Cum arată cazurile de femicid în Balcani: legi, statistici, cazuri reale în România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Abania, Bosnia, Kosovo, Croația și Turcia 

Milioane de femei din întreaga lume trăiesc cu teama constantă de violență domestică, iar zeci și sute de femei își pierd viața în fiecare an în fiecare țară. Datele de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că aproape una din trei femei, sau aproximativ 840 de milioane de femei din întreaga lume, au experimentat violență domestică sau sexuală în timpul vieții, relatează 24Chasa și BTA, preluate de Rado Radio România.

Numai în ultimul an, „316 milioane de femei, sau 11% dintre femeile cu vârsta de peste 15 ani, au fost victime ale violenței din partea unui partener intim”, conform datelor OMS prezentate cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și Fetelor, care se sărbătorește la 25 noiembrie.

Violența domestică nu este doar o problemă personală sau familială, ci o problemă socială semnificativă care îi afectează pe toți membrii societății.

Uciderea unei femei pentru că este femeie se numește femicid. Spre deosebire de termenul neutru din punct de vedere al genului, crimă, „femicid” conține legătura dintre discriminarea de gen și violența fatală împotriva femeilor.

Bulgaria

Cel puțin 109 condamnări pentru femicid au fost pronunțate de instanțele din Bulgaria în perioada 2018-2023, conform datelor Comitetului Helsinki din Bulgaria, prezentate în septembrie anul acesta. Crimele, ca cea mai gravă formă de agresiune împotriva unei persoane, nu sunt încă documentate de instituții și nu sunt analizate prin prisma specificului determinat de sexul victimei, subliniază Comitetul Helsinki din Bulgaria.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Consiliul de Securitate al ONU merge în Siria şi Liban / Un an de la căderea dictatorului Bashar al-Assad

Redacția

Cum a primit Polonia decizia justiției europene de a impune recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în alt stat membru / Apărătorii drepturilor LGBT au salutat-o ca fiind istorică / Conservatorii acuză CJUE că vrea să ”supună în întregime statele membre agendei de stânga”

Organizația pentru apărarea drepturilor omului monitorizează uciderea femeilor în Bulgaria din 2018, ca răspuns la „neglijarea sistematică de către autorități a datelor privind violența domestică și alte forme de violență împotriva femeilor”. O analiză completă a datelor Comitetului Helsinki din Bulgaria poate fi găsită pe internet. Informațiile sunt disponibile și pe o hartă interactivă pe site-ul Spasena.org.

De la începutul anului 2025, cel puțin 22 de femei din Bulgaria au fost ucise, mai mult de jumătate din cazurile în care suspectul a fost implicat fiind partenerul actual sau fostul partener al victimei, conform datelor de la Fondul Bulgar pentru Femei și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care vor organiza o conferință pe 10 decembrie la Sofia cu tema „Între statistici și realitate: Violența domestică în Bulgaria, dincolo de cifre”.

Ministrul bulgar al Justiției, Gheorghi Gheorghiev, a anunțat recent că anul trecut au fost raportate peste 53.000 de sesizări privind violența domestică. Potrivit acestuia, Bulgaria are o legislație adecvată pentru a preveni violența domestică. Ministrul a reamintit că primul pas cu modificări drastice ale legii a fost făcut în urmă cu mai bine de doi ani și jumătate, după cazul cu Debora din Stara Zagora. Săptămâna trecută, la o ședință guvernamentală s-a adoptat un Mecanism de coordonare pentru asistență și sprijin pentru victimele violenței domestice.

Bulgaria nu a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (așa-numita Convenție de la Istanbul). În 2018, Curtea Constituțională a adoptat o decizie prin care a statuat că Convenția de la Istanbul susține concepte juridice legate de termenul „gen” care sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale Constituției. Conform World Population Review*, numărul de crime în masă comise împotriva femeilor la 100.000 de locuitori în Bulgaria a fost de 0,8 în 2021.

Albania

Conform unui raport al Ombudsmanului Albanez privind uciderea femeilor și fetelor în Albania (2021-2023), publicat în 2024, termenul „femicid” nu este definit sau utilizat în Codul Penal al țării sau în alte acte juridice. Cu toate acestea, un document dedicat cadrului juridic al Balcanilor de Vest în ceea ce privește femicidul și publicat în 2023 prevede că în Albania, ca și în alte țări, în anumite circumstanțe, anumite infracțiuni, cum ar fi omorul premeditat și nepremeditat, pot fi definite drept femicid. Omorul se pedepsește cu 15-20 de ani de închisoare în țară, iar dacă există circumstanțe agravante – cu minimum 20 de ani.

