Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE: Principiul independenţei judecătorilor, consacrat în tratatul de aderare al României la UE, se opune practicii CCR de a nu permite magistraţilor să aplice dreptul european şi să declare ilegală Secţia Specială

Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Anthony Collins, a propus CJUE să răspundă cererii de decizie preliminară adresate de Curtea de Apel Craiova privind Secţia Specială astfel:

„Principiul independenței judecătorilor, consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE (Tratatul de aderare a României la UE – n.r) coroborat cu articolul 2 TUE și cu articolul 47 din cartă, se opune unei dispoziții sau unei practici din dreptul național, potrivit căreia instanțele naționale ale unui stat membru nu au competența de a examina conformitatea cu dreptul Uniunii a unei dispoziții de drept național care a fost constatată ca fiind constituțională printr‑o decizie a Curții Constituționale a respectivului stat membru. 

A fortiori, același principiu se opune declanșării unei proceduri disciplinare și aplicării de sancțiuni disciplinare în privința unui judecător ca urmare a unei astfel de examinări”, se arată în documentele publicate pe portalul CJUE după şedinţa de judecată din 20 ianuarie 2022.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Curtea de Apel Craiova a trimis următoarea întrebare la CJUE:

„Un judecător național poate fi împiedicat să examineze, și să fie expus ca urmare a acestei examinări riscului de a face obiectul unei proceduri și al unor sancțiuni disciplinare, conformitatea cu dreptul Uniunii a unei norme de drept național constatate ca fiind constituționale de instanța constituțională a statului membru respectiv?”

Cu alte cuvinte, avocatul general al CJUE propune Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să ia o decizie preliminară în care să spună încă o dată clar că judecătorii naţionali „trebuie să înlăture aprecierile unei instanțe superioare sau chiar ale unei instanțe constituționale naționale atunci când consideră, în lumina interpretării date de Curte (prin decizia CJUE din 18 mai 2021 – n.r.), că aprecierile respective nu sunt conforme cu dreptul Uniunii”.

Avocatul General a exprimat „îndoieli serioase cu privire la respectarea de către CCR a principiilor esențiale ale dreptului Uniunii”. „O normă sau o practică din dreptul național în temeiul căreia aprecierile unei instanțe constituționale sunt obligatorii pentru o altă instanță națională care are competența, în conformitate cu dreptul național, să aplice dreptul Uniunii nu o poate priva pe aceasta din urmă de mandatul său independent de a aplica acest drept și de a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Astfel de norme și de practici aduc atingere eficacității dreptului Uniunii și sunt incompatibile cu însăși esența dreptului Uniunii, inclusiv cu statul de drept consacrat la articolul 2 TUE”, a arătat avocatul general al CJUE.

Timeline cu istoricul conflictului CCR-CJUE:

18 mai 2021: CJUE a decis că Secţia Specială contravine dreptului UE.

7 iunie 2021: judecătorul Curţii de Apel Piteşti, Costin Andrei Stancu, a aplicat decizia CJUE din 18 mai 2021 şi a declarat ilegală Secţia Specială din perspectiva dreptului european.

8 iunie 2021: CCR a interpretat decizia CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție. Or, Secţia Specială fiind declarată constituţională de către CCR nu ar putea face obiectul unei examinări din partea judecătorilor naţionali privind conformitatea cu dreptul european. CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE. Cu alte cuvinte, CCR a apărat Secţia Specială în detrimentul deciziei CJUE.

Imediat după această decizie, judecătorul Stancu a fost luat în vizor de Inspecţia Judiciară pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă. IJ îl acuză că nu s-ar fi rezumat să analizeze doar plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un dosar al SIIJ, ci și-a permis să spună că dosarul trebuie trimis altui parchet competent din moment ce SIIJ ar fi – în lumina deciziei CJUE – o structură de parchet contrară dreptului UE.

Iniţial, un inspector a clasat cazul, dar şeful IJ, Lucian Netejoru, a schimbat inspectorul. Noul inspector, Carmen Cosma, a exercitat acţiunea disciplinară împotriva judecătorului Stancu şi l-a trimis în faţa Secţiei disciplinare pentru judecători a CSM. Dosarul disciplina al judecătorului Stancu are termen pe 16 februarie 2022 la Secţia pentru judecători a CSM în materie disciplinară.

Miza este ca instanțele de judecată să nu declare ilegală Secția Specială în baza deciziei CJUE din 18 mai, așa cum a făcut-o judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești. Deja mai multe judecătoare de la Înalta Curte, printre care Lucia Rog şi Hermina Iancu, s-au conformat CCR şi au dat decizii în dosare privind Secţia Specială tinând cont de decizia CCR, nu de decizia CJUE.

21 decembrie 2021: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate. În plus, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii. Detalii aici.

23 decembrie 2021: Printr-un comunicat de presă, nu printr-o decizie, CCR a respins decizia Curții de Justiție a UE potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE. Vezi aici.

29 decembrie 2021: Premierul României, Nicoale Ciucă, s-a poziţionat de partea CJUE în chestiunea prevalenţei dreptului european inclusiv în faţa deciziilor CCR. „Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România. Eu din ce am putut să înţeleg a fost vorba de un comunicat şi nu de o poziţie oficială a Curţii Constituţionale”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, fiind întrebat de jurnalişti despre disputa CCR-CJUE privind supermaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale.

5 ianuarie 2022: Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a poziţionat de partea CCR în disputa dintre CJUE şi CCR privind aplicarea prioritară a dreptului european în instanțele românești. ”Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori. E o temă falsă pentru că nu a existat niciun abuz (…) Mi se pare că aceste mecanisme (MCV, n.red.) trebuiau scoase din România. O spun foarte responsabil că au existat derapaje în România. Am toleranță zero la corupție, dar și la drepturile fundamentale ale oamenilor”, a declarat Ciolacu la Antena 3.

Între timp, presa internaţională a pus România alături de Polonia şi Ungaria, adică de ţările care contestă supremaţia dreptului european în faţa legislaţiei naţionale şi pun la îndoială tocmai fundamentul UE.

14 ianuarie 2022: Potrivit Financial Times, comisarul pe justiție, Didier Reynders, amenință cu sancțiuni dacă Bucureștiul nu respectă deciziile instanțelor europene. România este considerată a treia țară a UE care ignoră supremația dreptului european. Detalii aici.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.