Comportamentul turiștilor din Deltă, schimbat de coronavirus. Proprietar de hotel: Constat că la ora 22,15, jumătate din oaspeţi sunt în camere. Se consumă mai grijuliu, oamenii sunt mai atenţi cu banii/ Cum s-a adaptat oferta turistică la restricții

Pandemia cu noul coronavirus a schimbat comportamentul persoanelor care preferă să vină în Delta Dunării în vacanţă, iar unii agenţi economici sunt neîncrezători în şansele de a supravieţui următorului sezon rece, chiar dacă acum au ocupate toate locurile de cazare.

Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, a declarat pentru Agerpres că măsurile de siguranţă sanitară luate în contextul pandemiei pot aduce plusvaloare turismului din această zonă şi a amintit că industria ospitalităţii a fost grav afectată de pandemie.

„În luna martie, Delta Dunării trebuia să fie plină de turişti, dar toate unităţile de cazare s-au închis. Deschiderea pensiunilor de Rusalii, gradul de ocupare actual permit să avem speranţe de supravieţuire în acest an, cu atât mai mult cu cânt majoritatea pensiunilor au rămas cu preţurile de anul trecut”, a afirmat Ţibuleac.

Gradul ridicat de siguranţă sanitară din unele unităţi de cazare i-a făcut pe turişti să-şi prelungească concediile din Deltă, potrivit administratorului unei pensiuni din satul Lunca, Mihaela Feodorof.

„Anul acesta, faţă de anul trecut, turiştii şi-au prelungit concediile. Avem acum oaspeţi ale căror sejururi au ajuns la zece zile. Circa 95% din turişti sunt relaxaţi. Nu intră în aglomerări, stau lejer la mese, la piscine şi asta datorită faptului că avem un spaţiu generos”, a afirmat Mihaela Feodorof.

La Mahmudia, un sat de pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării, proprietarul unui hotel, Gheorghe Chiscop, a remarcat faptul că şi disponibilitatea de consum a oaspeţilor s-a schimbat.

„Tipologia a rămas oarecum aceeaşi, dar disponibilitatea de consum s-a schimbat. În sezoanele precedente, la ora 23,00, lumea nici nu se gândea să plece în camere, oamenii socializau, se bucurau de frumuseţea deltei, de terasele de pe malul Dunării. Acum, din păcate, constat că la ora 22,15, jumătate din oaspeţi sunt în camere. Se consumă mai grijuliu, oamenii sunt mai atenţi cu banii. Astea sunt vremurile, e de înţeles”, a menţionat Chiscop.

În opinia lui, pandemia cu noul coronavirus este „încununarea tuturor relelor”, în condiţiile în care, din cauza lipsei de predictibilitate, a stopat toate investiţiile, iar statul a sprijinit prea puţin industria ospitalităţii.

„Am plătit toate debitele la stat, pentru că nu-mi permit falimentul. Acum, chiar dacă suntem bine aparent, toate locurile sunt ocupate, nu ştim ce vom face mâine. Avem multe lucruri de făcut, dar stăm cu teama că activitatea noastră va fi închisă. Ne e teamă să ne mişcăm. Dacă situaţia medicală se îmbunătăţeşte, am putea spera, altfel cred că la 15 septembrie am putea închide porţile. Cât timp vom avea clienţi şi vom reuşi să ieşim măcar pe zero, vom rămâne la muncă. Statul a fost un bun partener cât timp am avut bani şi i-am împărţit. Acum, la greu, nu-l mai simţim partener. Nu înţeleg de ce trebuie să plătesc, cât timp nu funcţionez”, a declarat Gheorghe Chiscop.

În satul Crişan de pe braţul Sulina al Dunării, lucrările de modernizare a unui complex turistic au început încă din timpul iernii, potrivit administratorului Beniamin Crăciun.

„În timpul pandemiei, am construit şi am deschis o piscină, iar acum avem un nou tip de unitate de cazare, bungalouri pe malul Dunării şi un restaurant nou tip cherhana cu specific pescăresc. Încercăm să gândim un plan care să ne salveze. Urmează sezonul de iarnă ,în care suntem pregătiţi să mergem cu motoarele mai puţin turate”, a afirmat Crăciun.

El a amintit că în timpul pandemiei a renunţat la 20% din personal, dar acum oamenii au fost reangajaţi.

„Având în vedere că rezervările vin, sperăm să reuşim să încheiem contracte mai multe cu agenţiile de turism, iar lucrurile să înceapă să se mişte. A crescut mult numărul zilelor petrecute în hotel, iar gradul de ocupare este mai bun decât cel de anul trecut cu 30%. La noi vin şi turişti străini din Anglia, Spania şi America”, a menţionat administratorul resortului din satul Crişan.

Toţi operatorii turistici plătesc mai mult acum pentru produsele de igienă, iar creşterea este estimată la cel puţin zece procente de către administratorul unei pensiuni din acelaşi sat.

