Blocul Naţional Sindical: Decizia de suspendare a investiţiilor din PNRR vulnerabilizează poziţia României în relaţia cu Comisia Europeană

Suspendarea investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este riscantă economic şi problematică politic, iar decizia vulnerabilizează poziţia României în relaţia cu Comisia Europeană, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

„În dulcele stil clasic, PNRR a fost lansat de mai multe ori în România de către mediul politic fiind catalogat ca unul dintre cele mai ambiţioase planuri investiţionale şi de reforme administrat de România, în calitatea sa de stat membru UE. La acea vreme, PNRR a reprezentat o declaraţie de voinţă din partea statului român fiind unul dintre cele mai complexe planuri asumate la nivelul UE, dat fiind numărul de ţinte planificate a fi atinse şi structura reformelor asumate. În ciuda acestui set de ambiţii şi declaraţii politice, PNRR este astăzi simbolul neputinţei politice şi administrative. În loc să devină un instrument concret pentru modernizare, PNRR s-a transformat într-un teren de dispută electorală, construit în spatele uşilor închise şi lipsit de consultarea reală a societăţii civile, a mediului economic şi a partenerilor sociali. Tergiversările şi opacitatea deciziilor au compromis încrederea publică într-un proiect care ar fi trebuit să fie al întregii naţiuni. Consecinţele unui plan utopic, din multe puncte de vedere, fără o legătură clară cu nivelul de suportabilitate socială a societăţii româneşti şi cu mult prea multe farse electorale în loc de proiecte viabile – toate acestea, combinate cu mult prea puţin realism economic şi social, au generat un cadru în care PNRR a eşuat în a consolida rezilienţa economiei româneşti”, susţine organizaţia sindicală, transmite Agerpres.

Potrivit sursei citate, suspendarea anumitor proiecte finanţate, inclusiv prin PNRR, propusă prin intermediul OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din PNRR şi din fonduri publice naţionale, reprezintă o recunoaştere fără echivoc a faptului că Planul, în ansamblul său, „mai degrabă destabilizează în loc să redreseze”.

„Mai mult, probează o recunoaştere a faptului că obiectivele strategice asumate la nivelul PNRR sunt astăzi ratate. Lipsa de transparenţă şi opacitatea cu privire la dinamica procesului de implementare, o disponibilitate redusă în a organiza într-o manieră calitativă comitetul de monitorizare, lipsa de dialog în ceea ce priveşte modificarea PNRR – sunt dovezi clare de lipsă de respect pentru cerinţele valorice impuse de Comisia Europeană şi asumate de România, dar şi faţă de reformele propuse; în condiţiile în care unele dintre aceste reforme au fost deja încălcate chiar de actualul Guvern”, se menţionează în comunicat.

În viziunea BNS, implicaţiile generate de OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din PNRR şi din fonduri publice naţionale vor avea efecte pe termen lung, inclusiv vulnerabilizarea capacităţii de negociere a României în relaţia cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare.

Reprezentanţii sindicali afirmă că transferul anticipat al proiectelor propuse a fi suspendate către perioada de programare 2028 – 2034, concomitent cu fazarea anumitor proiecte, nu reprezintă o soluţie, „deoarece nu face altceva decât să conserve ambiţiile politice ale unor lideri regionali aruncând în derizoriu principii fundamentale şi consacrate cu privire la politica de coeziune, dar şi nevoia de dezvoltare a unor judeţe aflate în deficit structural de investiţii”.

„Negocierile pentru modificarea PNRR, inclusiv decizia cu privire la suspendarea anumitor proiecte şi reforme, trebuie purtate într-o primă fază în cadrul formal agreat la nivelul sistemului de management stabilit cu Comisia Europeană, implicit cu comitetul de monitorizare. BNS, în calitate de membru al comitetului de monitorizare, a aflat din presă faptul că a existat un proces de supracontractare şi că există o intenţie de suspendare a unor proiecte şi reforme deoarece România nu îşi permite susţinerea acestora. Denunţarea unilaterală a contractelor poate genera litigii, pretenţii de despăgubiri, dobânzi, pierderi de locuri de muncă şi de profit pentru operatorii economici. Suspendarea contractelor cu progres limitat aflate în desfăşurare poate reduce rata de execuţie, crescând riscul dezangajării fondurilor PNRR, limitând capacitatea de negociere pentru următoarea perioadă de programare şi afectând stimularea economică în perioada de creştere modestă a PIB. Întârzierea implementării are efecte directe asupra problemelor acute de dezvoltare ale României afectând componentele infrastructurii, educaţiei, sănătăţii şi digitalizării, perpetuând inegalităţile şi discrepanţele regionale”, consideră reprezentanţii organizaţiei sindicale.

