Cine sunt Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR) și Daniel Băluță (PSD), candidații partidelor din coaliția de guvernare la Primăria Capitalei: Vin din zona „administrativ-tehnică”, niciunul nu este simplu „om de partid” / Ce îi unește și ce îi desparte în bătălia pentru București / Ce avere are fiecare

Pentru alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie, se prefigurează din partea partidelor din coaliția de guvernare trei figuri politice cu trasee și stiluri diferite, dar cu argumente de partea fiecăruia: Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR). Pentru a fi nominalizați complet, primii doi trebuie să fie validați de conducerile centrale ale partidelor lor – PNL, respectiv PSD -, dar așa cum se proiectează acum scena politică, nu se mai pot întâmpla răsturnări de situație. Deocamdată, partidul extremist AUR nu a nominalizat vreun candidat.

Alegerile locale se țin într-un singur tur, iar câștigătorul va obține, după cum arată sondajele, în jur de 25-30% din voturi.

Deși politic sunt din zone antagonice – liberală, socialistă și progresistă –  Ciucu, Băluță și Drulă au totuși câteva puncte comune. Sunt politicieni care au administrat structuri publice, au construit o identitate politică din zona „administrativ-tehnică”, și toți își revendică același obiectiv – capacitatea de a moderniza Bucureștiul. Doi dintre ei, Drulă și Ciucu, sunt percepuți ca fiind mai buni cunoscători în mobilitatea urbană, iar Băluță în atragerea de fonduri pentru infrastructura de transport – rutieră, de metrou.

Toți provin din poziții executive, nu doar politice. Drulă, în prezent deputat, a condus Ministerul Transporturilor, Ciucu conduce Sectorul 6, iar Băluță Sectorul 4. Niciunul nu este un simplu „om de partid”, fiecare are deja un „șantier administrativ” în spate, cu rezultate și cu programe complexe, capabili să ducă un proiect la bun sfâșit. Dincolo de această etichetă comună, profilurile lor se diferențiază la nuanțe.

Suplimentar, toți s-au definit prin raportare la Nicușor Dan. Drulă, ca aliat și continuator declarat al „dreptei nicușoriste”, Ciucu, un rival administrativ, conflict direct pe proiecte în Sectorul 6 și Băluță, adversar politic total, din zona PSD, dar cu focus nu pe conflicte personale, ci pe rezultate livrate. Nicușor Dan devine, indirect, busola campaniei fiecăruia.

Cătălin Drulă

Ca fost ministru al Transporturilor, a fost implicat în programe de infrastructură şi modernizare, deşi mandatul său a fost relativ scurt, de 8-9 luni, în Guvernul Cîțu. În postura de lider USR a încercat să promoveze imaginea de „modernizare” şi de opoziţie activă. Cu toate acestea, minusurile sale sunt că, din poziţia de preşedinte al USR, partidul a avut cele mai slabe rezultate în alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, în urma cărora a demisionat din funcție.

La București s-a remarcat prin acțiunea de „curățenie” de la metroul bucureștean, gestionat de administrația centrală – Ministerul Transporturilor, nu local, de administrația orașului. În aprilie 2021, Drulă a acuzat existenţa unui „cartel” la metrou, spaţii comerciale ocupate fără drept, contracte expirate, relaţii clientelare și a pornit la desființarea chioșcurilor. Afirmația pe care a făcut-o atunci – „Un cartel se destructurează cu ranga” –  i-a devenit o etichetă.

Cătălin Drulă declară o avere centrată aproape integral pe active financiare. În plan imobiliar, deține un singur teren intravilan în Mogoșoaia, cu o suprafață de 1.490 de metri pătrați, cumpărat în 2014. La capitolul bunuri mobile figurează un autoturism BMW fabricat în 2012. Are un portofoliu financiar impresionant, răspândit în conturi și investiții atât în bănci din România, cât și în platforme internaționale: BCR, Banca Transilvania, Saxo Bank, Revolut, Interactive Brokers, Swiss Capital și altele. Drulă deține participații și titluri la companii precum Zipline International, Evergent, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Wizz Air, BMW AG, Nestlé și titluri de stat în mai multe valute. Nu are datorii declarate. În ultimul an fiscal, a încasat 141.423 de lei din indemnizația de deputat și peste 56.000 de lei din investiții, sub formă de dobânzi, dividende și tranzacții bursiere. În ansamblu, averea sa are profil financiar, orientată către investiții și piața de capital.