Statisticile institutului albanez de statistică INSTAT pentru perioada 2015-2020 arată numărul total de femei care au devenit victime ale violenței domestice în Albania – 6.486, dar nu oferă numărul exact de victime ale femicidului.

Conform Sondajului Global privind Omuciderile din 2019, citat într-un raport privind femicidul și tentativele de omor asupra femeilor în Albania (2017-2020), în perioada 2014-2019 numărul femeilor ucise a scăzut de la 0,91 la 0,64 la o sută de mii, majoritatea infracțiunilor fiind comise de partenerul intim al femeii. Datele World Population Review plasează acest indicator al țării la 0,8 în 2021.

În perioada 2021-2023, conform raportului Ombudsmanului din 2024, 32 de fete și femei au fost ucise, dintre care 24 pot fi clasificate drept femicid sau omor cauzat de gen.

Albania a ratificat Convenția de la Istanbul privind prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Unul dintre cazurile care au zguduit societatea albaneză a fost la începutul anului 2023, când un albanez a ucis trei femei și a rănit alte trei în mai puțin de o oră, la Tirana.

La sfârșitul anului 2022, Manuela Bello, reprezentanta Albaniei la Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), a raportat că Albania se clasează pe primul loc în Europa și pe locul unsprezece în lume în ceea ce privește avorturile selective. Avortul selectiv (în favoarea băieților) este răspândit nu numai în Albania, ci și în Kosovo, Republica Macedonia de Nord și Muntenegru, scrie agenția media kosovară TV Klan.

Bosnia și Herțegovina

În ultimii ani, zeci de femei au fost ucise în Bosnia și Herțegovina, situația fiind deosebit de alarmantă în ultimul an – o femeie a fost ucisă în medie în fiecare lună, relatează ediția bosniacă a postului regional de televiziune En 1.

Conform datelor oficiale, din 2015 până la sfârșitul anului 2024, cel puțin 110 femei au fost ucise în țară, relatează Radio Sarajevo. Potrivit diferitelor organizații, în perioada 2015-2022, au existat cel puțin 75 de victime, iar conform datelor de la Agenția pentru Egalitatea de Gen din cadrul Ministerului Drepturilor Omului și Refugiaților din Bosnia și Herțegovina, de la 1 ianuarie 2023 până la sfârșitul anului 2024, au fost înregistrate încă 35 de cazuri.

Printre cele mai recente cazuri de femicid din țară se numără uciderea Aldinei Jahic, în vârstă de 32 de ani, al cărei trup neînsuflețit a fost găsit pe 16 noiembrie la Mostar, fiind împușcată, relatează Radio Europa Liberă. Aldina Jahic a fost amenințată în mod repetat de fostul ei iubit, Anis Kalajdzic, care a fost acuzat de crimă și deținere ilegală de armă de foc, după crimă. Potrivit poliției, Kalajdzic a așteptat-o pe Jahic în drum spre sala de sport. Ea a încercat să scape și a semnalat incidentul poliției, dar a fost împușcată mortal câteva minute mai târziu.

Bosnia și Herțegovina nu are în prezent o lege națională care să trateze uciderea femeilor ca o infracțiune separată. În 2014, țara a ratificat Convenția de la Istanbul, un instrument care obligă statele să combată violența împotriva femeilor și violența domestică.

Una dintre cele două părți constitutive ale statului, Federația Bosniei și Herțegovinei, a adoptat modificări la Codul Penal în iulie anul acesta legate de femicid. Conform noilor prevederi, uciderea femeilor este tratată ca o infracțiune separată, notează ediția bosniacă a Euronews. Pedeapsa prevăzută este închisoarea pentru o perioadă de cel puțin zece ani. Pedeapsa este mai severă dacă victima a mai fost atacată și anterior, a fost într-o relație apropiată cu făptașul sau infracțiunea este însoțită de violență sexuală și inegalitate de gen. Cazul Aldinei Jahic este primul care va fi examinat în temeiul amendamentelor nou adoptate.

În cealaltă parte constitutivă a Bosniei și Herțegovinei, Republica Srpska, femicidul nu este încă definit ca o infracțiune separată în Codul Penal, deși prevede pedepsirea infracțiunilor motivate de ură, comise și din cauza „identității de gen a persoanei”. Cu toate acestea, incriminarea femicidului ca infracțiune separată a fost, de asemenea, în centrul atenției cu ceva timp în urmă, relatează ediția bosniacă a Radio Europa Liberă.

