Bărbatul cu 32 de microcipuri sub piele care plătește apropiind mâna de POS: Tehnologia continuă să evolueze, așa că şi eu continui să colecționez din ce în ce mai mult. Nu mi-aș dori să trăiesc fără ele

„Reacțiile casierelor atunci când plătesc ceva într-un magazin sau restaurant sunt neprețuite”, spune Patrick Paumen, un agent de securitate olandez în vârstă de 37 de ani. Domnul Paumen, care se autointitulează „biohacker”, nu are nevoie să folosească un card de credit, nici să-și deschidă portofelul atunci când vrea să plătească ceva, transmite Rai News, citată de Rador.

Îi este destul să-şi apropie mâna stângă de cititorul de carduri contactless și operațiunea este reușită. Asta pentru că în 2019 i s-a implantat sub piele un microcip, o procedură la fel de „enervantă” ca un ciupit, spune el.

Tehnologia este cunoscută din 1998, dar abia în ultimul deceniu a devenit disponibilă pe piaţă. Paumen însă este un caz extrem, în condițiile în care are 32 de microcipuri, unele dintre acestea fiind dedicate „deschiderii” ușilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

„Tehnologia continuă să evolueze, așa că şi eu continui să colecționez din ce în ce mai mult. Nu mi-aș dori să trăiesc fără ele”, a spus el într-un interviu pentru BBC, adăugând că nu-şi face griji pentru securitate sau confidențialitate.

„Sistemele conțin același tip de tehnologie pe care oamenii o folosesc zilnic. De la telecomenzi la deschiderea ușilor, la cardurile bancare sau cele pentru transportul public”.

Potrivit unui sondaj BBC efectuat pe 4.000 de europeni, 51% dintre respondenți ar lua în considerare instalarea unui cip sub piele. Prima companie care a vândut cipuri pentru plată a fost anglo-poloneza Walletmor.

„Cipul poate fi folosit pentru a plăti o băutură pe plaja din Rio, o cafea la New York, o tunsoare la Paris sau achiziţiile făcute într-un magazin alimentar local”, spune fondatorul și directorul Wojtek Paprota. „Poate fi folosit oriunde sunt acceptate plățile contactless”.

Cipul lui Walletmor cântărește mai puțin de un gram și este puțin mai mare decât un bob de orez, fiind alcătuit dintr-un microcip minuscul și o antenă închisă într-un biopolimer, un material de origine naturală, asemănător plasticului. Paprota explică că este sigur, că funcționează imediat după implantare și că rămâne în locul în care a fost introdus. Şi că nu are nevoie de baterie, sau de altă sursă de alimentare. Până acum au fost vândute peste 500.

Tehnologia folosită de Walletmor este aceeași cu cea folosită de smartphone-uri. Alte facilități de plată se bazează pe identificarea prin radiofrecvență (RFID), o tehnologie similară cu cea care se găsește de obicei în cardurile de credit și debit fizice contactless.

Cipurile de plată implantate sunt doar „o extensie a Internetului lucrurilor”, o nouă modalitate de a conecta și de a schimba date, explică Theodora Lau, expert în tehnologie și fintech, co-autor al cărții “Beyond Good: How Technology Is Leading A Business Driven Revolution”.

Cu toate acestea, există anumite aspecte care provoacă îngrijorare, cum ar fi posibilitatea ca în viitor, cipurile să devină mai avansate și să conţină mai multe date private. De asemenea, mulţi se întreabă cât de sigure sunt aceste informații și dacă o persoană ar putea fi urmărită. Problema va consta în a înţelege când trebuie să tragem linia. Cu toate acestea, spune Theodora Lau, „mulți oameni sunt deschiși la idee, deoarece sistemul face ca plăţile să fie mult mai rapide şi mai uşoare. Iar avantajele trebuie cântărite în raport cu riscurile”.

Întrebarea este mereu aceeași: „Cât suntem dispuși să plătim, pentru comoditate?”. Unde fixăm limitele atunci când vine vorba de confidențialitate și securitate? Cine va proteja infrastructura și oamenii care vor face parte din ea?”
Nada Kakabadse, profesoară de politică, administrație și etică la Henley Business School de la Reading University, este destul de precaută vizavi de viitorul cipurilor încorporate.

„Există o parte întunecată a tehnologiei care conține un potențial de abuz”, spune ea. „Este o metodă bună pentru cei care doresc să limiteze libertatea individuală, deoarece le deschide noi perspective pentru control, manipulare și oprimare”. „Și cine deține datele? Cine are acces la date? Este etic să cipăm oamenii așa cum facem cu animalele de companie?”

Steven Northam, lector superior în inovare și antreprenoriat la Universitatea din Winchester, consideră că preocupările sunt nejustificate. Este fondatorul companiei britanice BioTeq, care produce din 2017 cipuri implantate contactless. Implanturile sale sunt destinate persoanelor cu dizabilități care pot folosi cipurile pentru a deschide uşile automat.

„Avem solicitări zilnice”, spune el, „în Marea Britanie am efectuat peste 500 de implanturi, a existat o oprire din cauza Covid”. Este convins că nu există riscuri.

Sursa: Rai News/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel