VIDEO Clima în România 2025: Anul în care valurile de căldură au devenit noua normalitate / Ce spun un climatolog și un specialist în sănătate publică român despre criza climatică

Vara anului 2024 a fost declarată cea mai caldă de când există măsurători, iar 2025 continuă pe aceeași traiectorie, după cum arată măsurătorile realizate de specialiști. Climatologul Dr. Monica Ioniță afirmă că, pentru prima dată, anul trecut, România a intrat în topul celor mai calde 10 țări din lume, în timp ce temperatura globală a depășit pragul critic de +1,5°C față de perioada preindustrială.

În privința valurilor de căldură, în 2024, la nivel național s-au înregistrat 49 de zile de căldură extremă, iar în București nu mai puțin de 63 de zile caniculare, adică aproape 70% din întreaga vară. Recordurile de temperatură sunt doborâte inclusiv în zone montane sau în orașe care nu erau obișnuite cu astfel de valori. În paralel, România se confruntă cu cea mai lungă secetă din ultimul secol: peste 40 de luni consecutive de deficit de apă, cu efecte severe asupra solului, agriculturii și resurselor hidrologice. Sudul și sud-estul țării sunt cele mai afectate, iar procesele de aridizare se extind rapid.

Consecințele asupra sănătății

Specialista în riscuri climatice și sănătate, Dr. Adina-Eliza Croitoru, afirmă că mortalitatea asociată căldurii este în creștere în România, iar sistemul actual de avertizare termică nu protejează eficient populația. Diferențele dintre temperaturile reale resimțite și avertizările oficiale pot ajunge la 3–5°C, ceea ce expune oamenii la riscuri care ar putea fi prevenite. Căldura excesivă afectează mai ales vârstnicii, persoanele cu boli cronice și pe cei care lucrează în aer liber, dar impactul se vede la nivelul întregii populații, scăderea performanței cognitive, accentuarea stresului, agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii.

Economia suferă la rândul ei întrucât doar câteva valuri de căldură pot produce pierderi de milioane de euro prin reducerea productivității muncii. În ultimii ani, numărul orelor pierdute din cauza stresului termic a crescut de nouă ori față de anii ’90.

Proiecțiile pentru viitor arată că dacă emisiile nu scad semnificativ, România se poate confrunta până la sfârșitul secolului cu încălziri de peste 4°C în scenariile pesimiste, cu verile dominate de valuri de căldură și secetă, iar iernile tot mai calde și mai scurte.

Date din Raportul Starea climei 2025 pot fi citite AICI.