ANALIZĂ În slujba Moscovei: Cum se folosește Rusia de infractori locali pentru a sabota Europa

Rusia se folosește de infractori locali pentru a realiza acte de sabotaj în întreaga Europă, într-o tactică nouă de război hibrid care îngrijorează autoritățile europene. În ultimul an, guvernele unor state NATO au acuzat agențiile de informații ruse că recrutează de la distanță infractori și îi folosesc pentru a răspândi haos pe continentul european, după mai multe incidente suspecte în Marea Britanie, Spania sau Polonia.

Informația pe scurt

• Incendii suspecte produse la Londra și Madrid au pus pe jar anchetatorii
• Aceștia au determinat că autorii lor erau plătiți de la Moscova
• Incendiile din cele două capitale sunt parte a unui trend periculos la care recurge Kremlinul
• Rusia apelează tot mai des la infractori locali pentru acte de sabotaj în întreaga Europă
• Numărul exact de atacuri este greu de cuantificat, dar acuzațiile variază din Marea Britanie până în Estonia, Cehia și Polonia
• Rusia a negat acuzațiile, dar experții cred că atacurile sunt parte a războiului hibrid al Moscovei cu aliații Ucrainei

În slujba Moscovei

NBC News a relatat despre subiectul infractorilor locali recrutați de Moscova plecând de la incendiul produs în martie 2024 la Cromwell Industrial Estate, în estul Londrei.

“Când detectivii britanici au studiat imaginile CCTV neclare cu depozitul în flăcări, nu aveau la început motive să creadă că asistă la o operațiune secretă a serviciilor de informații ruse,” au scris jurnaliștii de peste ocean. Potrivit înregistrării video, imaginile au surprins doi bărbați mascați care au turnat benzină la ușa depozitului, au aprins-o cu o cârpă și au dispărut apoi în noapte.

Faptul că depozitul aparținea unei companii ucrainene de logistică ce trimitea ajutoare umanitare și antene Starlink către Ucraina nu a provocat inițial suspiciunile detectivilor britanici.

Situația s-a complicat însă zece zile mai târziu, când un depozit aparținând aceleiași companii a fost incendiat în capitala spaniolă Madrid. În acel moment, detectivii și-au dat seama că nu era vorba doar de un simplu caz de incendiere.

Ancheta și procesul care au urmat au scos la iveală ceea ce oficialii occidentali au avertizat constant după începutul conflictului dintre Moscova și Kiev: într-o tactică periculoasă, Rusia angajează infractori locali pentru acte de sabotaj în întreaga Europă.

“Este ceva relativ nou să vezi infractori folosiți ca proxy de către state străine,” a declarat comandantul Dominic Murphy, șeful unității antiteroriste din cadrul Poliției Metropolitane din Londra. “Am văzut această tendință dezvoltându-se în ultimii ani și sunt sigur că o vom mai vedea în continuare.”

Calvin Bailey, parlamentar britanic care este membru al Comisiei de Apărare, a spus că atacul din Londra se potrivește unui tipar prin care agenți ruși au folosit aplicații criptate și criptomonede pentru a angaja infractori, încercând să își ascundă implicarea.

“Sunt motivați de bani, dar folosirea Telegram și bitcoin creează o negare plauzibilă și le permite rușilor să păstreze distanța,” a afirmat Bailey. “Tactica ascunde urmele, fie că e vorba de bani sau de conexiuni.”

Potrivit procurorilor britanici, evenimentele care au dus în final la incendiul din estul Londrei a început în martie 2024, când Dylan Earl, un traficant britanic de droguri, a contactat un cont anonim de pe Telegram cu numele de “Privet Bot” și “Lucky Strike.”

Contul era administrat de un membru al Grupului Wagner, temuta companie militară privată din Rusia, acuzată de crime de război. (Grupul fondat de milionarul Evgheni Prigojin, un fost apropiat al președintelui Putin, a jucat pentru o lungă perioadă un rol cheie în luptele din Ucraina, după ce, de-a lungul anilor, s-a implicat în Siria, Republica Centrafricană, Libia sau Mali.

În iunie 2023, Prigojin a șocat lumea lansând o rebeliune de scurtă durată împotriva Ministerului Apărării rus, pe care îl acuza de corupție și incompetență.

Deși marșul spre Moscova s-a încheiat printr-o înțelegere, rebeliunea a subminat serios autoritatea Kremlinului. La câteva luni după acest episod, în august 2023, Prigojin a murit într-un accident de avion în circumstanțe suspecte, eveniment interpretat de mulți ca o eliminare orchestratată pentru a pedepsi sfidarea lui față de Putin și a readuce Wagner sub controlul statului).