În 2023, s-a planificat includerea crimei pe criterii de gen într-o nouă versiune a Legii privind protecția împotriva violenței domestice și a violenței împotriva femeilor în Republica Srpska. Deși proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate la nivel parlamentar, mai multe organizații conservatoare și de dreapta au trimis ulterior o scrisoare deschisă parlamentului, declarându-și opoziția față de adoptarea sa. Acestea au insistat ca legea să fie retrasă din procedură și au primit sprijin din partea președintelui de atunci al Republicii Srpska, Milorad Dodik. Drept urmare, legea nu a fost supusă unei analize ulterioare, iar termenul legal pentru aceasta a expirat la începutul lunii mai 2024. Problema nu a fost încă repusă pe ordinea de zi. Bosnia și Herțegovina a semnat și ratificat Convenția de la Istanbul.

Datele din Raportul Mondial privind Populația estimează cazurile de femicid la 0,4 la suta de mii de femei în Bosnia în timpul anului pandemic 2021.

Grecia

Grecia are legislație împotriva violenței domestice și a violenței bazate pe gen, cu o lege specializată privind combaterea violenței domestice în vigoare din 2006, urmată de o serie de alte acte legislative în acest domeniu. Grecia se numără, de asemenea, printre țările care au semnat și ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (așa-numita Convenție de la Istanbul). Cu toate acestea, în țară, uciderea unei femei nu este o infracțiune separată în Codul Penal, ci este tratată în temeiul dispozițiilor generale de urmărirea penală a omorului.

Potrivit Observatorului European pentru Femicid, 18 crime de omor asupra femeilor au fost comise în țară până în prezent în acest an. Numărul acestora este comparabil cu cel din anii precedenți (17 în 2019, 19 în 2020, 31 în 2021, 26 în 2022, 15 în 2023 și 19 în 2024). Cu un număr total de crime în perioada 2019-2024 între 71 și 93 pe an, crimele împotriva femeilor sunt, în medie, apropiate de 27%.

Dintre cele 19 cazuri de femicid în 2024, 15 dintre femei au fost ucise de un soț sau partener actual sau fost, iar 3 – de un alt membru al familiei.

Conform datelor din World Population Review, numărul crimelor împotriva femeilor a fost de 0,6 la 100.000 în 2021, când a fost raportat un număr mare de cazuri de femicid la nivel global din cauza izolării din timpul pandemiei de COVID. În prezent, acest indicator este de aproximativ 0,32.

Crimele împotriva femeilor în familie au fost relatate pe scară largă în mass-media greacă, fapt care vorbește despre sensibilitatea publică vizavi de subiect. Unul dintre cele mai recente cazuri care a stârnit un interes public intens a fost cel din septembrie, la Salonic, unde un bărbat i-a luat viața surorii sale bolnave în vârstă de 59 de ani, de care avea grijă, invocând drept motive atât tratamentul necorespunzătoar aplicat victimei, cât și iritarea soției sale față de timpul petrecut îngrijindu-o. Într-un alt caz, din august, la Volos, un bărbat în vârstă de 40 de ani și-a ucis soția în vârstă de 36 de ani după o ceartă în fața celor patru copii ai lor, dintre care trei erau minori. Potrivit martorilor, cuplul avea un istoric lung de violență domestică și gelozie patologică.

Cipru

Așa cum se menționează într-un raport al Parlamentului European din 2025, Cipru este una dintre cele patru țări ale UE (alături de Malta, Croația și Italia) care a introdus o definiție legală a femicidului. Un studiu privind politica UE pentru prevenirea femicidului, realizat în cadrul proiectului FEM-UnitED, finanțat de programul UE pentru Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020), arată că, în 2022, Cipru a modificat Legea privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pentru a defini femicidul ca infracțiune separată, în care violența comisă de un partener sexual, motivată de ură bazată pe gen sau de o presupusă apărare a onoarei, este considerată o circumstanță agravantă. Cipru a ratificat, de asemenea, Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor.

Un raport al Institutului Mediteranean pentru Studii de Gen, citat în martie de ediția cipriotă a ziarului Kathimerini, a arătat că în Cipru au fost comise 41 de omoruri de femicid în ultimii zece ani. Conform World Population Review, care are date despre anul pandemic 2021, rata crimelor în rândul femeilor în Cipru a fost de 1,1 la 100.000, una dintre cele mai mari rate într-o țară din UE. Cu toate acestea, niciun studiu nu precizează explicit dacă datele sunt pentru întreaga insulă sau doar pentru partea de sud a Ciprului, controlată de guvernul recunoscut internațional.

