UPDATE Cazul magistraților care plătesc chirii infime în centrul Capitalei / Ministerul Justiției susține că actul normativ care vizează chiriile nu a mai fost actualizat din 2007 / CSM: Numai şapte magistraţi în funcţie beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei

Consiliul Superior al Magistraturii spune că situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment.

UPDATE Ora 16.40 Consiliul Superior al Magistraturii susține că doar şapte magistraţi în funcţie beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei.

„Faţă de articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate, Consiliul formulează următoarele precizări pentru informarea corectă a opiniei publice:

Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană.

În prezent, Legea nr. 303/2022 prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.

La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei numai 7 magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013.

Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați[1] și nu este specific categoriei profesionale a  magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare.

Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici[2].

Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale.

În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”, au precizat reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii într-un comunicat.

Știrea inițială

Ministerul Justiției a venit luni, 21 iulie, cu o serie de precizări în legătură cu locuințele de serviciu pe care instituția le deține.

Precizările Ministerului Justiției vin după ce o anchetă a Europei Libere a scos la iveală faptul că 81 de persoane – foști sau actuali magistrați, avocați sau notari – stau în locuințe de serviciu ale Ministerului de Justiție. Printre ei, foști șefi ai instanței supreme. Chiriașii plătesc între 60 și 197 de lei pe lună în locuințe din centrul Capitalei.

„Referitor la cele semnalate în spațiul public de către mass-media cu privire la locuințele de serviciu deținute de Ministerul Justiției, vă aducem la cunoștință următoarele:

1. În conformitate cu dispozițiile legale, au fost și sunt îndreptățite să beneficieze de atribuirea unor locuințe de serviciu următoarele categorii de personal:
2. Judecătorii, procurorii, personalul asimilat, magistrații-asistenți:

Potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (6)[1](7)[2] din Legea nr. 303/2004[3] (abrogat de Legea nr. 303/2022);

Potrivit dispozițiilor art. 22[4] din Ordonanța de Urgență nr. 27/2006[5];

Potrivit dispozițiilor art. 210 alin. (1)[6] din Legea nr. 303/2022[7].

În privința contractelor de închiriere încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 (abrogată), această categorie de personal își menține, prin voința legiutorului, drepturile locative pe tot parcursul vieții:

(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

În privința contractelor de închiriere încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, prin dispozițiile art. 210 alin. (2) din același act normativ, după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, această categorie profesională nu mai beneficiază de drepturile locative.

„(2) Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.”

1. Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice:

Potrivit dispozițiilor art. 67^1[8] din Legea 567/2004[9]

Potrivit dispozițiilor art. 67^1  alin. (8) din Legea 567/2004[10], această categorie de personal își menține drepturile locative pe tot parcursul vieții:

„(8) În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere şi soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.”

1. Personalul de probațiune:

Potrivit dispozițiilor art. 57^2 alin. (1)[11] din Legea nr. 123/2006[12];

1. Ministerul Justiției are în administrare un fond locativ destinat asigurării dreptului la locuință de serviciu, conform prevederilor art. 2 lit. (d) din Legea nr. 114/1996, pentru personalul propriu și cel al instituțiilor subordonate, fond care include, pe raza Municipiului București, un număr de 89 de locuințe.

Categoriile de personal menționate pot beneficia de locuințe de serviciu, în condițiile prevăzute de Regulamentul privind atribuirea locuințelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/2006[13].

III. Privind modul de calcul al chiriilor, la nivelul Ministerului Justiției s-au avut în vedere dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 310/2007, astfel:

Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 310/2007 s-a stabilit tariful de bază (lei/mp) în funcție de categoria suprafeței din imobil;

Potrivit art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 40/1999 s-a avut în vedere aplicarea unui coeficient la chiria de bază, conform criteriilor avute în vedere la stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru terenuri.

În ceea ce privește cuantumul chiriei, constatăm faptul că actul normativ nu a mai fost actualizat din anul 2007. Ministerul Justiției nu este inițiatorul acestui act normativ, însă va aduce la cunoștința inițiatorilor (Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor) necesitatea actualizării acestor cuantumuri.

Totodată, Ministerul Justiției analizează legislația în vigoare referitoare la situațiile locative vizate, în vederea identificării unor inițiative adecvate pentru adaptarea acesteia la exigențele actuale, în limitele competențelor deținute.

[1] (6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.

[2] (7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

[3] privind statutul judecătorilor şi procurorilor

[4]  Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, precum şi magistraţii-asistenţi au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, aceştia, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.

[5] privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei

[6] (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la locuinţă de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, în limitele şi condiţiile stabilite de lege.

[7] privind statutul judecătorilor şi procurorilor

[8] (1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lui nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu i s-a atribuit o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.

[9] privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

[10] privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

[11] 1) Personalul de probaţiune are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.

[12] privind statutul personalului de probaţiune

[13] pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiţiei”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiției.