CCR și-a motivat decizia din urmă cu o lună prin care obligă instanțele de judecată să publice motivarea sentințelor în ziua pronunțării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională (CCR) și-a motivat vineri decizia din urmă cu o lună prin care a statuat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

Cele mai importante argumente din motivarea CCR:

• Curtea reține că motivarea hotărârilor judecătoreşti îndeplineşte câteva funcţii importante:
  • reprezintă un mecanism de control al instanţei, care trebuie să demonstreze că hotărârea sa este legală, dreaptă şi corectă, în fapt și în drept;
  • reprezintă o înscriere oficială a argumentelor în favoarea soluției;
  • inspiră un sentiment de încredere socială şi constituie un control democratic al administrării justiţiei;
  • întăreşte principiul autorităţii de lucru judecat și al prezumției de nevinovăție;
  • reprezintă temeiul executării hotărârii judecătorești, precum și al contestării acesteia la o instanţă superioară.
  • Cu alte cuvinte, motivarea în fapt și în drept a hotărârii judecătorești este relevantă în sensul că permite inculpatului să îşi exercite în mod util dreptul de a formula o cale de atac și, de asemenea, este importantă într-un sens mai general, în măsura în care ea asigură buna administrare a justiţiei şi previne cazurile de arbitrar.
  • Obligaţia de motivare contribuie, de asemenea, la obţinerea încrederii publicului şi a inculpatului în decizia la care s-a ajuns şi permite identificarea unei posibile părtiniri din partea judecătorului şi remedierea acesteia (în același sens Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek şi Božičnik împotriva Sloveniei).
• Curtea constată că redactarea hotărârii judecătorești prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată, respectiv a hotărârii judecătorești prin care instanța se pronunță asupra apelului (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză, „în cel mult 30 de zile de la pronunțare” sau după un interval de timp ce poate depăși cu mult termenul menționat, este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil.
• Totodată, Curtea constată că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive anterior motivării în fapt și în drept a acesteia este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme în statul de drept.

Judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată la această decizie a CCR, susținând că excepția ridicată ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă.

• Citește integral motivarea deciziei Curții Constituționale și opinia separată a judecătoarelor Stanciu și Tănăsescu

În urma acestei decizii a CCR, PNL și USR PLUS au inițiat un proiect de modificare a Codului de procedură penală (Cpp). Inițiativa a fost dezbătută și adoptată în procedură de urgență în Senat.

Astfel, modificările propuse de PNL și USR PLUS la Codul de procedură penală (Cpp), printre care termenul maxim de 120 de zile în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale de la finalizarea dezbaterilor, urmând ca motivarea deciziei să fie publicată în ziua pronunțării, au fost adoptate marți cu majoritate de voturi în plenul Senatului.

S-au înregistrat 89 de voturi ”pentru”, 1 vot ”împotrivă” și 42 de abțineri. Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaților.

În proiect, termenul maxim în care trebuia pronunțată sentința era de 90 de zile, dar judecătorii au avertizat că acesta este unul mult prea strâns, cerând o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru pronunțarea deciziei din momentul încheierii dezbaterilor în proces.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit însă cu o soluție de mijloc, cea de 120 de zile, care a fost însușită de comisia juridică a Senatului.

Raportul de admitere a inițiativei legislative a fost adoptat aproape cu unanimitate de voturi, fiind o singură abținere de la AUR.

În prezent, Cpp prevede că decizia se pronunță în maximum 15 zile de la încheierea deliberărilor, iar motivarea se publică în 30 de zile de la pronunțare. Au existat cazuri însă când motivarea unei decizii a întârziat chiar și mai mult de un an și jumătate.

În 2015, de exemplu, Secția pentru judecători a CSM a dispus excluderea din magistratură a judecătoarei Cipariu pentru întârzierea redactării a 53 de hotărâri judecătorești, dintre care unele mai vechi de doi ani.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin