoveneasca”, „limba moldoveneasca”, etc. de exemplu Germanii din nord-west se deosebesc cu ceva de cei din sud care se numesc swabi, au ceva diferit dar toti sunt germani, nimeni nu undrazneste sa spuna ca sunt 2 natiuni diferite. fix asa in Italia unde cei din sud la fel se deosebesc de cei din Milano dar nimeni nu indrazneste sa zica ca „noi suntem italieni dar astia sunt rusi”. exista mai mult de 7 miliarde de oameni, iar limba romana se vorbeste numai in RM si Romania + citeva regiuni(Albania, Cernauti, etc), deci suntem unicii printre 7 miliarde.

  4. care e masculinul la #veo?

  5. Hai ma, ca e clar ca se referea la popoarele celor doua tari. In sensul ca fiecare tara are poporul ei care hotaraste pentru fiecare tara in parte. Adica Iohanis s-a referit la sensul politic, nu la sensul cultural-istoric sau etnic.

    Se intampla uneori ca cele doua sensuri sa fie purtate de aceeasi exprimare gramaticala. Dar asta nu inseamna ca noi trebuie sa facem pe prostii.

    • Da, sunt de acord că „popor” poate avea și sensul politic de „cetățeni ai unei țări”, indiferent de forma statală a acelei țări.

      Pe de altă parte, nu sunt de acord cu diluarea sensului termenilor. Tocmai această diluare duce la confuzii, neînțelegeri și într-un final la discuții în contradictoriu, inutile. Chiar și în procese legale diluarea sensului permite interpretarea Legii. Dacă vrem să fim o țară unde Justiția e suverană, atunci trebuie să apărăm până în pânzele albe exactitatea termenilor.

    • atunci de ce s-a mai deranjat sa minta? sa spuna ca a zis „natiuni”, nu „popoare”?
      unde mai pui ca cele 2 sunt sinonime…
      cand mai razi de #veo sa te intrebi si care e masculinul la #veo!

    • Nu sunt sinonime.

  7. Termenii de ”națiune ” si ”popor„ sunt ambele gresite ! NICIODATA GERMANIA NU A FOLOSIT unul din acesti doi termeni. Termenul uzual si in cocncordanță cu dreptul international este STATE ! Asa ca era ff corectă exprimarea cele două STATE !
    Mai mult : Si termenul de „unificare ”cu Romania este complet gresit ! UNIFICAREA S-A REALIZAT la 1 Decembrie 1918 pentru TOATE provinciile românesti, fapt recunoscut juridic international prin PACEA DE LA PARIS din 1919. Cate …UNIFICARI sa se mai facă ? Mai ales că fosta RDM si-a declarat PRIMA UNIFICAREA CU PATRIA MAMA la 27 martie 1918. Tratatul RIBENTROP- MOLOTOV este cel care a rupt prin violență starea juridică international acceptata in privinta Romaniei . iar efectele sale juridice nu au fost consfințite legal de NIMENI ! BASESCU însă dă solutia exactă a rezolvarii acestei probleme vitale pentru români si identitatea lor international acceptată – Tratatul HELSINKI din 1975 ! Ca sef de stat KLAUS JOHANNIS are datoria de a actiona exact in virtutea legilor internationale privitoare la ROMANIA si nu a deruta. confuza si dilua adevărul istoric si juridic consacrat de jure si de facto. Consilierii sai trebuiau să -l pună la curent cu toate aspectele posibile care derivă din această …exprimare TOTAL dăunătoare ROMANIEI.

    • Statele nu merg la război degeaba. Cei ce ies victorioși și au putere să nu respecte tratatele internaționale (URSS), pot să anuleze unirea RDM cu România. În plus, România era atunci un alt Stat dpdv juridic: era Regat, iar acum este un alt Stat, care e Republică. Faptul că și-a schimbat Constituția înseamnă că vechiul stat și-a încetat existența, iar în locul lui a luat ființă un alt Stat, care nu neapărat a moștenit toate tratatele și efectele acțiunilor statului ancestor.

  8. Pai și ce, nu-s doua popoare? Au mai mult în comun cu Rusia decât cu noi.

  9. Moldovenii au decis, prin referendum, in proportie de 95% ca sunt alt popor. Cine suntem noi sa-i contrazicem?

    • Aoleo, cand s-a intamplat asta, maica, si eu n-am aflat?
      Am auzit ca si aia din transnistria ar fi un popor distinct, de nistreni, doar asa au decis la vreun „referendum”, nu, dupa capul tau?

    • Nu există un astfel de referendum realizat in Republica MOLDOVA ! Sau dacă vrei , și e mai bine de fapt, poti spune REPUBLICA MOLOTOVA !

  10. Nu e gafa, este realitate. Dizolvarea Romaniei urmeaza cursul ”divide et impera” adica doua Romanii, trei state paralele, corupti romani, moldoveni rusofoni si unguri separatisti.

  11. Boşilor care sunteti voi oameni de comunicare si de media, luati-ii microfonul ca sat poerde alegerile. Este un monument de gafe cand nu tace.

    Ne trezim cu Dragnea preşedinte…

  12. Bay fratilor, moldovenii sunt alta tara. Vorbesc o romana arhaica dar e foarte bine. Sa fie sanatosi si noi cu ei. Vii se pare ca Romania ar putea suporta o astfel de unire? Noi suntem in kko, ca sa nu mai vorbim de moldoveni. Deci lasati o jos cu unirea cs nu se va intampla. Asa e in tenis!

  13. 1 ) Mai documentați-vă , domnul Sorin . Subiectul merită a fi dezbatut cu toată seriozitate si cu toată documentatia necesară .Nu e si nu va fi un subiect de glumă. Vă asigur !
    2) Din retorica frazelor formulate sugerati chiar …competențe în materie . Nu le aveti. Nici nu vă dati seama , de pildă , ce enormităti emiteti privitor la Romania – Regat si Romania – Republică dpdv juridic ,adică al dreptului international . REGRETABIL !

  14. Nu există un astfel de referendum realizat in Republica MOLDOVA ! Sau dacă vrei , și e mai bine de fapt, poti spune REPUBLICA MOLOTOVA !

  15. Oricum ne exprimăm, sunt diferite! De ce? Pentru simplu fapt că ei au fost asimilați nefortat de ruși, le-a plăcut să fie cu ei ori de câte ori le-a mers bine! Acum vor cu noi, ca să ajungă mai ușor în Europa. Simplu, au devenit oportuniști, neloiali Rusiei mamă.