„Avem dezinfectanţi la toate intrările şi ieşirile, masa se serveşte doar afară, toate mesele sunt distanţate la doi metri, am lăsat un spaţiu mai mare între check-in şi check-out. Cred că per ansamblu cheltuielile de curăţenie au crescut cu cel puţin 10%”, a afirmat administratorul unei pensiuni din satul Crişan, Denisa Mocanu.

Unele unităţi de cazare din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării au introdus şi meniuri digitale.

„Avem meniu digital pe terasă şi respectăm toate măsurile de siguranţă sanitară. Investiţia făcută în bungalouri a început înainte de pandemie, iar distanţa dintre ele, de cel puţin 20 de metri, a fost lăsată pentru intimitate. Sunt câteva bungalouri mai apropiate, dar sunt pentru grupurile formate din mai multe familii”, a explicat administratorul unei pensiuni din apropiere de satul Lunca, Radu Manolache.

Spre deosebire de unităţile de cazare din Delta Dunării, cele din municipiul Tulcea recuperează mai greu pierderile cauzate de pandemie, un hotel de pe malul fluviului având acum ocupate doar 40% din locurile de cazare, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, era plin de turişti străini.

„Lucrez de 20 de ani în industrie şi în nici un an nu am avut un număr aşa redus de turişti. Încercăm să supravieţuim şi să nu dăm oameni afară. Avem 104 angajaţi. Toate rezervările pe care le aveam la începutul sezonului au fost anulate, iar acum ne bazăm pe turiştii români, dar este foarte greu. Avem oferte personalizate pentru turişti, am introdus plata cu cardurile de vacanţă şi încercăm să venim în întâmpinarea oaspeţilor”, a afirmat reprezentanta hotelului din Tulcea, Veronica Pânzaru.

Unitatea le oferă turiştilor şi excursii în Delta Dunării, iar dacă anul trecut toate cele trei nave erau ocupate la capacitate maximă şi aveau programate plimbări pe canale, anul acesta cel mult o navă pleacă într-un week-end încărcată la jumătate din capacitate în excursie în Deltă.

„Din păcate, suntem afectaţi într-o măsură foarte mare de închiderea restaurantelor, pentru că baza în această industrie este restaurantul. Acum, în limita posibilităţilor, încercăm să le oferim turiştilor cazaţi la noi mesele pe terase. La altceva nici nu mai avem ce să mai gândim. Doar încercăm să supravieţuim şi să ne menţinem personalul, să vâslim cu toţii la aceeaşi barcă”, a menţionat Veronica Pânzaru.

Măsurile de protecţie luate de operatori în contextul pandemiei cu noul coronavirus sunt apreciate de unii turişti.

„Sunt pentru prima dată în Delta Dunării. Am început un tur al României şi profit astfel de starea de pandemie. Cred că aici, în Deltă, este mult mai interesant, în ideea în care e mai mult de explorat. Cel puţin aici, mi se pare că măsurile de siguranţă s-au implementat mult mai bine decât în alte părţi ale României”, a menţionat Alexandra Trif, în vârstă de 30 de ani, din Cluj.

Unii agenţi economici care oferă servicii de turism în Delta Dunării au încercat să profite de pe urma turiştilor aflaţi pentru prima oară în zonă.

„Am aflat de curând că au fost turişti suprataxaţi la transportul pe Dunăre, de la Murighiol la Sulina, ori lucrurile acestea nu trebuie acceptate. A solicita o factură sau o chitanţă este obligatoriu, pentru a elimina asemenea derapaje care nu fac decât să afecteze turismul pe termen mediu şi lung. Înainte de a ajunge aici, turiştii trebuie să se intereseze cu privire la zona în care ajung, serviciile care le sunt oferite, astfel încât vacanţa să nu le fie afectate”, a precizat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.

Referindu-se la intensificarea controalelor anunţată de autorităţile tulcene, Ţibuleac şi-a exprimat speranţa ca acestea să fie efectuate în cooperare cu industria.

„Este evident că aceste controale trebuie să existe. Îmi doresc însă ca ele să fie făcute în funcţie de realitatea de pe teren, în cooperare cu industria, nu o hăituire a acestei”, a precizat Ţibuleac.

AMDTDD, în colaborare cu Consiliul Judeţean Tulcea, a organizat, în perioada 4-7 august, infotrip-ul „Ecoturismul în cea mai sigură destinaţie turistică – Delta Dunării”, pentru a promova turismul deltaic, cu accent pe ecoturism, traseele de caiac-canoe sau canotci şi gastronomia specifică zonei.

AMDTDD este o organizaţie neguvernamentală, cu personalitate juridică, înfiinţată în luna aprilie 2018 cu scopul de a promova şi de a dezvolta, pe termen scurt, mediu şi lung, Delta Dunării şi Dobrogea de Nord. (Sursa: Agerpres)