G4Media.ro

Atacul împotriva stației Kontainer: A încălcat Ucraina ‘linia roșie nucleară’ a Rusiei?

Sursa Foto: mil.in.ua

Atacul împotriva stației Kontainer: A încălcat Ucraina ‘linia roșie nucleară’ a Rusiei?

Atacul cu drone împotriva unui site radar rusesc ar fi încălcat una dintre liniile roșii ale Moscovei pentru potențiala utilizare a armelor atomice, respectiv “perturbarea acțiunilor de răspuns ale forțelor nucleare,” conform formulării unui decret al Kremlinului semnat de președintele Vladimir Putin în 2020. Cum ar putea răspunde Rusia atacului de la Kovilkino care a vizat stația sa radar?

Ținta: Kontainer

Săptămâna trecută, pe 11 aprilie dimineața, drone ucrainene au vizat cel de-al 590-lea Centru de Informații/Război Electronic de Semnale Separate a unității militare 84680 din localitatea Kovilkino, potrivit Newsweek.  Orașul se află în Republica Mordovia, la aproximativ 680 de kilometri de granița cu Ucraina.

Site-ul găzduiește un radar 29B6 ‘Kontainer,’ de mare putere, care face parte din rețeaua de recunoaștere și avertizare timpurie a Rusiei pentru atacuri aeriene și spațiale, inclusiv cele efectuate de rachete balistice. Cea de-a 590-a Unitate de Informații/Război Electronic de Semnale Separate, echipată cu un radar Kontainer, operează din acest site.

Radarul cuprinde două locații: unul în Kovilkino și celălalt în Gorodok. Partea de recepție și partea hardware principală a radarului (site-ul nr. 2) sunt situate în Kovilkino, în timp ce restul stației cu antene radiante se află pe amplasamentul nr.1, lângă Gorodok.

Sistemul de antenă de recepție al radarului din Kovilkino constă din 144 de catarge de alimentare cu antene care au o înălțime de 34 de metri. Are o lungime de 1300 de metri și o adâncime de 200 de metri. Raza de detecție a țintelor aeriene depășește 3000 km, iar sectorul de inspecție este de 240 de grade, cu o înălțime de detectare de aproape 100 de kilometri.

Primul model de radar rusesc Kontainer a fost construit în Kovilkino în 2000-2002. Acesta este în esență cel mai puternic radar aflat în posesia Federației Ruse, a scris Defense Express, fiind singurul radar Kontainer de pe teritoriul Rusiei. (https://en.defence-ua.com/news/what_makes_the_29b6_container_radar_system_so_special_which_has_been_attacked_by_ukrainian_uavs_for_the_second_time-10210.html)

În anii din urmă, au existat anunțuri despre planurile Ministerului rus al Apărării de a desfășura o a doua stație radar Kontainer 29B6 în Orientul Îndepărtat, cu termenul limită pentru serviciul de luptă stabilit pentru 2018. Cu toate acestea, în 2020, acest termen a fost raportat pentru 2024.

29B6 Kontainer este capabil să efectueze monitorizarea continuă a spațiului aerian al Ucrainei în interesul armatei ruse. Prin urmare, lovirea și dezactivarea acestui obiect inamic este importantă tocmai pentru a îmbunătăți apărarea spațiului aerian ucrainean, a scris Defense Express.

Publicitate electorală

Revenind la atacul din 11 aprilie, șeful Republicii Mordovia, Artem Zdunov, a declarat că două vehicule aeriene fără pilot au atacat țara sa pentru prima dată. Potrivit acestuia, forțele de apărare aeriană ar fi reușit să distrugă ambele drone.

La acel moment, Ministerul rus al Apărării a declarat că trei drone au fost doborâte peste regiunile Kursk și Tambov, două peste Belgorod și Mordovia și încă una peste oblastiile Bryansk și Lipetsk.

Presa rusă a raportat că ambele drone au fost doborâte deasupra unității militare 84680 a centrului de detectare a țintei aeriene din Kovilkino.

Atacul ar fi avariat clădirea în care se afla pe vremuri centrul de comandă. Rușii nu au raportat victime.

Rapoartele din presa ucraineană au sugerat și ele că clădirea postului de comandă al site-ului a fost avariată în timpul atacului.

