REACȚIE RAPIDĂ Decizie scandaloasă a Curții Constituțională: Averile politicienilor și funcționarilor intră din nou la secret! Lovitură grea dată transparenței și jurnaliștilor de investigație

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională a desființat, practic, printr-o decizie pronunțată joi, declarațiile de avere și de interese pe care orice funcționar sau politician care ocupă o funcție de demnitate publică trebuie să le completeze. CCR a întors România cu 20 de ani în urmă. Aceste declarații nu mai trebuie să includă informații despre bunurile soților și copiilor. Cu alte cuvinte, orice politician își poate trece averea pe numele soției sau copiilor și scapă de explicații în fața opiniei publice.

Este o lovitură grea dată transparenței și jurnaliștilor de investigație. CCR a declarat neconstituțional și articolul care obliga publicarea declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Instituțiile rămân, teoretic, cu obligația de a le publica, dar mă îndoiesc că o vor mai face, din moment ce însăși Agenția de control și-a pierdut acest drept. Cel mai probabil vor aștepta clarificări de la Curte.

Declarațiile de avere și de interese – cu detalii despre conturi, bunuri, venituri, cadouri etc. – au fost introduse de fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, care și-a început mandatul reformând această instituție. Am participat direct, la începutul lui 2005, în calitate de consilier al ministrului Justiției, la discuțiile legate de transparentizarea averilor politicienilor. Scopul era reformarea profundă a acestor declarații.

Ele existau formal de câțiva ani, dar erau vagi, incomplete și fără vreo instituție care să le verifice, deci inutile. Cei care au conceput actuala formă detaliată – extinsă la soți și copii – au fost Monica Macovei, consiliată de experta anticorupție Laura Ștefan și de procurorul Paul Dumitriu, în iarna lui 2005. Doi ani mai târziu a fost înființată instituția de verificare a averilor, devenită funcțională sub conducerea lui Horia Georgescu, în primul mandat al președintelui Traian Băsescu.

UDMR a fost cel mai vocal opozant al înființării Agenției Naționale de Integritate – o instituție care să verifice averile și să sancționeze conflictele de interese sau incompatibilitățile. ANI a fost constant atacată de politicieni din toate partidele, care au încercat să-i reducă atribuțiile. În perioada Băsescu, ANI a verificat mari averi, dar ulterior a căzut în irelevanță.

Cu toate acestea, declarațiile de avere și de interese, în forma lor completă, au fost un câștig real pentru opinia publică și, mai ales, pentru presa de investigație. Ele au oferit un punct de plecare pentru a intra în afacerile politicienilor, pentru a compara averile la începutul și sfârșitul mandatelor sau pentru a urmări afaceri derulate pe bani publici de firmele lor ori ale familiei.

Fără aceste declarații, n-am fi aflat niciodată de mătușa Tamara a lui Adrian Năstase, de averile considerabile ale unor foști miniștri PSD, ca Dan Ioan Popescu (unul dintre puținele cazuri cu confiscare efectivă), ori de averea unor medici celebri, precum Șerban Brădișteanu (și în acest caz s-a dispus confiscarea). În cele mai multe situații, presa a fost cea care a dezvăluit sute de cazuri de incompatibilitate sau conflicte de interese, pornind exact de la aceste declarații.

Așa cum au subliniat șase organizații neguvernamentale, declararea ca neconstituțională a obligației de a include bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor în declarațiile de avere, dar și eliminarea caracterului public al acestor documente, reprezintă un regres major în ceea ce privește integritatea publică.

Cele șase ONG-uri au reamintit că România și-a asumat îmbunătățirea standardelor de integritate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și în cadrul procesului de aderare la OECD.

Decizia Curții Constituționale este un moment bun pentru noul președinte, Nicușor Dan, să redeschidă discuția despre legea de funcționare a Curții. Această decizie este ultimul cadou făcut politicienilor de către o Curte alcătuită din judecători numiți pentru a servi interesele celor care i-au trimis acolo, pentru mandate de 9 ani. Decizia a fost luată cu două opinii separate, dar responsabilitatea directă a acestei lovituri aplicate tansparenței în viața publică revine președintele Curții, Marian Enache, aflat în ultima lună de mandat, și judecătorului-raportor, Varga Attila.

Regresul democratic de azi ne arată, încă o dată, cât de importante vor fi cele trei numiri pe care președintele Nicușor Dan, Camera Deputaților și Senatul urmează să le facă în această vară, când expiră mandatele a trei judecători ai CCR.