Cipru a fost, de asemenea, scena unuia dintre cei mai siniștri criminali în serie de femei din ultimii ani. Între 2016 și 2018, soldatul Gărzii Naționale Cipriote, Nikos Metaxas, a strangulat până la moarte cinci femei – lucrătoare străine în țară – precum și doi copii – fiicele a două dintre victimele sale. Cadavrele lor au fost găsite în diferite lacuri din țară. Într-o declarație pentru Alfa TV, psihiatrul Simos Kiriakidis a descris motivele sale ca fiind satisfacție sexuală sadică. Metaxas a primit șapte condamnări pe viață pentru crimele din 2019 – câte una pentru fiecare dintre victimele sale.

Kosovo

Termenul „femicid” nu apare în legislația kosovară. Crima se pedepsește cu minimum cinci ani de închisoare, iar în circumstanțe agravante – cu minimum 10 ani sau închisoare pe viață.
Ediția albaneză a postului Radio Europa Liberă a anunțat anul trecut că guvernul kosovar pregătește o lege specială privind femicidul. Cu toate acestea, proiectul de lege a stârnit opinii contradictorii, unii considerând că, în schimb, ar trebui să existe pedepse mai dure pentru violența domestică, iar femicidul ar trebui inclus ca articol în Codul Penal.

Ministrul Justiției, Albulena Haxhiu, a apărat necesitatea unei legi speciale, despre care a spus că a fost dictată de evaluarea instituțiilor kosovare conform căreia un articol separat în Codul Penal nu ar fi suficient.
Al Patrulea Val, un ONG cu sediul în orașul Mitrovica din nordul Kosovo, consideră, de asemenea, că o astfel de lege ar ajuta la o raportare mai exactă, prevenire și protejare a femeilor aflate în risc.

Statisticile oficiale din țară nu înregistrează cazurile de violență domestică și, în afară de instituțiile media individuale, nu există date privind numărul total de cazuri de femicid sau tentativă de femicid.

Statisticile întocmite de Radio Europa Liberă arată că cel puțin 57 de femei au fost ucise în Kosovo între 2010 și aprilie 2024. Ministrul justiției din Kosovo a declarat în aprilie 2024 că 99 de femei au fost ucise de la sfârșitul războiului din Kosovo din 1999 până în aprilie anul trecut.

Deși Kosovo nu face parte din Consiliul Europei și, prin urmare, nu poate ratifica Convenția de la Istanbul în mod standard, în 2020 parlamentul kosovar a modificat Constituția astfel încât această convenție să aibă efect juridic direct în Kosovo.

World Population Review nu oferă date despre femicidul din Kosovo. Din păcate, însă, absența statisticilor nu înseamnă că nu există crime împotriva femeilor. Mai multe cazuri au șocat publicul din Kosovo în ultimii ani. Printre acestea se numără uciderea unei femei de 35 de ani, însărcinată în nouă luni, de către fostul ei soț în curtea unei clinici ginecologice, la sfârșitul anului 2022, și uciderea unei femei de 30 de ani în fața copiilor săi, la sfârșitul anului 2023.

Un alt caz de femicid a fost înregistrat în Kosovo – așa-numitul avort selectiv. Un raport din 2016 al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație a documentat cazuri în Kosovo în care familiile preferă nașterea de băieți, determinând femeile să facă avorturi atunci când află că vor avea fată, mai ales când e vorba de al treilea copil. Selectarea sexului copilului este o infracțiune și este strict interzisă prin lege în Kosovo, scrie portalul Balkan Web.

România

51 de femei au fost ucise în România de la începutul anului 2025, iar 14 femei sunt victime ale agresiunilor în fiecare oră, conform datelor centralizate ale organizațiilor pentru apărarea drepturile femeilor, citate la începutul acestei luni de Secția română a Radio Europa Liberă.

Unul dintre cele mai recente cazuri a fost din prima jumătate a lunii noiembrie, când o femeie de 25 de ani din județul Teleorman a fost ucisă de fostul ei soț, după ce au fost emise două ordine de restricție împotriva lui. Cu câteva zile înainte de crimă, victima a depus o plângere acuzând că a fost răpită și violată de bărbatul de 42 de ani. Mama a trei copii a fost înjunghiată mortal de fostul ei partener în fața unei biserici, în timp ce își ținea în brațe fiul de trei ani. Cazul a dus la proceduri disciplinare împotriva a 14 ofițeri de poliție și a unui procuror.