Ciprian Ciucu

Primar în Sectorul 6, Ciucu este la al doilea mandat, câștigat cu peste 70% din voturi, ceea ce-l face printre cei mai apreciați primari de sectoare, cu cele mai spectaculoase rezultate într-un mandat, chiar dacă nu a avut un adversar redutabil care să-i pună probleme la alegerile locale de anul trecut. Când a preluat primăria, a anunţat reforme administrative, reducerea personalului, orientarea către investiţii. A creat primul parc liniar din București. Este perceput ca un candidat cu ambiţie pentru funcţia de primar general, ceea ce îi creşte vizibilitatea. În raport cu primarul general Nicușor Dan, Ciucu a fost un critic declarat, inclusiv prin retragerea sprijinului PNL, înainte de alegeri. Ciucu l-a acuzat public că blochează 16 proiecte importante pentru Sectorul 6, de apă, canalizare, iluminat public, asfaltare etc, cele mai vechi având chiar și 3 ani.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, declară o avere compusă din proprietăți, conturi bancare și credite. În plan imobiliar, deține un teren agricol de 5.047 de metri pătrați în Argeș (cota 50%), un teren intravilan de 500 de metri pătrați în Ordoreanu (Ilfov), precum și două apartamente în București, unul de 34 mp, în proprietate integrală, și unul de 61 mp deținut împreună cu soția.

La bunuri mobile apare un autoturism Renault fabricat în 2023. Conturile și fondurile sale bancare se află în principal la Raiffeisen și Banca Transilvania, cu economii și plasamente ce depășesc pragul de 5.000 de euro. Ciucu are și datorii bancare, între care un credit de aproximativ 46.000 de euro contractat în 2010, cu scadență în 2040, și un credit al soției, de peste 75.000 de lei, scadent în 2028. Veniturile declarate includ 214.810 lei din salariul de primar, 89.360 lei salariul soției, 2.880 de euro anual din chirii, precum și indemnizații suplimentare pentru participări în structuri ale statului.

Daniel Băluță

Are mandat consolidat în Sectorul 4. De trei ori câștigător al alegerilor din sector, are experienţă administrativă locală solidă. În Sectorul 4, Băluță a ales strategia vizibilității, aceea de constructor de poduri, pasaje, spații publice reamenajate, lucrări rapide și agresive. Livrează constant imagini de transformare urbană . Este primarul cu cea mai clară „execuție administrativă”, dar și cu cele mai multe controverse de legalitate și urbanism. Dacă Drulă se luptă cu „sistemul”, iar Ciucu cu „instituția”, Băluță se luptă cu asfaltul. Bucureștiul lui este un șantier permanent, cu buldozere, avize și macarale. Iar electoratul său nu pare interesat de discurs, ci de ritmul șantierelor.

Printre realizările sale, Băluță enumeră stații de metrou la extinderea M2 către sudul Bucureștiului -Tudor Arghezi, un parc nou și pasaj în zona Metalurgiei, un patinoar olimpic în cartierul Apărătorii Patriei, modernizarea și consolidare de licee, etc. A fost implicat într-un scandal la proiectul de schimbare a planșeului din Piaţa Unirii, cu oprirea de către municipalitate a lucrărilor demarate de Sectorul 4, după o controversă cu Nicușor Dan, primar general atunci, privind legalitatea autorizației-intervenției, pe care Băluță o justifica cu documente ca o urgență.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, are o avere preponderent imobiliară. El deține numeroase proprietăți dobândite prin moșteniri și donații. Lista cuprinde terenuri și case în București, Prahova și Maramureș, precum și o locuință de 269 mp primită prin donație. La bunuri mobile declară bijuterii, ceasuri și tablouri în valoare de aproximativ 15.000 de euro.

Băluță deține conturi în lei, euro și dolari, precum și un fond de pensie privată. Apare și o afacere de familie, AAB Spektra Dent, unde familia deține participații, și un împrumut acordat în nume personal, în valoare de 50.000 de lei. Pe partea de datorii, figurează un credit de 100.000 de lei contractat în 2021. În ultimul an fiscal, Băluță a încasat 197.945 de lei din salariul de primar, în timp ce soția sa a obținut venituri combinate de peste 100.000 de lei, atât din activitatea medicală, cât și din educație. Veniturile familiei sunt completate din dividendele firmei, care însumează peste 220.000 de lei anual.

Citește și Sondaj Avangarde: Aproape 70% dintre bucureșteni sunt nemulțumiți de cum arată Capitala / Cum ar vota bucureștenii pentru Băluță, Ciucu, Drulă și Anca Alexandrescu