Comisia Europeană anunță cine va primi și cine va plăti noul ajutor UE pentru migrație / Majoritatea țărilor UE, solicitate să primească azilanți din zone supuse presiunii migrației

Comisia Europeană a anunțat marți care sunt țările UE eligibile pentru ajutorul UE în vederea gestionării presiunii migratorii și care sunt țările care vor fi scutite de obligația de a acorda ajutor, informează Politico.

În cadrul mecanismului de solidaritate al UE, majoritatea țărilor UE vor acorda asistență, de exemplu prin primirea solicitanților de azil din țările care se confruntă cu un nivel ridicat de migrație sau prin acordarea de sprijin financiar și logistic pentru a face față afluxului.

Grecia, Cipru, Spania și Italia au fost recunoscute oficial ca fiind supuse unei presiuni migratorii acute în urma unei creșteri accentuate a numărului de sosiri în ultimul an și sunt, prin urmare, eligibile pentru asistență din fondul comun începând cu jumătatea anului 2026.

Fondul de solidaritate este un element central al noului cadru al UE în materie de migrație și azil și are scopul de a asigura o distribuție mai echitabilă a responsabilităților pentru gestionarea presiunilor pe care migrația le poate genera.

Punerea în aplicare a cadrului UE în materie de migrație este o chestiune de echilibru între solidaritate și responsabilitate, potrivit comisarului pentru afaceri interne, Magnus Brunner. „Totul trebuie să meargă mână în mână – este o evoluție paralelă”, a declarat el marți reporterilor, adăugând că pactul garantează că țările care se confruntă cu presiuni disproporționate sunt tratate în mod diferit.

În același timp, Comisia a recunoscut că Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia se confruntă cu „situații migratorii semnificative” din cauza presiunilor susținute din ultimii cinci ani.

Această desemnare le permite să solicite o rambursare totală sau parțială a contribuțiilor lor (fie financiare, fie în termeni de relocare) la mecanismul de solidaritate în următoarea jumătate de an după intrarea în vigoare a schemei.

Comisia a identificat Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Finlanda ca fiind expuse riscului de presiune migratoare în anul următor. Aceste țări nu vor putea renunța la participare în 2026, dar sunt aproape de pragul necesar pentru a face acest lucru în viitor.

Criteriile pentru această clasificare „la risc” includ numărul constant ridicat de persoane care sosesc, sistemele de primire suprasolicitate și potențiala manipulare a migrației de către țări terțe, cum ar fi Rusia. Deși nu sunt scutite pentru moment, aceste țări vor beneficia de acces prioritar la Instrumentul de sprijin pentru migrație al UE, care oferă finanțare de urgență, ajutor operațional și coordonare a politicilor.

„Cei care sunt expuși riscului presiunii migratorii vor trebui în continuare să ofere solidaritate, iar cei care se află sub o presiune migratorie semnificativă pot solicita să fie scutiți de obligația de a oferi solidaritate”, a explicat un oficial al Comisiei. Acesta a adăugat că executivul UE este responsabil de evaluarea situației, în timp ce Consiliul UE decide care țări se încadrează în fiecare categorie.

Cel mai controversat aspect al schemei de relocare a migranților a fost cerința ca unele țări să primească solicitanți de azil care, în alte condiții, nu s-ar fi apropiat de granițele lor.

Datorită unei soluții caracteristice Bruxelles-ului, numai solidaritatea – și nu relocarea – este obligatorie în cadrul UE privind migrația și azilul. Acest lucru înseamnă că țările au, în ultimă instanță, posibilitatea de a alege între acceptarea migranților, contribuția financiară pentru fiecare persoană pe care refuză să o primească sau oferirea unei alte forme de asistență.

Acest aranjament a fost conceput pentru a veni în întâmpinarea țărilor precum Polonia, Ungaria și Cehia, care s-au opus obligativității relocării solicitanților de azil atunci când cadrul a fost convenit în iunie 2023.

Comisia nu a publicat detalii cu privire la numărul de relocări propuse sau la suma de bani oferită în locul acestora. În conformitate cu legislația privind pactul privind migrația, aceste informații nu vor fi făcute publice până când țările UE nu vor decide cu privire la dimensiunea finală a fondului de solidaritate

Negocierile pentru transformarea propunerii într-un act juridic obligatoriu vor începe în următoarele săptămâni. Comisarul Brunner va organiza joi o audiere cu deputații europeni pe tema acestui set de propuneri, însă Parlamentul European nu are competențe legislative în această materie.