Ukrainska Pravda a citat o sursă anonimă a Serviciului de Informații pentru Apărare din Ucraina (DIU), care a spus că rezultatul atacului este încă în curs de evaluare. (https://english.nv.ua/nation/hur-unveiled-that-they-striked-kontainer-radar-system-in-mordovia-attack-50410844.html) La rândul lor, rușii au precizat că rezultatele atacului cu aparate ucrainiene fără pilot sunt încă în curs de investigare de către autoritățile locale.

Încălcarea liniei roșii?

Potrivit ziariștilor americani, dacă sistemul radar Kontainer a fost afectat, este posibil ca atacul ucrainean să fi îndeplinit una dintre “condițiile care determină posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze arme nucleare,” așa cum este prevăzută de decretul prezidențial din 2020.

Acestea includ “primirea de informații fiabile despre lansarea de rachete balistice care atacă teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi” și “folosirea de către inamic a armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă pe teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi.”

Alte criterii enumerate sunt: “impactul inamicului asupra instalațiilor vitale militare sau de stat ale Federației Ruse, al căror eșec va duce la întreruperea acțiunilor de răspuns ale forțelor nucleare” și “agresiunea împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale, atunci când este amenințată însăși existența statului.” (https://vcdnp.org/russia-clarifies-its-nuclear-deterrence-policy/)

Newsweek a scris că amenințarea escaladării nucleare – fie prin intermediul armelor nucleare, fie al unui dezastru la una dintre numeroasele centrale nucleare civile din zona de luptă – planează asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina încă din momentul în care forțele lui Putin au lansat invazia pe scară largă a teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Putin și alți oficiali de la Kremlin au avertizat în mod repetat despre o confruntare nucleară determinată de implicarea Occidentului în conflict, la fel cum au făcut și liderii aliați, inclusiv președintele Joe Biden. Cele mai importante preocupări se referă la focoasele nucleare tactice rusești destinate utilizării într-o locație determinată pe câmpul de luptă. Newsweek a reamintit că, până în acest moment, Kremlinul nu a stabilit niciodată vreo “linie roșie” tangibilă – în afară de documentele sale privind doctrina nucleară.

De exemplu, într-un discurs ținut în martie, Putin a spus că adversarii occidentali “trebuie să înțeleagă că avem și noi arme care pot lovi ținte pe teritoriul lor.” El a adăugat: “Toate acestea amenință cu adevărat un conflict cu utilizarea armelor nucleare și distrugerea civilizației. (Ei) nu înțeleg asta?”

Liderul de la Kremlin a avertizat că “forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt într-o stare de deplină pregătire,” iar Moscova “nu va lăsa pe nimeni să se amestece în treburile sale interne.”

El a avertizat că există un risc real de război nuclear dacă națiunile occidentale trimit trupe în Ucraina, așa cum a sugerat recent președintele francez Emmanuel Macron.

“Occidentul a calculat greșit și s-a lovit de poziția fermă și determinarea poporului nostru multinațional,” a afirmat Putin. “Ne amintim de soarta celor care și-au trimis contingentele pe teritoriul țării noastre,” a adăugat țarul de la Moscova, o referire la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă în 1941. “Acum, consecințele pentru potențialii intervenționiști vor fi mult mai tragice,” a avertizat omul forte de la Kremlin.

Iar în discursul televizat de la mijlocul lunii septembrie 2022, în care a anunțat mobilizarea militară parțială a aproximativ 300.000 de forțe de rezervă pentru a lupta în Ucraina, țarul de la Kremlin a spus că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile rusești sunt amenințate. Liderul de la Moscova a afirmat atunci că Rusia va folosi “toate armele” pentru a se apăra, acuzând aliații NATO că “șantajează” Moscova cu utilizarea armelor nucleare.

“A fost lansat și șantajul nuclear. Este vorba nu numai despre bombardarea centralei nucleare Zaporojie, încurajată de Occident, care amenință cu o catastrofă nucleară, ci și despre declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai principalelor state NATO despre posibilitatea și permisiunea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei – a armelor nucleare,” a comentat la acea vreme omul forte de la Kremlin.

