G4Media.ro

Bătălia pentru Arctica. Confruntarea dintre Rusia și NATO în regiunea arctică creează…

Bătălia pentru Arctica. Confruntarea dintre Rusia și NATO în regiunea arctică creează un nou focar de tensiune în lume – analiza Nezavisimaia Gazeta

Încălzirea climatului a determinat o reevaluare semnificativă a importanței Arcticii în planurile celor mai importante puteri ale lumii. Acest lucru este determinat de doi factori. Primul presupune posibilitatea utilizării Drumului Maritim de Nord, care reprezintă cea mai scurtă cale maritimă dintre partea europeană a Rusiei și Orientul Îndepărtat.

Legislația rusească îl definește ca fiind „unica cale națională de transport a Rusiei în Arctica”, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Drumul Maritim de Nord a fost deschis navigației internaționale în 1991. Însă numai după 15 ani, ca urmare a topirii ghețurilor Arcticii, acest traseu a început să atragă companiile străine. Avantajele utilizării Drumului Maritim de Nord pentru transportul de tranzit sunt următoarele:

  • economisirea combustibilului;
  • scăderea duratei cursei diminuează cheltuielile pentru plata salariilor personalului și diminuează costul transportului de mărfă;
  • lipsește taxa pentru trecerea vasului (spre deosebire de Canalul de Suez);
  • lipsește coada (ca în cazul Canalului de Suez);
  • este absent riscul unui atac al piraților.

În 2012 se presupunea că fluxul de mărfuri pe Drumul Maritim de Nord ar putea crește în perioada 2012 – 2019 de zece ori, iar în viitor – de douăzeci de ori, până la 50 de milioane de tone pe an. Soarta Drumului Maritim de Nord depinde în mare măsură de valorificarea resurselor minerale prospectate în zona lui.

În partea cea mai cunoscută a regiunii – în zona arctică a Rusiei – sunt concentrate, de asemenea, bogate zăcăminte de nichel, cupru, cărbune, aur, uraniu, wolfram și diamante. În zona adiacentă Arcticii se găsesc și importante rezerve de gaze, deja puse în valoare.

Potrivit estimărilor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, valoarea totală a mineralelor utile concentrate în regiunea arctică a Rusiei este de aproximativ 30 de trilioane de dolari, motiv pentru care Rusia consideră că Arctica este a sa. Din acest motiv Rusia este interesată de utilizarea exclusivă a Drumului Maritim de Nord.

Începând cu 2019, militarii străini trebuie să aducă Rusiei la cunoștință planurile de a trece prin Drumul Maritim de Nord în termen de 45 de zile, trebuie să ia pe nave piloți ruși și să comunice numele navei sau al vasului, principalii parametri ai acestuia, titlul militar și numele căpitanului.

Cu toate acestea, scrie publicația online chinezească „Sohu”, unul dintre principiile călăuzitoare ale oricăror acțiuni ale SUA și ale țărilor NATO în Oceanul Înghețat de Nord va fi acela de a se opune legislației rusești de stat care, în opinia acestor țări, are un caracter extrem de restrictiv în raport cu acțiunile în apele arctice, în temeiul Articolului 234 din Convenția ONU pentru dreptul maritim.

În conformitate cu situația actuală, Rusia consideră că Drumul Maritim de Nord-Est (cunoscut în Rusia ca Drumul Maritim de Nord) trece prin apele sale teritoriale, de aceea dreptul tradițional la libertatea navigației nu funcționează aici. Dimpotrivă, în Rusia a fost adoptată o serie de legi care practic exclud dreptul la libertatea navigației, limitând lucrările de construcție, navigația maritimă și solicitările de licențiere.

Trebuie remarcat faptul că aceste legi sunt în mare măsură similare cu legile Canadei. La fel ca și Rusia, Canada, în baza Articolului 234 din Convenția ONU privind dreptul maritim, a stabilit o lege de stat care limitează tranzitul navelor în apele sale arctice.

