Ideea primarului general Gabrielei Firea de a introduce o taxă pe mașinile înmatriculate în alte județe nu este nouă nici în Europa, dar nici în România, cu diferența că la noi a rămas la această fază și nu s-a aplicat niciodată. În plus, în București taxa ar putea avea un caracter discreționar, aplicându-se doar mașinilor care nu sunt înmatriculate în București sau Ilfov, ceea ce reprezintă o diferență importantă față de majoritatea orașelor europene.

De asemenea, proiectul lansat în dezbatere miercuri la București presupune ca mașinile Euro3 să poată totuși intra în oraș, contra unei taxe, în timp ce alte administrații din Europa pun mai degrabă accentul pe eliminarea poluării decât pe taxarea cetățenilor.

Taxa de congestie în Europa

Și în alte orașe europene, ideea s-a aplicat cu mai mult sau mai puțin succes. De exemplu, la Stockholm taxa a scos inițial din trafic 20% dintre mașini, dar ulterior acestea s-au întors. În alte orașe, cum ar fi Londra, taxa are valori foarte mari.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În multe capitale europene, vehiculele cu emisii mai mari decât anumite norme impuse de autoritățile locale nu pot intra în zona centrală. Pentru a reglementa circulația acestor mașini, majoritatea orașelor mari au stabilit niște zone cu emisii reduse (Low Emission Zone) care vizează în general partea centrală, dar, în unele cazuri, merg și spre suburbii.

Pentru a intra în unele zone cu emisii reduse, vehiculele poluante trebuie să plătească mai mult decât cele cu norme de mediu mai bune, iar în altele accesul lor este pur și simplu interzis.

Majoritatea zonelor cu emisii reduse au fost implementate, deoarece orașele mari nu au cum să păstreze valorile limită ale UE pentru calitatea aerului.

Potrivit Comisiei Europene, aceste zone au un impact pozitiv în majoritatea orașelor. Este vorba mai mult de restricționarea circulației autoturismelor poluante decât despre taxele de acces impuse. Acestea nu sunt în general de natură să îi influențeze pe turiști, dacă nu sunt exagerat de mari.

Spre exemplu, la Berlin a fost desemnată o zonă în care doar vehiculele cu anumite standarde au acces, și asta încă din 2008. Aceste mașini trebuie să aibă un sticker care să arate norma de poluare și care poate fi obținut foarte ușor în mai multe feluri, inclusiv de la benzinării sau online, potrivit visitberlin.de. Site-ul nu vorbește despre vreo taxă.

Potrivit urbanaccessregulations.eu, în Barcelona există mai multe zone de restricție auto, introduse treptat, pe perioada mai multor ani. Din decembrie 2020, în oraș vor avea acces doar mașinile cu motoare pe benzină cu normă de poluare Euro3 și autoturismele diesel cu Euro4. De asemenea, pentru mașinile utilitare, norma minimă de poluare va fi Euro1.

Alte interdicții care sunt luate în calcul de administrația orașului țin de anul de fabricație al mașinii (vizate ar fi vehicule pe benzină fabricate înainte de 2000 şi maşinile diesel fabricate înainte de 2006, care nu vor mai avea dreptul să circule într-o mare parte a oraşului în timpul săptămânii).

Milano are patru variații ale zonei sale cu emisii reduse. O schemă de intervenție este reprezentantă de zona regională (provincia Milano), unde, în timpul iernii, anumite vehicule nu au acces din cauză că sunt poluante.

Cealaltă schemă este combinație între zona cu emisii reduse și o taxa de congestie. O situație oarecum asemănătoare cu ce este în dezbatere la București. Autoturismele care intrau în Milano trebuiau să plătească, iar vehiculele cu un standard Euro mai mic, trebuiau să plătească mai mult. Potrivit informațiilor de pe urbanaccessregulations.eu, după câțiva ani, metoda nu a mai avut un impact semnificativ și a fost nevoie de reguli și mai strânse.

La Paris există un orar de funcționare al mașinilor cu capacitate mai mare de 7,5 tone, iar în anumite weekenduri, pot circula doar mașini cu număr ”cu soț”, iar în altele cele ”fără soț”, pentru a reduce poluarea, o măsură de care românii au avut parte în timpul crizei de combustibili din anii comunismului. Aceste măsuri sunt combinate și cu altele și sunt anunțate din timp.

Dincolo de asta, Parisul este o zonă cu trafic limitat. Toate mașinile trebuie să afișeze un Crit Air sticker, cu un număr de la 1 la 5, indicând norma de poluare în ordine crescătoare. În cazul în care în oraș poluarea are valori mari, chiar și circulația mașinilor mai puțin poluante poate fi oprită.

Certificatul care atestă norma de poluare se obține foarte ușor pe baza datelor din talon și poate fi trimis acasă contra sumei de 3,62 euro, reprezentând taxa de livrare. Altă taxă nu se plătește.

O taxă de congestie a fost introdusă în 2006 și la Stokholm. În centrul orașului au fost montate ”puncte de control” cu senzori și camere de luat vederi care înregistrau toate mașinile, automat. La sfârșitul lunii, fiecare șofer primea o factură, în funcție de numărul de intrări și ieșiri zilnice, dar nu mai mult de 60 coroane suedeze pe zi (aproximtiv 25 de lei).

Deși la început au fost împotriva taxei, după șase luni în care traficul a scăzut cu 20%, locuitorii s-au arătat de acord cu ea. După o vreme însă, cele 20% dintre mașini s-au întors în trafic, iar efectul a dispărut, a scris hotnews.ro

Cele mai mari taxe pentru accesul în oraș sunt însă la Londra: 12,50 lire sterline pentru autoturisme. Taxa se aplică de luni până vineri între orele 7 dimineața și 18.00.

Mașinile pentru care nu se plătește această taxă trebuie să îndeplinească niște standarde minime foarte dure pentru a avea acces în Londra: Euro4 în cazul motoarelor pe benzină și Euro6 în cazul Diesel. În cazul motoarelor pe motorină, este vorba chiar de mașini fabricate și înscrise după septembrie 2015.

Ideea unei taxe pentru zonele aglomerate, în România nu este nouă

În 2006, un alt primar al Bucureștiului, Adriean Videanu, a vorbit despre introducerea ”buvinietei”, o taxă pentru vehiculele care intrau în zona centrală a Bucureștiului. S-a lovit însă de opoziția bucureștenilor, astfel încât a renunțat la ea, spunând însă că o asemenea taxă va fi introdusă ”la momentul potrivit”.

Șase ani mai târziu, un director în cadrul Direcției de Transporturi și Sistematizarea Circulației în cadrul Primăriei Capitalei a readus în discuție taxarea accesului în zona centrală ca sursă pentru finanțarea unei autostrăzi suspendate care să diminueze traficul în oraș.

Și fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin, a vorbit despre taxarea accesului auto în toate zonele și orașele aglomerate, nu doar în București.

În varianta Firea,taxa pentru a intra în București cu un autoturism înmatriculat în alt județ va fi de 10 lei pe zi sau 1.900 lei pe an. De asemenea, nu va fi permis accesul în zona centrală pentru maşinile non-Euro, Euro 1 și Euro 2.

Citește și: Gabriela Firea propune interzicerea intrării în centrul Capitalei a mașinilor sub Euro 3 / Autoturismele neînmatriculate în București sau Ilfov vor trebui să plătească o taxă de intrare în oraș