DW: Creșterea TVA la 24%, un colac de salvare a crizei bugetare din România / Adrian Bența: ”Cred că cine plătește acum 21% va plăti și cele trei puncte procentuale în plus. Rău-platnicii vor fi cam aceiași”

Consultantul fiscal Adrian Bența a explicat pentru DW că majorarea TVA mai mare decât cea asumată de guvernul Bolojan, operată și de guvernul Boc în 2010, ar fi putut salva tăierile din Educație și din sănătate.

”Totul se reduce la eficiența cheltuirii banilor publici. Și PSD și PNL au dat bani în piață ca să fie votați, și n-au fost votați. Au crescut cheltuielile salariale cu vreo 24%, deci sistemul public nu e sustenabil.

Apoi s-au mai luat și niște măsuri aberante de desființare a microîntreprinderilor, care microîntreprinderi, ca să aibă o taxare mai mică la impozitul pe venit, aveau obligația să aibă cel puțin un contract de muncă, un salariat. De obicei, patronul își făcea propriul contract de muncă sau la o persoană apropiată. Nu neapărat și muncea opt ore pe zi, dar plătea taxele pentru opt ore de muncă. Din momentul în care au fost desființate sute de mii de microîntreprinderi s-au pierdut niște salarii. Numai de la mine au căzut patru taxe la salariu. Eu nu bag facturi false în contabilitate ca să am cheltuieli, dar ANAF a dat un comunicat că toți patronii își trec bunuri personale pe firmă, e un fenomen de masă, deci nu poți să-l controlezi”, susține Bența pentru Deutsche Welle.

El susține că din decembrie 2023 s-au pierdut peste 100.000 de salariați cu contracte de muncă ca efect și al supraimpozitării microintreprinderilor.

”Am explicat încă din 2023 că statul are să ne roage pe noi antreprenorii să reînființăm microîntreprinderi. În situația în care celebra OUG nr. 115/2023 a adus o serie de măsuri fiscale, una dintre acestea limitând dreptul unei persoane să dețină o singură microîntreprindere, statul s-a gândit să impună impozitul pe profit la cele aproximativ 400.000 de microîntreprinderi cu un profit de aproximativ 5 miliarde de lei.

Spuneam în urmă cu doi ani că am mai multe argumente prin care în cel mult jumătate de an legiuitorul ne va ruga pe noi, antreprenorii, să reînființăm microîntreprinderile pentru a introduce impozitul pe profit.

Spuneam atunci și o spun și acum că se vor pierde taxe importante către bugetul de stat generate de desființarea a zeci de mii de contracte de muncă.

Din decembrie 2023 s-au pierdut peste 100.000 de salariați cu contracte de muncă.

În tot acest timp munca la negru a câștigat tot mai mult teren, iar ANAF nu a lucrat eficient în această zonă cu fiscalitate zero.

Munca la negru, munca la gri. TVA-ul a crescut acum cu două puncte procentuale, dar problema pe care o văd eu în viața de zi cu zi este că ori e panică-n piață, ori companiile de stat și private au profitat de o reclamă negativă, agresivă, pentru a crește prețurile.

Ca în orice perioadă de criză, vezi recenta criză energetică, operatorii de pe piață au profitat de creșterea taxelor și impozitelor pentru a crește prețurile. Până la un punct e corect. Numai că prețurile nu au crescut și nu cresc nici acum direct proporțional cu rata taxelor și impozitelor. Piața liberă a devenit o piață discreționară, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci sau cei care se află în pragul sărăciei.

Problema majoră a societății noastre e divizarea claselor sociale. Avem o mare parte a populației foarte săracă, dar avem și o clasă de mijloc în formare care se mai adaptează. Un indicator important în sensul celor spuse este dat de depozitele populației în bănci care, potrivit Băncii Naționale, însumează 250 de miliarde de lei, adică peste 50 de miliarde de euro. Anumite categorii socio-profesionale dispun de sume de bani, ideea e ce faci cu cei care trăiesc de pe o zi pe alta.

Săraci au fost tot timpul și vor fi în continuare până când o clasă de mijloc puternică va aduce beneficii și pentru această parte semnificativă a populației. Creșterea TVA cu două puncte procentuale va adânci și mai mult sărăcia. Care a fost raționamentul guvernului Bolojan când și-a asumat această măsură fiscală?

Raționamentul e că un punct de TVA aduce la buget aproximativ 1,5 miliarde de euro. Majorarea taxei standard cu două puncte, de la 19% la 21%, contribuie la o reducere destul de mare a deficitului. Reducerea deficitului bugetar se va răsfrânge pozitiv și asupra populației sărace.

Asta în ipoteza nerealistă în care ANAF-ul ar colecta sută la sută taxa pe valoarea adăugată și astfel evaziunea fiscală ar fi tăiată din rădăcini. Numai că România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, în timp ce media UE este de 5,4%.

Așa este, însă nu doar creșterea TVA rezolvă tot bugetul. Sunt mari cheltuieli mai ales pe partea de asistență socială la persoane dintre care unele sunt absolut îndreptățite să le primească, dar altele nu. Sunt apoi transferurile către primării, unde avem un excedent de personal. Vă dau un exemplu dintr-o  comună unde am copilărit și unde înainte de ʼ89 erau angajate patru persoane la primărie, iar acum sunt douăsprezece. Sunt numeroase cazuri în care primăriile nu-și acoperă nici cheltuielile cu personalul, și atunci primarul cere la prefectură și prefectura cere la guvern. La un moment dat, suma alocată primăriilor era undeva la 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro”, explică Bența.

Analistul financiar este de părere că un TVA de 24% nu ar genera mai multă evaziune fiscală.

”O variantă care nu a fost luată în calcul de guvernul Bolojan pentru a nu se atinge de cheltuielile pentru Educație și, după cum se anunță, de cheltuielile din sistemul de sănătate este o majorare mai severă a TVA . Două miliarde de lei care sunt tăiați din cheltuielile pentru Educație în exercițiul bugetar actual înseamnă doar patru sute de mii de euro, adică puțin mai mult decât un sfert de punct procentual de TVA. Creșterea mai mare a acestei surse de venit la buget, care implică și avantajul și că e colectată în mai puțin de o lună, ar fi evitat alte măsuri radicale de austeritate, și mă gândesc mai ales la curgerea în continuare a investițiilor.

Cândva în anul 2023 la Ministerul de Finanțe s-a făcut o simulare de creștere a TVA la 24%. A rămas doar o simulare, în timp ce deficitul bugetar a tot crescut, ajungând la finalul anului trecut la 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Eu aș merge pe creșterea TVA undeva la 24%, și cred că cine plătește acum 21% va plăti și cele trei puncte procentuale în plus. Rău-platnicii vor fi cam aceiași. Sigur că prețurile vor crește mai mult și vom avea inflație mai mare, dar după un timp piața se va așeza.

Pe de altă parte, noi avem o taxare medie pe valoarea adăugată între țările membre UE. Gândiți-vă că Grecia are un TVA de 24%, Suedia – 25%, Finlanda – 25,5%, iar dintre țările din fostul lagăr comunist Polonia are 23%, iar Ungaria – 27%. Sigur că trebuie să luăm în seamă și valoarea PIB-ului, dar alternativa creșterii ratei TVA cu încă câteva procente rămâne deschisă.

Rata de 24% nu ar fi o noutate. Precedentul a fost creat de guvernul Boc în 2010, când, la presiunile Fondului Monetar Internațional (FMI), pe lângă tăierea cu 15% a pensiilor și cu 25% a salariilor, executivul, în realitate fostul președinte Băsescu, a decis această majorare a TVA. De ce nu ar fi posibil și acum? Se tem Ilie Bolojan și Nicușor Dan de reacția populației? Nu ar fi un semn de solidaritate în traversarea crizei bugetar-fiscale?

Guvernul Boc a făcut atunci ce a operat și rotativa guvernamentală PSD-PNL-UDMR în ceea ce privește creșterea salariilor. Fondul de salarii din 2025 față de 2024 a crescut cu 25%. Susțin varianta de 24% TVA, dar trebuie să strângem toți cureaua, nu doar unii să beneficieze iar alții să plătească. Trebuie să parcurgem în solidaritate această perioadă de austeritate”, explică Bența.

Adrian Bența este consultant fiscal și auditor financiar. Are o experiență profesională de 15 ani în contabilitatea și fiscalitatea românească și internațională. Este auditor pentru fonduri europene, autorizat ca expert fiscal în litigii cu autoritatea fiscală.