Statistic, aproape în fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România, cel mai adesea de partenerul ei, conform datelor citate, care dezvăluie amploarea acestui fenomen. Peste 11.000 de ordine de restricție au fost emise de la începutul anului, iar aproape 4.000 dintre acestea au fost încălcate de agresori.
Conform datelor Ministerului Justiției, peste 40.000 de cazuri de violență domestică au fost înregistrate în primele patru luni ale anului, ceea ce înseamnă că 14 femei devin victime ale violenței în fiecare oră, notează Radio Europa Liberă.

Potrivit site-ului World Population Review, 0,8 la o sută de mii de femei din România au fost ucise în cazuri de femicid în timpul anului pandemic 2021. În 2023 și 2024, în țara cu o populație de aproape 19 milioane de locuitori, care a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016, au fost înregistrate 86 de crime împotriva femeilor, despre care se crede că sunt direct legate de gen, conform datelor de la Poliția Română.
Între timp, directorul adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a anunțat că, în primele 10 luni ale acestui an, polițiștii au intervenit în peste 113.000 de cazuri de violență domestică – cu peste 2.000 mai multe decât în ​​aceeași perioadă din 2024, a relatat Digi 24.

Un proiect de lege pentru combaterea femicidului a fost depus la Parlamentul României pe 29 octombrie anul acesta, după ce o altă ucidere a unei tinere la mijlocul lunii octombrie a scos mii de protestatari pe străzile din București și din alte câteva orașe. Proiectul de lege a fost susținut de toate partidele parlamentare și a strâns 273 de semnături în parlamentul format din 464 de locuri, devenind una dintre inițiativele legislative cu cel mai larg sprijin, notează G4Media. În același timp, 18 ambasade din România au publicat o declarație comună prin care solicită prevenirea violenței bazate pe gen.

La începutul lunii noiembrie, peste 50 de organizații non-guvernamentale au solicitat Parlamentului să accelereze procesul de adoptare a actului normativ. Acestea cer ca femicidul, definit ca uciderea unei femei din motive legate de gen, să fie recunoscut ca o infracțiune separată.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, femicidul ar putea fi pedepsit ca omor cu premeditare cu pedepse cu închisoarea de la 15 la 25 de ani, iar în cele mai grave cazuri, cu închisoare pe viață, a explicat ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Macedonia de Nord

Acum doar zece zile, pe 16 noiembrie, Republica Macedonia de Nord a fost zguduită de încă o crimă brutală comisă asupra unei femei. Cazul este din Știp, unde o femeie în vârstă de 79 de ani, reținută anterior împotriva voinței sale de către suspect, a fost ucisă brutal de un cetățean al orașului în vârstă de 74 de ani. Trupul ei a fost găsit îngropat în curtea făptașului, dar capul și mâinile nu au fost încă găsite. Motivul crimei este gelozia patologică.

Cu câteva zile înainte, în Veles, un bărbat în vârstă de 39 de ani din Skopje și-a ucis fosta parteneră în vârstă de 31 de ani și pe tatăl acesteia cu un obiect ascuțit, apoi s-a sinucis.
În ultimii ani, datele privind femicidul în Macedonia de Nord nu au fost publicate sistematic, dar relatările din mass-media pentru 2024 și 2025 dezvăluie amploarea problemei. În 2024, în Știp, o femeie de 31 de ani a fost ucisă de soțul ei. În municipalitatea Šuto Orizari, o femeie de 38 de ani a fost ucisă luna în mai, iar în Veles, în septembrie, o tânără a fost împușcată mortal de fostul ei soț după ce aceasta a semnalat în repetate rânduri despre amenințări, hărțuire și graffiti ofensator, iar mașina ei a fost incendiată.

Cazurile au stârnit proteste pe străzile din Skopje sub sloganul „Niciun alt caz!”, iar conform datelor de la organizațiile non-guvernamentale din țară, cel puțin 20 de femei și-au pierdut viața în ultimii cinci ani ca urmare a episoadelor repetate de violență bazată pe gen.

Datele World Population Review pentru Macedonia de Nord sunt pentru 2019, când cazurile de femicid în țară au fost de 0,4 la o sută de mii de femei.
În 2023, Macedonia de Nord a incriminat femicidul, iar în același an, un studiu privind femicidul în Republica Macedonia de Nord pentru perioada 2018-2022 realizat de Centrul AIRE – Centrul Consultativ pentru Drepturile Individuale în Europa, cu sediul la Londra, a arătat că problema este discutată în țară, legile sunt modificate, se desfășoară campanii, dar numărul crimelor împotriva femeilor este în creștere. În cei patru ani analizați (din 2018 până în 2022), au existat în total 17 cazuri de femicid în țară, cele mai multe acuzații fiind formulate în anii pandemiei – 2020 și 2021. Cu toate acestea, jurisprudența arată că autorii au primit cele mai mici pedepse prevăzute de lege, un singur caz primind condamnare pe viață, dar acesta a fost un bărbat care a comis patru crime, dintre care trei au fost femicid.

