Lacul Tauț din Arad, lovit de secetă: mai este la doar 40% din cât ar fi normal în această perioadă / Campingurile și pensiunile s-au închis, iar agricultura e calamitată în proporție de 70%

Lacul Tauţ mai are doar 40% din volumul de apă specific acestei perioade, iar administrația locală avertizează că, odată cu lacul, dispare și turismul din zonă. Lacul Tauț, odinioară o adevărată atracție turistică a județului Arad, se golește sub ochii localnicilor, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara.

Din cauza secetei, volumul de apă al lacului a scăzut la doar 40% din cât ar fi normal în această perioadă, din cauza secetei care a făcut să dispară şi afluenţii care alimentau acumularea. Administraţia locală este îngrijorată că schimbările climatice vor seca lacul complet în următorii ani.

“Trecem printr-o perioadă destul de problematică care, practic, ține de aproximativ 2-3 ani. Precipitațiile le avem în jur de 30-35% sub nivelul mediu anual în vestul țării. În paralel, avem și perioade lungi de temperaturi ridicate, ca și acum, la sfârșitul septembrie, nu este normal să avem 30-32 de grade”, spune directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Sandor Pasztor.

Primarul din Tauț, Florin Lela, atrage atenţia că, odată cu lacul dispare și turismul din zonă. Campingurile și pensiunile s-au închis, iar agricultura e calamitată în proporție de 70%. Lacul Tauț a fost creat în anii ’70 pentru a proteja localnicii de inundații. Cu timpul a devenit un loc de atracţie pentru turiştii aflaţi în căutarea peisajelor frumoase.

Specialiștii de la Administrația Bazinală de Apă Crișuri avertizează că un sfert dintre pâraiele montane au secat vara, iar multe baraje din vestul țării sunt la jumătate din capacitate. Crişul-Alb este la un debit foarte scăzut, de numai 1,5 metri cubi pe secundă, faţă de 7 – 8 metri cubi pe secundă, cât ar fi normal.

“Din cele 55 de baraje pe care le administrăm, aproximativ 8 sau 9 baraje care sunt la un nivel de 10-15% sau chiar sunt integral secate din volumul de apă existent, iar majoritatea se află undeva între 45-50% din volumul acumulat. Este o problemă. S-a ajuns aici fiindcă regimul meteorologic și, în paralel cel hidrologic este într-o schimbare substanțială. De 30 de ani mă ocup de această meserie, pe vremuri ieșeam din iarnă cu un strat de zăpadă pe munți de aproximativ 1-1,5 metri,iernile trecute, rareori am ajuns la 15-20 centimetri”, spune Sandor Pasztor.