Clima și Energia, două teme absente în campania prezidențială din 2025 / Experți, despre ce poate face președintele României pentru politica climatică

În campania electorală de la alegerile prezidențiale 2025, de pe agenda candidaților la președinția României au lipsit sau au fost marginalizate teme de o importanță critică pentru viitorul României și al Europei, precum schimbările climatice, tranziția energetică și politicile de mediu. Observația aparține experțiilor români în climă și energie, care arată că instituția prezidențială are un potențial real de a influența pozitiv aceste direcții strategice, atât intern, cât și pe plan european și internațional.

Deși atribuțiile constituționale ale președintelui sunt limitate în formularea politicilor publice, influența sa asupra direcției strategice a țării este semnificativă, remarcă Mihnea Cătuți, director executiv al Energy Policy Group (EPG). Astfel, președintele României participă la reuniunile Consiliului European și poate articula poziții clare și proactive privind prioritățile climatice ale Uniunii Europene.

Mai mult, prin numirea de consilieri specializați și asumarea unei viziuni clare, instituția prezidențială poate contribui activ la procesul tranziției energetice, stimulând decarbonizarea și susținând inovația tehnologică.

Dr. Bogdan Antonescu, cercetător și climatolog în cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului, avertizează că schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate tot mai concretă. Impactul lor este vizibil și periculos, iar documentele științifice internaționale nu mai lasă loc de îndoială. În acest context, contextul politic actual, inclusiv în România, cere o acțiune politică coerentă bazată pe știință, spune el.

Corina Murafa, expertă în politici publice, amintește că în mandatul prezidențial anterior au fost lansate inițiative importante precum constituirea unui comitet interministerial pentru climă (CISC) și introducerea „Săptămânii Verzi” în școli. Acestea arată că, atunci când există voință politică, președintele poate pune teme esențiale pe agenda publică. În plus, la nivel european, România este reprezentată de președinte în dialogul privind decarbonizarea și viitorul Pactului Verde – teme de maximă importanță în actualul context geopolitic și economic.

Radu Dudău, cofondator al EPG, a atras atenția că lipsa dezbaterii pe subiecte climatice în campania prezidențială reflectă convingerea candidaților că aceste teme nu „vând” electoral, publicul are griji mai presante sau este „iritant electoral”. Însă, potrivit lui, realitatea guvernării și a integrării presupune, inevitabil, interacțiuni continue și informate pe tema politicilor climatice. România trebuie să știe să valorifice oportunitățile financiare și tehnologice oferite de Pactul Verde European și, atunci când este necesar, să negocieze în interes național, crede Dudău.

Context

În ultima săptămână a campaniei prezidențiale din 2025, au avut loc trei dezbateri televizate organizate de Digi24, TVR și Antena 3 CNN.

La aceste confruntări, realizatorii, publicul și candidații au abordat în principal subiecte cum ar fi economia și politicile sociale, politica externă – războiul din Ucraina și alianțele internaționale – naționalism versus integritate europeană, drepturile minorităților, rolul religiei etc.

Au fost lansate acuzații de corupție și au avut loc divergențe directe între candidați privind trecutul lor politic.

De la dezbateri au lipsit candidatul AUR George Simion și, parțial, candidatul independent, ex-PSD, Victor Ponta, dar au participat principalii competitori Crin Antonescu, candidatul comun al PSD-PNL-UDMR-minorități, Nicușor Dan, candidat independent susținut de facto de USR și primarul Capitalei, și Elena Lasconi, candidat ex-USR.