Conform raportului, în aproape jumătate din cazuri, făptașul a folosit sânge rece, în șase cazuri – o armă de foc, existând un caz de sufocare. Cinci dintre autori erau căsătoriți, cinci se aflau într-o relație extraconjugală, patru erau divorțați și trei erau celibatari. Majoritatea erau șomeri. Victimele erau soțiile lor actuale sau foste, dar printre cei uciși s-au numărat mame, bunici sau soacre.

„În 2021, din cinci crime legate de violența domestică, trei au fost cazuri de femicid”, a declarat ministrul Muncii de atunci, Jovanka Trenčevska, la prezentarea unui raport din 2023 privind crimele comise împotriva femeilor pe criterii de gen. „În 2022, din păcate, numărul este în creștere, iar dintr-un total de șapte crime legate de violența domestică, șase au fost cazuri de femicid. Și numai în primul trimestru al acestui an (2023), am întâlnit trei cazuri de femicid”, a adăugat Trenčevska.

De la mijlocul lunii februarie 2023, femicidul este clasificat drept o formă specifică de crimă în legislația Republicii Macedonia de Nord. Conform modificărilor aduse Codului Penal, instanța poate pronunța o pedeapsă cu închisoare pe viață pentru omor intenționat cu tortură sau vătămări corporale grave cauzate de ura față de o femeie sau fată.

Țara a ratificat Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Slovenia

Nu există o definiție legală a feminicidului în Slovenia, iar legislația nu distinge uciderea femeilor ca infracțiune separată. Conform datelor Institutului European pentru Egalitatea de Gen din 2022, femeile reprezintă cea mai mare pondere a victimelor violenței domestice comise de partenerii intimi (70%) și membrii familiei (63%). În 2022, un total de 27 de femei au fost victime ale violenței domestice, iar șapte au fost ucise de partenerii intimi.

Cele mai recente date de la stat provin de la Parchetul Suprem și sunt din nou din 2022. Potrivit acestora, în medie între 20 și 30% din crimele înregistrate sunt legate de femei, cu excepția anului 2020, când ponderea lor a fost de 40%. Poliția înregistrează anual peste o mie de rapoarte de violență domestică, între cinci și șapte cazuri terminându-se cu uciderea unei femei, potrivit unui articol din publicația slovene „24 ur” din 2023.

În 2023, partidul de coaliție aflat la guvernare „Stânga” a propus definirea femicidului ca infracțiune separată. Ministrul Justiției, Dominika Svarc Pipan, a anunțat că o astfel de măsură este luată în considerare în guvern.

Cu toate acestea, nu au fost încă aduse modificări concrete Codului Penal sloven, iar experții consideră că acestea nu vor constitui o luptă eficientă împotriva uciderii femeilor, deoarece legislația existentă prevede deja „cele mai mari sancțiuni” pentru infracțiunea de omor, notează publicația slovenă „Dnevnik”. Slovenia a ratificat Convenția de la Istanbul. În anul pandemic 2021, procentul crimelor în rândul femeilor din țară a fost de 0,6 la o sută de mii, conform datelor din World Population Review.

Serbia

De la începutul anului 2025, în Serbia au fost ucise 11 femei, conform datelor organizației Femplatz. Citând informații din mass-media, aceeași sursă specifică faptul că femeile au fost ucise de actualii sau foștii parteneri sau fii lor, fiind bătute până la moarte, înjunghiate sau strangulate.

În doar 24 de ore, în această vară, țara a fost zguduită de două cazuri șocante – pe 21 iulie, în orașul Bajina Bašta, din vestul Serbiei, un bărbat care fusese reclamat pentru violență domestică și-a ucis fosta soție și copilul, apoi s-a sinucis. O zi mai târziu, pe 22 iulie, un bărbat în vârstă de 75 de ani din Niš, cel mai mare oraș din estul și sudul Serbiei, a fost suspectat că și-a înjunghiat mortal soția, care era cu un an mai tânără.

Cel mai mare număr de femei ucise (33) într-un singur an în ultimul deceniu a fost înregistrat în 2016, în timp ce doi ani mai târziu, numărul victimelor a fost de 30, potrivit ONG-urilor sârbe.