Aceştia au adăugat că ambiţiile politice ale partidelor care au realizat PNRR şi care sunt aflate în structura guvernamentală de astăzi, „admit că planul este considerat un factor mai degrabă destabilizator în condiţiile în care acesta nu a generat o redresare economică şi socială şi, cu atât mai puţin, rezilienţă”.

„PNRR s-a transformat dintr-un plan menit să contribuie la salvarea României într-o dovadă a incapacităţii sau lipsei de preocupare a diferitelor guverne de a genera predictibilitate, echilibru economic şi social dar şi o dezvoltare integrată. Este dificil de înţeles şi explicat cum un proiect precum realizarea unei reţele de metrou în Cluj contribuie la reducerea inegalităţilor de dezvoltare însă, mai mult decât atât, cum un astfel de proiect a beneficiat de susţinerea statului român pentru a fi integrat în PNRR fiind imposibil de realizat în condiţiile impuse de regulamentele specifice PNRR. Creşterea economică redusă, inflaţia persistentă şi cu tendinţe ascendente, ratele ridicate ale sărăciei, abandonului şcolar şi nevoia de pregătire a forţei de muncă fac esenţială menţinerea ritmului investiţiilor publice mai ales cu costuri atât de reduse precum cele livrate de PNRR, astfel că intenţia de suspendare a anumitor investiţii finanţate din PNRR este una riscantă economic, problematică politic şi care vulnerabilizează poziţia României în relaţia cu Comisia Europeană”, precizează BNS.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României beneficia de o alocare totală în valoare de 28.508.208.514 de euro, din care 13.566.055.514 de euro asistenţă financiară nerambursabilă, iar 14.942.153.000 de euro asistenţă financiară rambursabilă. Planul revizuit integrează 66 de reforme şi 113 investiţii, însumând un total de 179 de măsuri structurate în jurul a 16 componente, fiind monitorizat printr-un set de 518 jaloane şi ţinte.

Conform BNS, pe componenta de prefinanţare, România a beneficiat de suma de 4.081.717.802 de euro, echivalentul a 13% din valoarea totală a Planului. Suma a fost distribuită în 1.851.159.668 de euro aferenţi componentei nerambursabile, în conformitate cu Acordul de contribuţie financiară încheiat cu Comisia Europeană, şi 1.942.479.890 de euro aferenţi componentei rambursabile, în baza Acordului de împrumut.

În ianuarie 2024, ca urmare a modificării PNRR şi a introducerii noului capitol RePowerEU, România a mai primit suma de 288.078.244 de euro, reprezentând 20% din alocarea specifică acestei componente.

În ceea ce priveşte plăţile efective, pentru Cererea de plată nr. 1 au fost încasate 1.772.317.380 de euro din componenta nerambursabilă şi 789.672.460 euro din componenta rambursabilă, însumând 2.561.989.840 de euro.

Pentru Cererea de plată nr. 2, România a primit 1.868.317.381 de euro din granturi şi 930.400.314 de euro din împrumuturi, adică un total de 2.798.717.695 de euro.

La data de 15 decembrie 2023, România a transmis Comisiei Europene Cererea de plată nr. 3, cu o valoare brută de 2.669.705.062 de euro şi o valoare netă de 2.020.617.964 de euro. Din această sumă, 1.322.250.788 de euro reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă, iar 705.593.039 de euro constituie asistenţă financiară rambursabilă. Cererea de plată include un total de 74 de jaloane şi ţinte, aferente trimestrelor 3 şi 4 din 2022.

Comisia Europeană a transmis, pe 15 octombrie 2024, evaluarea preliminară pozitivă privind îndeplinirea satisfăcătoare a unui număr de 68 de ţinte şi jaloane aferente Cererii de plată nr. 3, în timp ce şase jaloane au fost suspendate parţial. Astfel, două jaloane referitoare la semnarea contractelor pentru minimum 50% din lucrările incluse în investiţiile 1 şi 4 din Componenta 4 – Transport sustenabil au fost afectate, proiectele care au înregistrat nereguli în procedurile de achiziţii urmând a fi eliminate din PNRR.

În plus, trei jaloane privind guvernanţa corporativă şi procesul de selecţie a membrilor în consiliile de administraţie şi de supraveghere au fost suspendate cu stabilirea unui termen de şase luni pentru ducerea lor la îndeplinire. De asemenea, un jalon referitor la reforma pensiilor speciale a fost suspendat, fiind necesară modificarea cadrului legislativ pentru a asigura conformitatea cu obiectivele asumate prin PNRR.

PNRR este parte a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, pilonul central al Next Generation EU, un instrument temporar al UE (2021-2026) creat la nivelul Uniunii Europene după pandemia de COVID-19, pentru a sprijini statele-membre să îşi refacă economiile, să devină mai reziliente în faţa crizelor şi să accelereze tranziţia verde şi digitală.