Asociația Declic depune plângere penală după ce ministrul Mediului Tanczos Barna a recepționat lucrările de la barajul Mihăileni de pe Crișul Alb, deși instanța a dispus oprirea lor / Apele Române: Am făcut recurs

Asociația Declic anunță că depune plângere penală împotriva ministrului Mediului Tanczos Barna și a companiei Apele Române, după ce au recepționat și inaugurat barajul de la Mihăileni, în ciuda unei decizii judecătorești de suspendare a lucrărilor.

Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație de construire și au dispus oprirea de urgență a lucrărilor. Decizia Tribunalului Cluj a fost dată pe 22 martie, prin ordonanță președințială, în urma plângerii asociației Declic. Decizia instanței de suspendare a lucrărilor este executorie, dar nu definitivă.

”Este o sfidare fără margini a justiției române, făcută de ministrul Mediului. De protejarea mediului nici nu mai poate fi vorba. Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație, au dispus suspendarea lucrărilor pe 22 martie, însă autoritățile, o săptămână mai târziu, pur și simplu au încălcat decizia judecătorească. Este un act grav pentru care ministrul Mediului și cei responsabili trebuie să răspundă”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, reprezentanta Comunității Declic.

”A construi baraje pe râuri pentru alimentarea cu apă reprezintă o metodă primitivă, nocivă, complet depășită. În Germania, de exemplu, nu se mai face așa ceva, ci se fac foraje în luncă, lângă râu. Astfel, se asigură alimentarea cu apă care tot din râu provine, fără a se mai distruge râul. Producția de energie electrică vehiculată, de cca. 0,13 MW pe oră, înseamnă nimic.

Iar apărarea împotriva inundațiilor, în 2022, se face prin infrastructură verde. Sigura ”rațiune” a unor astfel de lucrări ilegale desfășurate de Apele Române, fără nicio autorizație de construire valabilă, se confundă de fapt cu motivul real pentru care această instituție a fost inventată și protejată apoi de politruci, timp de decenii: ca să livreze pretext pentru deturnarea banilor publici către firmele statelit ale Apelor Române”, a declarat pentru G4media.ro și biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Apele Române: ”Am făcut recurs. Decizia reprezintă o suspendare temporară pe calea ordonanței președințiale”

”În urma comunicării deciziei Tribunalului Cluj prin care se dispune „suspendarea executării lucrărilor la acumularea Mihăileni până la soluționarea pe fond a dosarului”, emitentul autorizației de construire, respectiv Consiliul Județean din Hunedoara a formulat și înaintat recurs care va fi susținut și de ANAR, conform prevederilor legale. Decizia reprezintă o suspendare temporară pe calea ordonanței președințiale”, a arătat companie Administrația Națională Apele Române într-un comunicat de presă.

”În data de 21 martie 2022 au fost recepționate ultimele lucrări executate care marchează finalizarea corpului barajului.

Decizia construirii barajului de la Mihăileni a fost luată în 1984, când s-a decis exproprierea a 64 de familii ale căror gospodării urmau să fie acoperite de ape. Lucrările au început în baza autorizației de construire obținută în conformitatea cu legislația în vigoare, emisă de Consiliul Popular al Județului Hunedoara.

Până în anii 1990, ritmul alert de execuție susținut de o alocare bugetară corespunzătoare a condus la realizarea intr-o mare măsură a componentelor acumulării Mihăileni. Însă după revoluție, lucrările au stagnat o lungă perioadă, fiind asigurate fonduri doar pentru operațiunile de conservare. Ulterior, lucrările au avansat într-un ritm lent.

Începând cu 2020, conștientizând importanța proiectului prin asigurarea nevoilor populației beneficiare din această zonă, toți factorii implicați și-au concentrat eforturile pentru finalizarea acestor lucrări de mult începute și aflate într-un stadiu foarte avansat.

Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundațiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval, alimentarea cu apă potabilă a populației din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum și producerea de energie electrică.

Viitorul lac de acumulare creează premizele dezvoltării unui habitat natural ce duce la îmbunătățirea stării ecologie a zonei. În contextul schimbărilor climatice și a crizei energetice la nivel mondial, crearea unei surse de apă aduce beneficii multiple județului, cu atât mai mult cât zona Brad și localitățile de pe valea Crișului Alb se integrează în spațiul vast declarat ca defavorizat al Ţării Moţilor”, a arătat Administrația Națională Apele Române.

La 31 martie 2022, la Hunedoara, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că, în ultimii 2 ani, au fost alocaţi banii necesari pentru finalizarea lucrărilor de construire a barajului Mihăileni de pe râul Crişul Alb.

”Aici ani de zile au fost încercări de finalizare a acestei lucrări. Anul trecut şi anul acesta am alocat peste 34 milioane de lei pentru finalizarea barajului. Este o lucrare extrem de importantă pentru că protejează sute, mii de case şi protejează localităţile din aval de inundaţii. Protejăm localităţi, protejăm bunuri, case care de fiecare dată când erau acesteinundaţii, viituri, erau în pericol. Anul trecut am avut o situaţie când parţial am putut să folosim această lucrare ca să protejăm casele din aval”, a declarat Tánczos Barna.

Ministrul Mediului a precizat că lucrările au durat 36 de ani, iar după recepţionare mai sunt unele lucruri procedurale de terminat.

”După 36 de ani de la pornire, putem să spunem că acest baraj se recepţionează. După recepţionare mai sunt lucrări procedurale de terminat. Avem de finalizat procesul de expropriere pentru a avea toată suprafaţa disponibilă pentru a inunda această vale parţial şi de a folosi la capacitate maximă barajul, 10 milioane mc. Avem de finalizat lucrări pe devierea drumului naţional, trebuie să deviem linia de electricitate de mare tensiune. Putem să spunem că am terminat o lucrare începută în anii 80”, a declarat Tánczos Barna.

Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, aflat la aproximativ 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, se află în construcţie din anul 1987.

În 2017, Administrația Națională ,,Apele Române’’ a revitalizat proiectul și a cerut un certificat de urbanism pentru a elabora proiectele necesare obținerii autorizației de construcție, care însă nu a mai fost emisă niciodată, notează Asociația Declic.

Lucrările au fost reluate totuși din 2021 de firma Socot S.A. din Târgu-Mureș.

sursa foto: Facebook/ Apele Române