Toți acești factori determină începutul unei noi spirale a concurenței în Arctica între Rusia și SUA. De remarcat faptul că Trump a atras în repetate rânduri atenția asupra importanței, pentru SUA, a acestei părți a Planetei și, uneori, a făcut acest lucru într-o formă foarte originală, ca să nu spunem șocantă.

Să ne amintim declarația făcută de președintele Trump în august 2019, referitoare la faptul că Statele Unite sunt gata să cumpere de la Danemarca insula Groenlanda, inclusiv pentru că se pare că pentru danezi este foarte scump să întrețină acest teritoriu. Publicația „Sohu” remarcă faptul că SUA au reluat recent patrularea în Marea Barents.

În Rusia, aceste acțiuni sunt apreciate ca o demonstrație fără precedent a forței Statelor Unite și a aliaților lor pe linie NATO de la sfârșitul ‘Războiului Rece’. Problema este că forțele maritime militare americane se pregătesc să efectueze o operațiune de asigurare a libertății navigației în Arctica, operațiune care va amenința interesele economice și securitatea națională a Rusiei.

Moscova însă consideră cea mai mare parte a Mării Barents ca făcând parte din apele sale teritoriale. Moscova le-a dat clar de înțeles americanilor și comunității internaționale că Rusia va folosi toate mijloacele posibile ca să protejeze interesele economice și securitatea națională.

Având în vedere riscurile asociate, dacă Statele Unite vor încerca să-și extindă mai mult pozițiile militare în Arctica, există posibilitatea unui conflict între Washington și Moscova. Din 1983, forțele maritime militare americane au efectuat mai mult de 400 de operațiuni de asigurare a libertății navigației, acțiuni menite să conteste pretențiile excesive ale Rusiei. Partizanii lărgirii libertății de navigație în Arctica consideră că astfel de exerciții reprezintă o condiție necesară pentru rezistența la dominația Rusiei în această regiune.

După cum scrie publicația rusească „Nezavisimaia Gazeta”, Donald Trump a semnat pe 9 iunie Memorandumul privind crearea, de către SUA, a propriei flote de spărgătoare de gheață, care îi va ajuta pe americani să-și consolideze pozițiile în Arctica și Antarctica, întrecându-și adversarii în cucerirea acestor regiuni – este vorba de China, dar mai ales de Rusia. Trump a semnat „Memorandumul privind apărarea intereselor naționale ale SUA în Arctica și Antarctica”.

În acest document se spune faptul că, pentru a-și proteja propriile interese și interesele aliaților săi, țara are nevoie de o „flotă de spărgătoare de gheață funcțională”, care trebuie pregătită pentru anul financiar 2029. Memorandumul prevede crearea a cel puțin câteva baze polare permanente: două pe teritoriul țării și două peste hotare.

„Statele Unite vor elabora și realiza un program privind crearea unei flote de spărgătoare de gheață pentru a asigura securitatea în zona polară, care este în interesul nostru național în Arctica și Antarctica”, se arată în document. Potrivit memorandumului, președintele i-a însărcinat pe ministrul securității interne, ministrul apărării, șeful Pazei de coastă și ministrul energiei să studieze „avantajele și riscurile” utilizării flotei de spărgătoare de gheață grele.

În acest moment SUA nu este nicidecum lider în ceea ce privește numărul unor astfel de nave. Flota polară americană este formată din trei spărgătoare de gheață, dintre care funcționale sunt doar două. Ambele țin de Paza de coastă a SUA. Unul dintre spărgătoare, spărgătorul mediu „Healy”, este destinat scopurilor de cercetare. El a fost lansat la apă în 1999. Pentru stabilirea rutelor navelor de transport, SUA are, de fapt, doar spărgătorul de gheață greu „Polar Star”, dat în exploatare în 1977.