“Celor care își permit să facă astfel de declaraţii despre Rusia, aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune şi ea de diverse mijloace de distrugere, iar în privinţa unor componente – chiar mai moderne decât cele ale țărilor NATO. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Această nu este o cacealma,” a spus Putin, care i-a asigurat pe cetățenii ruși că “integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi asigurate – subliniez din nou acest lucru – cu toate mijloacele de care dispunem. Și cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că roză vânturilor se poate întoarce în direcția lor.”

Ce urmărește Rusia

Newsweek a reamintit că amenințarea escaladării nucleare s-a dovedit un instrument puternic pentru Kremlin în încercarea sa de a împiedica ajutorul occidental pentru Ucraina și de a presa Kievul să facă concesii teritoriale și politice.

În ciuda tuturor amenințărilor rusești, SUA au spus însă în repetate rânduri că nu au văzut niciun semn că Moscova se pregătește să recurgă la arme de distrugere în masă în Ucraina.

De altfel, încă din mai 2022, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Alexei Zaitsev, i-a acuzat pe cei care sugerau că Moscova ar putea folosi arme nucleare de “minciuni deliberate,” el adăugând: “Rusia aderă cu fermitate la principiul că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și acesta nu trebuie dezlănțuit.”

Potrivit comentatorilor americani, conduita rusă, spre deosebire de retorica agresivă a Moscovei, a rămas până acum aliniată acestui principiu.

De exemplu, Ucraina a lansat mai multe atacuri asupra teritoriului rus care, teoretic, ating pragurile stabilite în doctrina nucleară a Moscovei, dar Kremlinul nu a arătat nicio intenție de escaladare a conflictului.

Astfel, dronele și rachetele ucrainene au lovit în mod repetat baze aeriene care găzduiesc bombardiere cu capacitate nucleară și au vizat avioane folosite în misiuni de avertizare timpurie, cum ar fi în atacurile asupra bazelor aeriene Engels și Dyagilevo din Rusia, în decembrie 2022. Kievul a vizat și nave rusești care pot fi înarmate cu rachete cu capacitate nucleară.

În loc să escaladeze conflictul, Moscova a răspuns însă în general cu arme convenționale și prin retragerea forțelor în poziții mai sigure. Totuși, loviturile ucrainene realizate adânc în teritoriul Rusiei provocat plângeri din partea partenerilor occidentali ai Kievului, care au avertizat vasupra riscului escaladării din partea Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezis în toamna anului 2022 că omologul său rus nu va folosi arme nucleare de teama propriei dispariții. “(El) înțelege că, după folosirea armelor nucleare, nu va mai putea să rămână în viață și sunt încrezător în asta,” a spus Zelenski despre Putin.

Zelenski a mai afirmat atunci că președintele Rusiei a înțeles că “lumea nu va ierta niciodată” un atac nuclear rusesc împotriva Ucrainei.

Un arsenal de temut

Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are circa 5.580 de focoase nucleare. Circa 1.710 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.

Experții cred că, dacă va apela la arme nucleare împotriva ucrainienilor, Moscova va desfăşura probabil una sau mai multe bombe nucleare tactice. Acestea sunt arme mici, cu o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone, comparativ cu bomba de 58 de megatone testată de Rusia la 30 octombrie 1961 în arhipelagul Novaia Zemlia, deasupra cercului arctic. Bomba Țarului, denumită Ivan, având numele de cod AN602, a fost o bombă cu hidrogen, cea mai puternică armă nucleară construită și detonată vreodată.

Bombele tactice sunt concepute pentru a avea un impact limitat pe câmpul de luptă, în comparație cu armele nucleare strategice, care sunt concepute pentru a fi utilizate în scopul de a câștiga războaie.

Potrivit think tank-ului britanic de securitate Rusi, arsenalul tactic al Rusiei este limitat la aproximativ 500 de km – comparativ cu o rachetă nucleară strategică, care poate ajunge la 5.000 de km.

În ceea ce privește scopul Rusiei în folosirea unei bombe nucleare tactice în Ucraina, analiștii cred că Moscova ar urmări să sperie guvernul de la Kiev să se predea sau să se supună negocierilor, dar și să-i dezbine pe susținătorii occidentali ai țării.

Mark Cancian, expert militar la Center for Strategic and International Studies (CSIS) din Washington, a declarat că Rusia nu va folosi probabil arme nucleare împotriva soldaților ucrainieni din prima linie a frontului.

