G4Media.ro

CCR explică de ce este constituţională desemnarea fără tragere la sorţi a…

CCR explică de ce este constituţională desemnarea fără tragere la sorţi a judecătorilor din completurile de trei de la Înalta Curte / Contestația fusese depusă de Avocatul Poporului, Renate Weber

Curtea Constituţională a României a publicat, marţi, motivele pentru care a respins pe 9 februarie o sesizare a Avocatului Poporului şi a decis că este constituţională desemnarea fără tragere la sorţi a judecătorilor din completurile de trei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmite Agerpres.

Avocatul Poporului a atacat la CCR mai multe dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv prevederile art. 19 alin.(3), art. 29 alin.(1), art. 31 alin.(1) lit.c) şi art. 52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, care se referă la atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completurilor de judecată.

În opinia Avocatului Poporului, textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar componenţa completurilor colegiale, fără tragere la sorţi, sunt neconstituţionale.

Un alt contestatar al acestor prevederi este avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, cel care a apărat-o în instanţă pe Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, inculpată în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În motivarea deciziei prin care a fost respinsă sesizarea Avocatului Poporului, CCR arată că, prin decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, paragraful 153, Curtea a statuat că art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară a prevăzut că: „La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora”.

Conform CCR, acest text nu modifică art. 29 din Legea nr.78/2000, astfel că judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie prevăzute în Legea nr.78/2000 se realizează de completurile specializate, astfel încât rezultă că la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pot constitui alte completuri specializate în domeniile pentru care legea nu prevede în mod expres o asemenea obligativitate.

„Cu privire la competenţa Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât şi modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea reţine că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.27 din 22 ianuarie 2020, a statuat că ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalităţi prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. Faptul că Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condiţiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorităţii legii cu eventuala consecinţă a creării unei paradigme juridice neconstituţionale. În situaţia în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează şi situaţia litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relaţiei dintre un act de reglementare primar şi unul secundar”, mai spune CCR.

Curtea explică de ce nu este obligatoriu alegerea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ prin tragere la sorţi.

„Dacă legiuitorul ar fi dorit ca şi pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorţi, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând, astfel, în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent, să adopte regulamentul instanţei supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situaţia normativă existentă la instanţele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanţele inferioare şi membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curţi urmează acelaşi algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost şi este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opţiune între tragerea la sorţi şi nominalizare în privinţa completurilor de 3 judecători de la nivelul ICCJ, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalităţi de desemnare antereferite (…) Dacă legea nu prevede în mod expres că desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorţi sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziţii legale restrictive, una dintre aceste doua modalităţi înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza şi în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege”, arată CCR.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. o abordare corecta .

  2. Eu nu inteleg pentru ce i se mai spune avocatul poporului acestei functii din stat sau ce naiba e. Din toate sesizarile pe care le-au facut cei care au fost si sunt in functia asta, sa mor daca am vazut vreuna intr-adevar in scopul apararii drepturilor cetatenilor normali, onesti. Puscariasii, cei care nu vor sa respecte reguli, potentialii infractori ( inclusiv din lumea politica ), astia au fost rasfatati la maxim de acest brav aparator al poporului, de parca noi astia cinstiti trebuie sa ne supunem neconditionat legii, pe cand ticalosii aleg propria interpretare a legalitatii.

    • I SE SPUNE AVOCATUL POPORULUI PENTRU CA ESTE PLATITA DE POPOR. LUCREAZA INSA PENTRU CASTE, PENTRU PARTID.

    • @ fauler

      sunt convins ca te doare undeva daca un cetatean e condamnat aiurea, caci pt tine nu are valabilitate dictonul

      „mai bine 5 vinovati in libertate, decat UNUL SINGUR NEVINOVAT in inchisoare”

      dar daca vei fi tu prins la anaghie cum vei reactiona ?

      sa presupunem ca e iarna. pe sosea e gheata. la o intersectie dai cu botul masinii tale in spatele autoyurismului unui mare mahar cu pensie de servici + salariu

      se infurie pt ca avea de gand sa plece in honolulu, iar tu i ai distrus concediul de hodina si pt ca l-ai dat cu nasul de volan

      te judeci cu el si ajungi dupa ani si ani la ICCJ, unde, ce sa vezi, judecatorii sunt alesi pe spranceana (fosti colegi cu pensionarul de lux)

      ia spune, mai ai vreo sansa sa scapi cu o pedeapsa pe masura gravitatii accidentului ?!

  3. MII DE EURO PE LUNA DE omdes SUNT SINECURILE LA AOSR-ul katiushei ibarurri prin venele ei curge partidul ! PARTIDUL SI-A FACUT RETELE PLATITE CU BANII POPULATIEI GENERALE!

    PENTRU ASTIA LUPTA AVOCATA PLATITA DE POPOR DAR CARE LUCREAZA PENTRU CASTE

  4. asta inca face tot ce poate sa ajute psd-ul si tot ce a facut pina acum a fost sa faca jocul psd-ului E cazul sa vedem o schimbare

  5. Excelenta sa, intelgenta, pentru popor dedicata avocata Weber…

    Comentariul asta e bun de publicat ?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.