Conform documentelor procurorilor, Earl și-a exprimat dorința de a se alătura Wagner ca mercenar, spunând: “Am nevoie de un nou început” după o viață de infracțiuni mărunte în Marea Britanie.

Dar agentul rus i-a spus că Wagner are alt plan pentru el: să ia parte la operațiuni în Europa. În sutele de mesaje care au urmat, rusul i-a oferit infractorului britanic bani și motivație ideologică pentru a incendia depozitul, promițându-i circa 8.000 de dolari.

“Te voi face bogat. Îți voi oferi ce nimeni altcineva nu poate. Cetățenie. Pașapoarte. Totul,” i-a scris recrutorul, care i-a mărturisit lui Earl într-un alt mesaj: “Ești pumnalul nostru în Europa.”

De asemenea, britanicul a fost îndemnat și să adopte un stil de viață clandestin, fiind sfătuit să urmărească serialul The Americans, despre spioni KGB aflați sub acoperire în Statele Unite. Filmul este un serial de spionaj plasat în anii 1980, în plin Război Rece, care urmărește viața dublă a doi agenți KGB sub acoperire ce trăiesc aparent ca un cuplu american obișnuit în suburbia Washingtonului. În timp ce își cresc copiii și întrețin imaginea de familie normală, ei duc în secret misiuni periculoase pentru Uniunea Sovietică.

“Uită-te cum descriu Rusia. Dar vezi Marea Britanie și SUA: oameni fără adăpost, droguri etc. E doar propagandă, frate. Vor ca oamenii să fie speriați,” a scris recrutorul.

Procurorii au afirmat că Earl știa că vorbește cu un operativ Wagner, dar și-a continuat activitatea. În câteva săptămâni, el a recrutat complici pentru incendiu. Doar unul dintre ei, un britanic pe nume Jake Reeves, știa că acționează la ordin rusesc.

Cei care au dat foc efectiv depozitului – Nii Kojo Mensah, Jakeem Rose, și Ugnius Asmena – au fost condamnați pentru incendiere agravată. Ei au transmis chiar un live feed pe FaceTime cu incendiul, pentru ca Earl și Reeves să urmărească momentul. Cei trei incendiatori nu știau că lucrează pentru Rusia.

Detectivii britanici au intensificat ancheta după ce și-au dat seama că incendiul din Londra a fost, cel mai probabil, o operațiune sponsorizată de statul rus împotriva unei companii ucrainene. Earl a fost arestat în aprilie, iar telefonul său a confirmat legătura cu Wagner.

Earl și Reeves au pledat vinovați pentru incendiere agravată și infracțiuni legate de securitatea națională.

“Acest caz este un exemplu clar de organizație legată de statul rus care folosește ‘proxy’ – în acest caz bărbați britanici – pentru a desfășura activități criminale grave în numele lor”, a spus comandantul Murphy după anunțarea verdictului.

Mâna rușilor

În ultimul an, guvernele NATO au acuzat agențiile de informații ruse că recrutează de la distanță infractori și îi folosesc pentru a răspândi haos.

Numărul exact de atacuri este greu de cuantificat. Acuzațiile variază din Marea Britanie până în Estonia, Cehia și Polonia – unde autoritățile spun că Rusia a plătit un grup pentru a incendia cel mai mare centru comercial din țară, în mai 2024.

Anul trecut, poliția din Suedia a investigat deraieri repetate ale unor garnituri de trenuri. La rândul său, guvernul de la Varșovia a susținut că moartea unui polițist de frontieră polonez a fost parte a amenințării hibride mai mari venite din Belarus, la cererea Moscovei. Soldatul a fost înjunghiat mortal de un imigrant ilegal.

De asemenea, Lituania a acuzat Rusia că “probabil” s-a aflat în spatele unui atac comis împotriva dizidentului politic rus Leonid Volkov, apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la Vilnius, incident produs în martie 2024.

Tot în această serie de incidente misterioase, considerate tot mai mult drept acte de sabotaj ale Moscovei, sunt incluse mai multe cazuri de incendieri în țările NATO, care au vizat depozite de aprovizionare pentru Ucraina, dar și site-uri civile precum un magazin IKEA din Lituania.

Incendiile de la o fabrică de fier vechi din Hamburg, o firmă farmaceutică din Copenhaga și un centru comercial din Varșovia se numără printre incidentele care creează probleme pentru alianța nord-atlantică.

Între timp, un bărbat a fost arestat în Polonia, după ce ar fi fost prins examinând măsurile de securitate de pe aeroportul Rzeszow, un nod esențial pentru transportul armelor pentru Ucraina, aparent cu intenția de a sprijini o tentativă de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Iar în luna iunie a acestui an, un columbian a fost condamnat la opt ani de închisoare în Cehia pentru incendierea unor autobuze la Praga, la ordinul unui recrutor rus prin Telegram, care l-a obligat și să se filmeze când a dat foc vehiculelor.

Daniela Richterova, lector la Departamentul de Studii de Război de la King’s College din Londra, a declarat la momentul respectiv că țintele Moscovei sunt similare cu cele din perioada Războiului Rece.

“Începând cu anii 1960, Moscova, Praga și Berlinul de Est au planificat și, în unele cazuri, au efectuat atacuri împotriva statelor membre NATO,” a declarat ea pentru Newsweek.

“Avem dovezi ale unor planuri detaliate împotriva infrastructurii critice, depozitelor de arme și infrastructurii de securitate din Franța, Germania, Austria.”

“Ceea ce cred că nu am văzut până acum, dar ceea ce făcea parte din doctrina blocului sovietic, vizează ceea ce KGB și alte servicii blocului sovietic au numit instalații și infrastructură politică, de securitate și informații.”

Operațiuni nesofisticate

Analiștii occidentali au scris că atacurile suspectate a fi sprijinite de Rusia în Europa sunt, de obicei, operațiuni de informații nesofisticate, multe dintre ele implicând incendieri.

Acest tip de atac are risc redus pentru Rusia comparativ cu trimiterea agenților profesioniști într-o Europă tot mai ostilă.

Dar există indicii că recrutorul rus al lui Earl avea ambiții mai mari pentru grupul său de “gangsteri la comandă.” Poliția britanică a spus că, la momentul arestării, ei începuseră deja supravegherea pentru următorul plan: răpirea unui disident rus, Evgheni Cicvarkin, și incendierea restaurantului său de lux, aflat într-o zonă exclusivistă a Londrei.

Pe de altă parte, oficialii europeni se confruntă cu o misiune delicată atunci când încearcă să găsească dovezi privind implicarea Moscovei în acte de sabotaj desfășurate pe continent.

“Dificultatea de a fixa definitiv atacurile pe seama Rusiei este mare, având în vedere că acestea au implicat adesea utilizarea de agenți proxy,” a declarat Markus Korhonen, senior associat la S-RM, o companie de consultanță privind riscul geopolitic și cibernetic, care a comentat anul trecut actele suspecte de sabotaj.

“Aceștia pot fi criminali de nivel scăzut sau infractori care sunt plătiți cu sume mici de bani,” a spus expertul. “Ei nu știu neapărat pentru cine lucrează sau de ce o fac.”

Korhonen a afirmat că Rusia va intensifica “aproape sigur” aceste atacuri și că există o gamă largă de ținte posibile care sunt greu de apărat. De exemplu, Microsoft a avertizat că Moscova s-a aflat în spatele unei campanii de “dezinformare malignă” împotriva Jocurilor Olimpice de la Paris, desfășurate anul trecut.

“Există mii și mii de kilometri de linii de cale ferată, de conducte, de cabluri și mii de site-uri potențiale diferite pentru aceste atacuri. Așadar, este foarte dificil să întărești toate site-urile și infrastructura împotriva acestor tipuri de amenințări,” a spus Korhonen.

Țările baltice, dar și Polonia sau Republica Cehă au tras și ele alarma că actele de sabotaj – și uneori asasinarea unor dizidenți anti-Putin – aparent sponsorizate de Rusia, reprezintă o amenințare tot mai mare pentru Europa și NATO.

“Rusia ne pune în față tot timpul noi provocări, noi riscuri, iar atacurile hibride s-au transformat în unele dintre cele serioase pentru alianță,” a declarat ambasadorul Estoniei la NATO, Jüri Luik, într-un interviu pentru The Hill de anul trecut.

“Cu toată seriozitatea, trebuie să răspundem pentru că, dacă nu răspundem, acest lucru se va intensifica. Și Rusia va simți că nu există limite pentru ceea ce poate face în țările noastre. Evident, există și o discuție între aliați despre care ar fi cele mai bune răspunsuri.”

De asemenea, liderii din Formatul București – grupul care, pe lângă România, mai include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria – și-au exprimat urgența într-o declarație făcută în 2024: “Suntem profund îngrijorați de activitățile hibride maligne recente ale Rusiei pe teritoriul aliat, care constituie o amenințare la adresa securității aliaților.”

“Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euro-atlantică, inclusiv sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, provocări legate de frontierele aliate, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”

De partea ei, Moscova a negat constant toate acuzațiile de sabotaj, inclusiv în cazul incendiului de la Londra. “Rusia nu s-a angajat niciodată în activități de sabotaj împotriva Regatului Unit și nu are intenția de a face acest lucru,” a transmis Ambasada Rusiei în Marea Britanie după acuzațiile privind implicarea rușilor în incendiul de la compania ucraineană din capitala britanică.