Capturarea a 32 km de teritoriu ar putea necesita utilizarea mai multor bombe nucleare – câștiguri mici comparativ cu riscurile uriașe de introducere a armelor nucleare în conflict și de precipitații nucleare. “Doar folosirea unei bombe nu va fi suficientă,” a declarat Cancian, care s-a declarat convins că, în schimb, Moscova ar putea să trimită un mesaj puternic și să evite producerea unui mare număr de victime prin detonarea unei bombe nucleare deasupra apei sau explodând una deasupra Ucrainei pentru a genera un impuls electromagnetic care ar distruge echipamentele electronice.

Sau, crede expertul CSIS, Putin ar putea alege să atace o bază militară ucraineană sau să lovească un centru urban și să provoace numeroase victime și, eventual, chiar să elimine fizic conducerea politică a Ucrainei.

Iar în toamna anului trecut, într-o declarație considerată cel puțin bizară, una dintre cele mai cunoscute voci ale propagandei ruse a sugerat că Rusia ar trebui să-și etaleze capacitățile nucleare cu un test atomic deasupra propriului teritoriu, mai precis “undeva deasupra Siberiei” pentru “a speria Vestul.” Comentariile Margaritei Simonyan au fost susținute de liderul cecen Ramzan Kadîrov.

Moscova ar putea “realiza o explozie termonucleară la sute de kilometri deasupra propriului nostru teritoriu undeva în Siberia,” iar asta nu i-ar afecta pe cei de la sol. “Dacă ar fi să facem o explozie termonucleară, o explozie nucleară, la 100 de kilometri sau mai sus, pe propriul nostru teritoriu, undeva în Siberia, nu s-ar întâmpla nimic înfricoșător pe pământ,” a declarat propagandista.

În loc să descrie intenția unei astfel de mișcări ca fiind una care să sperie Occidentul, ea a spus că principalul efect ar fi “distrugerea tuturor electronicelor radio” și afectarea sateliților, camerelor și telefoanelor.

Simonyan a vorbit apoi despre modul în care viața ar putea reveni la cea din 1993 și cât de “bucuroasă” ar fi ea să trăiască într-o lume fără gadgeturi. “Nu va exista iarnă nucleară și nimeni nu va muri de cancer, dar toate aparatele electronice radio și toți sateliții vor fi dezactivate,” a spus ea, menționând că “ne vom întoarce la ceva de genul 1993.”

Alte opțiuni

Declarațiile agresive ale președintelui Federației Ruse din toamna anului 2022 – care nu au fost primele și nici ultimele în care el a amenințat cu utilizarea armelor nucleare – au stârnit îngrijorare în Occident, cu președintele american Biden avertizând atunci că riscul unui ‘Armagedon nuclear’ este cel mai mare de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

De asemenea, retorica lui Putin a determinat discuții aprinse în cancelariile occidentale cu privire la modul în care Statele Unite, Marea Britanie și aliații lor ar putea răspunde acțiunilor Moscovei.

Cu toate acestea, așa cum scriam într-o analiză din urmă cu doi ani, analiștii americani au declarat că președintele Putin ar putea evita lansarea unui atac nuclear, recurgând în schimb la alte variante – cu același potențial distructiv și al căror scop ar fi acela de a provoca cât mai multe pierderi în rândul civililor și armatei ucrainiene, de a pune pe butuci infrastructură țării vecine și de a forța guvernul de la Kiev să-i accepte solicitările.

Între acestea se numără: armele biologice (microorganisme precum antraxul, ricina și botulismul care sunt eliberate în mod deliberat pentru a provoca boli și a cauza moartea persoanelor afectate), armele chimice (agenți toxici – sufocanți, sangvinci, neurotoxici, vezicanți -, agenți paralizanți și agenți psihochimici – toți meniți să ucidă sau să provoace incapacitatea temporară sau permanentă a victimelor), distrugerea barajelor (cum sunt cele de pe Nipru), distrugerea infrastructurii energetice prin atacuri convenționale etc.

Surse: Newsweek, AP, Telegram, mil.in.ua, defence.ua.com, nv.ua, kremlin.ru, vcdnp.org, fas.org

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Vaaai! Eu propun ca Germania si SUA să atace Ucraina si ele să nu care cumva să nu se supere Rusia!
    Și dacă Rusia atacă NATO să o lăsăm să înainteze că altfel se supără!