La sfârșitul lunii iunie 2024, Curtea Constituțională a Serbiei a decis să suspende implementarea Legii egalității de gen, după ce a fost inițiată o revizuire constituțională a acesteia. Până la această decizie, legea a fost în vigoare doar aproximativ douăzeci de zile și a fost subiectul unor critici, în principal din partea Bisericii Ortodoxe Sârbe și a Asociației Matica Srbska.

Consiliul Europei a lăudat Serbia pentru adoptarea Strategiei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pentru perioada 2021-2025.

„Cu toate acestea, strategia nu a fost niciodată implementată, iar planurile de acțiune necesare pentru implementarea acesteia nu au fost adoptate”, spun experții sârbi. Potrivit acestora, statul nu protejează femeile de violență într-un mod planificat, ci reacționează spontan – doar atunci când circumstanțele îl obligă să facă acest lucru. Serbia a semnat și ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. World Population Review estimează numărul de cazuri de femicid în țară la 0,7 la suta de mii în anul 2021, afectat de pandemie.

Turcia

La mijlocul anului 2025, deputații turci au adoptat o modificare a legii care a înăsprit măsurile împotriva celor ce recurg la violențe în țară. Modificările au crescut pedeapsa minimă pentru violența împotriva femeilor de la șase la nouă luni de închisoare. Din 2023, în Turcia este vigoare așa-numita „lege privind protecția familiei și prevenirea violenței împotriva femeilor”, care își propune să protejeze toți membrii familiei din Turcia de violență și să ofere o platformă juridică prin care instituțiile țării se pot implice în lupta împotriva violenței.

Există, de asemenea, o aplicație specială în Turcia prin care femeile din țară pot semnala cazuri autorităților și pot primi asistență în timp util dacă se află într-o situație periculoasă sau devin victime ale violenței. Conform datelor oficiale, începând cu noiembrie 2025, platforma a fost utilizată de peste 9 milioane de femei din Turcia, iar în primele 10 luni ale anului au fost primite prin aceasta peste 400.000 de semnale.

În timpul unei discuții parlamentare privind bugetul pentru 2026, ministrul turc de interne, Ali Yerlikaya, a declarat săptămâna trecută că, potrivit datelor oficiale, numărul cazurilor de femicid din țară pentru perioada ianuarie-octombrie 2025 a scăzut la 217, comparativ cu 290 de cazuri în aceeași perioadă a anului trecut, a relatat site-ul Turkish Minute. La prezentarea datelor, Yerlikaya a subliniat că „într-un moment în care cazurile de violență împotriva femeilor sunt în creștere la nivel mondial, există o tendință de reducere a acestora în Turcia”.

Cu toate acestea, datele de pe platforma „Vom opri femicidul”, care monitorizează cazurile de femicid din Turcia din 2008, indică faptul că 235 de cazuri de femicid au fost înregistrate în țară în perioada ianuarie-octombrie 2025, iar alte 247 de femei au murit în circumstanțe suspecte.

Diverse organizații feministe din Turcia au avertizat în repetate rânduri că statisticile oficiale ale țării ascund amploarea problemei, subliniind că sute de decese suspecte ale femeilor nu sunt clasificate drept femicid.

Anul acesta, mass-media turcă a raportat în repetate rânduri cazuri oribile de femicid – în iunie, un tânăr de 19 ani și-a împușcat și ucis logodnica însărcinată, în vârstă de 18 ani, în districtul Sariyer din Istanbul; în august, o angajată a parlamentului turc a murit din cauza rănilor suferite într-un spital din Ankara, după ce a fost înjunghiată de 37 de ori de soțul ei; în octombrie, o femeie de 39 de ani a fost împușcată mortal de fostul ei soț la intrarea în Facultatea de Filologie a Universității Erciyes din orașul Kayseri.

În martie 2012, Turcia a devenit prima țară care a ratificat Convenția de la Istanbul, dar în aceeași lună a anului 2021, s-a retras din convenție printr-un decret prezidențial. În 2021, 1,0 la o sută de mii de femei au fost ucise în țară, conform datelor World Population Review.

Croația

Femicidul în Croația rămâne o problemă socială gravă și în creștere, exacerbată de deficiențele sistemice și de adaptarea lentă a legislației la standardele europene, a remarcat presa croată.

Potrivit poliției croate, 13 femei au fost ucise în Croația numai în acest an, comparativ cu 18 în 2024, nouă cazuri fiind înregistrate oficial ca femicid, a declarat Anita Matijevic, din cadrul Poliției Croate, pentru postul național de televiziune HRTv. Victimele sunt adesea mai în vârstă și vulnerabile din punct de vedere social – 50% nu au absolvit studiile medii, iar mai mult de o treime au vârsta de pensionare. Matijevic subliniază că dependența economică și emoțională împiedică multe femei să părăsească relațiile abuzive, iar în 40% din cazuri, crimele au fost comise „cu forță excesivă”, un semn al violenței anterioare pe care victimele nu au raportat-o.

Autorii sunt cel mai adesea bărbați cu vârsta de peste 56 de ani sau între 26 și 45 de ani, iar în majoritatea cazurilor sunt parteneri sau fii, subliniază HRTv. Doar 25% dintre autori sunt angajați, aproape un sfert având un diagnostic psihiatric, notează poliția.

Problema este sistemică – în ultimii 10 ani, 165 de femei au fost ucise în Croația, 44% dintre ele de către partener, iar 80% au solicitat ajutor înainte de moarte, dar nu l-au primit, relatează ziarul croat Jutarni list.

Odată cu modificările aduse Codului Penal din 2024, o nouă infracțiune a fost introdusă în cadrul legal – omorul agravat asupra unei femei, așa-numitul femicid, informează site-ul web al Ministerului Justiției, Administrației și Transformării Digitale din Croația. Această infracțiune se pedepsește cu minimum zece ani de închisoare.
Croația a ratificat Convenția de la Istanbul.

În 2021, rata femicidului în țară a fost de 0,7 la suta de mii de femei, conform statisticilor World Population Review.

Muntenegru

Muntenegru a înregistrat o creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri de femicid, informează presa locală. Conform datelor publicate de ziarul muntenegrean Monitor, 17 femei au fost ucise în Muntenegru în ultimii cinci ani, o cifră pe care observatorii o consideră un simptom al eșecurilor instituționale în gestionarea violenței împotriva femeilor.

Potrivit Radio Europa Liberă, în aprilie 2025, instanțele muntenegrene au pronunțat trei pedepse de câte 40 de ani de închisoare fiecare în cazuri care se califică drept femicid.

Jurista și fosta deputată Božena Jelušić, citată de RTCG, avertizează că aceste crime reflectă „deficiențe sistemice” în funcționarea procuraturii, a instanțelor, poliției și a serviciilor sociale. Ea subliniază recunoașterea juridică insuficientă a violenței: „Adesea, cazurile sunt tratate ca tragedii individuale, aleatorii – nu ca rezultat al opresiunii sistemice”, a declarat Jelušić presei.

Codul penal muntenegrean nu are o clasificare specifică pentru „femicid”, ci folosește în schimb categorii mai largi, cum ar fi „crimă agravată” sau „violență domestică cu rezultat fatal”, relatează Monitor. Avocații și activiștii susțin că acest cadru legal permite autorilor să insiste asupra unei calificări penale mai ușoare, folosind adesea clasificarea „violență domestică fără intenție”. Potrivit acestora, o astfel de abordare slăbește impactul penal și duce la pedepse mai mici, fără un efect descurajant.

Comisia Europeană își exprimă, de asemenea, îngrijorarea: în cel mai recent raport al său, aceasta menționează lipsa unor statistici fiabile pentru țară, protecția insuficientă pentru victime și lipsa centrelor de criză sau a mecanismelor de răspuns rapid. Potrivit experților din organizațiile societății civile, victimele întâmpină obstacole în raportare – inclusiv neîncrederea în instituții, teama de stigmatizare și proceduri complicate.

Organizații non-guvernamentale precum Lobby-ul Femeilor din Muntenegru fac apel la instituțiile statului să ia măsuri mai decisive, deoarece „nimeni nu mai este în siguranță – nici acasă, nici pe stradă”.

Ministerul Justiției din Muntenegru a declarat că este pregătit să ia în considerare reforma legislativă, inclusiv introducerea „femicidului” ca infracțiune separată și consolidarea protecției victimelor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost adoptate modificări specifice la Codul Penal, iar jurisprudența continuă să fie caracterizată ca fiind inconsistentă și insuficientă, potrivit experților citați de Monitor.
Muntenegru a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Conform datelor din World Populationa Review, cazurile de femicid în țară în 2021 au fost de 0,6 la o sută de mii de femei.
*Cele mai recente date de pe platforma World Population Review sunt pentru anul 2021, dar trebuie avut în vedere că în anii pandemiei, în 2021 și 2022, din cauza izolării, a fost raportat un procent deosebit de mare de omoruri în cadrul familiei.

Sursa: 24Chasa/ Rador Radio România/ Traducerea: Mirela Petrescu