Din 2012, Paza de coastă și Forțele Maritime Militare ale SUA au lansat programul „Polar Security Cutter”, în cadrul căruia se preconizează construirea a șase spărgătoare de gheață grele. Cu toate acestea, înainte ca Trump să devină președintele SUA, acest program era executat foarte lent, în principal din cauza problemelor de finanțare. Numai în ianuarie 2019, Paza de coastă a SUA a încheiat un contract cu compania „VT Halter Marine” pentru construirea primului dintre cele șase nave ale proiectului – un spărgător de gheață Diesel-electric.

Suma contractului a fost de 745 milioane de dolari. Începerea construcției este de așteptat în 2021, finalizarea – în 2024. Deci, în cazul în care SUA intenționează să se încadreze în termenele stipulate în memorandum, în următorii un an – doi ani se vor pune bazele a câtorva spărgătoare de gheață.

După cum apreciază președintele Comitetului Central al Uniunii Profesionale a militarilor din Rusia, căpitan de rangul I în rezervă Oleg Șvedkov, care a servit mult timp pe submarinele Flotei Nordului, „lumea revine la perioada ‘Războiului Rece’. Confruntarea dintre NATO și Rusia crește, inclusiv în regiunea arctică. Alianța a decis, pesemne, să-și marcheze prezența militară constantă în apropierea granițelor arctice ale Federației Ruse. Astfel, se pune ca obiectiv menținerea Flotei ruseşti a Nordului în tensiune constantă”.

Expertul este de părere că în viitorul apropiat, după fregata franceză, vom vedea în apropierea Drumului Maritim de Nord și nave de război aparținând altor țări membre ale NATO. „Ca răspuns, Federația Rusă va continua să-și consolideze capacitățile militare de asigurare a securității regiunii arctice”, a spus Șvedkov.

Un pas în această direcție poate fi considerată și semnarea, pe 5 iunie, a Decretului președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, referitor la noua împărțire militar- administrativă a Federației Ruse, în care în componența Comandamentului Strategic Unit „Nord”, de fapt a Flotei Nordului, sunt incluse regiunile polare de Nord-Vest.

„De acum încolo Flota Nordului va răspunde nu numai de apărarea pe mare, ci și pe uscat – pe teritoriile Republicii Komi, a regiunilor Arhanghelsk și Murmansk, precum și al Districtului Autonom Nenețk”, a menționat expertul.
General-locotenent în rezervă Yuri Netkacev a declarat pentru „Nezavisimaia Gazeta” că „acordarea, pentru Flota Nordului, a statutului de unitate militară și administrativă separată va contribui la rezolvarea problemelor de apărare în direcția strategică arctică”.

Însă pentru că Rusia dezvoltă proiectul Drumului Maritim Nordic, acestea nu vor fi sarcini pur militare. „Pentru securitatea Drumului Maritim de Nord va răspunde Flota Nordului, iar regiunile care au intrat în componența flotei vor îndeplini sarcini de mobilizare și de gospodărire.

Iar în această structură nu există loc de confruntare și confruntare militară cu NATO”, este de părere Netkacev. El atrage atenția asupra declarației șefului Statului- Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, care în decembrie 2019 se opunea prezenței navelor militare străine pe Drumul Maritim de Nord: „Forțele noastre Armate sunt capabile să asigure pe deplin siguranța navigației în acvatoriul Drumului Maritim de Nord”.

Sursa: Nezavisimaia  Gazeta/ Rador/ Traducerea Silvia Nicolau

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Bine ar fi sa dea o bomba rusia chiar in mijlocul ue sa scapam de toti astia care se sperie ca moare de covid sa vedem atunci daca ii mai intereseaza de covid doamne ajuta

  2. Foarte interesanta harta. Daca o maresti realizezi ca SUA,Danemarca si Canada impreuna au o pondere teritoriala mai importanta fata de cea a Rusiei in proximitatea Polului Arctic .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.