Iar în mai trecut, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că afirmațiile privind implicarea Rusiei în astfel de incidente “sunt total lipsite de temei și le respingem în mod decisiv pe toate.”

Războiul cu NATO

În pofida dezmințiilor venite de la Kremlin, experții occidentali cred că Rusia și-a intensificat activitățile de sabotaj și spionaj pe continent. Un raport publicat în luna martie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a indicat că Rusia desfășoară o campanie tot mai violentă de sabotaj și subversiune împotriva unor ținte europene și americane aflate în Europa.

Raportul menționează că numărul atacurilor rusești în Europa aproape s-a triplat între 2023 și 2024, după ce deja se înmulțiseră de patru ori între 2022 și 2023. “Datele indică faptul că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Statele Unite și Europa și că guvernul rus, inclusiv președintele Vladimir Putin, nu poate fi considerat de încredere,” se arată în raport.

La vremea respectivă, Newsweek a scris că Occidentul a tras un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea activității militare ruse în apropierea unor cabluri subacvatice de comunicații esențiale. Membrii NATO se tem tot mai mult că Putin ar putea viza aceste cabluri submarine și alte infrastructuri critice vitale pentru sistemele globale de comunicații.

De exemplu, o navă cargo rusească a staționat timp de săptămâni întregi deasupra unor cabluri subacvatice de comunicații din Oceanul Pacific, stârnind îngrijorări privind posibile acte de sabotaj. Tăierea acestor linii-cheie ar putea paraliza comunicațiile și perturba economiile globale – un scenariu care ar servi intereselor Rusiei într-un eventual conflict cu NATO, au scris analiștii.

Iar în aprilie 2025, ambasadorul Rusiei în Regatul Unit, Andrei Kelin, a refuzat să nege informațiile din presă conform cărora Rusia ar urmări submarinele nucleare britanice în apele din jurul Marii Britanii.

Toate aceste informații confirmă ceea ce spuneam într-un material publicat în urmă cu doi ani, când vorbeam despre faptul că președintele Putin ar putea ordona lansarea unor atacuri teroriste pe teritoriul unor țări din Occident, atât ca să-și mascheze seria de eșecuri militare pe teatrul de război din Ucraina, cât și ca răzbunare împotriva țărilor din vest care susțin guvernul de la Kiev.

Plecând de la un articol din Los Angeles Times, scriam că disperarea crescută a lui Putin îl putea face să creadă că atacurile teroriste lansate împotriva țărilor occidentale sunt un răspuns legitim.

De aceea politicienii și experții occidentali își puneau întrebări legate de modul în care ar putea reacționa Putin. Aceasta deoarece războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu se desfășoară deloc așa cum își propusese liderul de la Moscova și, pentru a devia dezbaterea despre cum războiul îi afectează pe cetățenii ruși, Moscova a încercat constant să încadreze conflictul ca fiind între Rusia și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, nu între Rusia și Ucraina.

Țările NATO ar putea așadar deveni ținte “legitime” pentru liderul de la Moscova. “Comportamentul Rusiei în Ucraina, Siria și Cecenia a demonstrat că, pentru Putin, nimic nu este în afara limitelor,” a scris ziarul american.

LA Times a citat un fost ofițer american de informații pentru Europa, Christopher Chivvis, care a sugerat că Rusia ar putea folosi membri ai Grupului Wagner pentru a lansa atacuri împotriva teritoriului NATO.

Concluzia. În ultimii ani, anchetele din mai multe state europene au scos la iveală o tactică tot mai des folosită de Moscova: recrutarea infractorilor locali pentru acte de sabotaj.

Cazul din Londra este doar unul dintre mai multe incidente similare în Europa. Autoritățile din Polonia, Cehia, Suedia și Estonia au raportat tentative de incendiere și sabotaj atribuite tot Rusiei, operațiuni nesofisticate dar care pot provoca victime și pagube importante.

Autoritățile occidentale avertizează că acest tip de operațiuni va continua, fiind o strategie prin care Rusia își extinde războiul din Ucraina și pe teritoriul european. În ciuda dezmințirilor venite din Rusia, anchetele din mai multe capitale europene au arătat cum infractori de rând, atrași de bani ușor câștigați și promisiuni de pașapoarte false, au ajuns să lucreze în slujba Moscovei, transformând acte aparent mărunte de incendiere sau vandalism în piese dintr-un joc geopolitic mai amplu, menit să răspândească frică, haos și nesiguranță pe teritoriul NATO.

Surse: NBC News, FX Networks, AP, Radio Free Europe/Radio Liberty, Newsweek, The Hill, Los Angeles Times, president.pl, csis.org