Alianța Dreapta Unită acuză PSD și PNL că au planificat fraudarea alegerilor prin 7 decizii politice și instituționale

Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, acuză coaliția guvernamentală PSD-PNL că a distorsionat alegerile locale și europarlamentare prin opt decizii care au avut rolul de a pune piedici formațiunii de opoziție și a frauda alegerile locale și europarlamentare. Printre aceste decizii se numără comasarea alegerilor cu doar trei luni înainte de scrutin, eliminarea reprezentanților opoziției de la numărarea voturilor și tentativa de eliminare a Alianței Dreapta Unită din procesul electoral.

”Avem informații că vor să pregătească masiv fraudarea alegerilor. Profită de faptul că sunt cinci urne de vot. Și-au pus patru reprezentanți în secția de vot: PSD, PNL și minoritățile naționale care au pentru prima oară în istorie reprezentant în Biroul electoral al alegerilor locale, dar reprezentanții lor sunt tot de la PSD șli PNL… Folosind schemele lor clasice, au vreo patru. Pregătesc scheme de fraudat voturi că le e frică să meargă în mod corect într-o luptă dreaptă”, a declarat Cătălin Drulă.

Cele șapte decizii politice și administrative reclamate de reprezentanții formațiunii de opoziție:

1. Organizarea alegerilor prin OUG

ADU susține că partidele de guvernământ și-au creat un avantaj decalând prin OUG alegerile locale, decizie luată în martie, cu trei luni înainte de alegeri. Formațiunea de opoziție reclamă încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, care recomandă ca orice modificare a legislației privind alegerile să fie făcută cu minimum șase luni înainte de alegeri.

2. Tentativa de eliminare a Alianței Dreapta Unită din alegeri

Biroul Electoral Central a respins în luna martie înscrierea ADU la propunerea reprezentantului PSD. BEC a contestat alianța pe motiv că Eugen Tomac nu e președinte valid al PMP, deși o instanță decisese cu titlu executoriu că Tomac trebuie înscris în Registrul Partidelor Politice ca președinte al PMP.

Dreapta Unită a contestat la Înalta Curte decizia BEC de a exclude alianța de la alegerile din 9 iunie, iar ÎCCJ a dat dreptate alianței Dreapta Unită și a constatat că Eugen Tomac este președintele PMP.

3. Blocarea fondurilor PMP de către Autoritatea Electorală Permanentă

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de Toni Greblă (ex-PSD), a blocat fondurile destinate PMP încă din 2023, pe motiv că situația juridică a partidului e obiectul unui litigiu în instanță. Fondurile sunt blocate și acum însă, la trei luni după ce Înalta Curte a decis că Eugen Tomac este președintele PMP.

”Practic, prin faptul că nu ne deblochează subvenția, ne împiedică susținerea campaniei electorale. Noi nu putem lua împrumuturi ca partid pentru că avem conturile blocate, nu putem să ne finanțăm campania”, a declarat Eugen Tomac în urmă cu o săptămână.

Toni Greblă a fost propus și susținut de PSD la AEP. A fost prefectul Capitalei din mai 2022, propus tot de PSD. Anterior, el a fost secretar general al guvernului Dăncilă, parlamentar PSD, prefect de Gorj și judecător la Curtea Constituțională.

⁠4. Eliminarea totală a reprezentanților PMP din secțiile de vot din străinătate și parțială din secțiile de vot din țară

”Această eliminare a reprezentanților PMP este esențială la procesul de numărare a voturilor. Practic, din partea opoziției democratice există doar reprezentantul USR care trebuie să supravegheze numărarea a sute sau mii de buletine de vot în fiecare secție, ceea ce deschide drumul pentru fraude. Eliminarea reprezentanților PMP este efectul Ordonanței de Urgență de comasare a alegerilor (OUG 21/2024), adoptată de guvernul Ciolacu, și a deciziilor Biroului Electoral Central, deși PMP este partid reprezentat în Parlamentul European și în administrația locală”, a declarat Eugen Tomac, președintele PMP.

5. Minoritățile naționale au în premieră reprezentanți la numărarea voturilor, deși ele nu participă la alegeri

Ordonanța de Urgență 21/2024, adoptată de guvernul Ciolacu, impune ca grupul minorităților naționale să aibă reprezentare în secțiile de vot, chiar dacă nu participă ca partide în nume propriu la alegeri, potrivit reprezentanților ADU.

Cristian Ghinea a declarat pentru ProTv că de fapt ”delegații minorităților naționale sunt membri PSD și PNL”, ceea ce, în opinia sa, ar crea premisele unei fraude la numărarea voturilor: ”ordinul pe unitate este ca la fiecare secție să se încerce să se întoarcă 10-15 voturi către PSD și PNL. Faceți un calcul, la 19.500 de secții de votare. Ideea e că în toiul nopții, după 15 ore de agitație, la numărătoare va fi un singur USR-ist la 4-5 pesedeneliști. În 19.500 de secții de votare”, a spus acesta.

6. Reprezentanții UDMR în unele secții de vot provin din PSD și PNL 

Reprezentanții ADU susțin că PSD și PNL, pe lângă proprii membri în secțiile de votare, și-au desemnat reprezentanți pe locurile de drept ale UDMR, în județele fără reprezentare a minorității maghiare. Astfel, în multe județe, în baza unei înțelegeri cu UDMR, toate locurile în secțiile de vot sunt ocupate de reprezentanții PSD și PNL. ”⁠Practic, în majoritatea secțiilor de vot de la nivel național, actuala putere va avea 5 membri, iar opoziția democratică un membru, maxim doi”, a declarat Cătălin Drulă.

7. Racolarea primarilor și candidaților ADU

Elena Lasconi (primar USR în Câmpulung) și Allen Coliban (primar în Brașov) au declarat public că liderii PNL au încercat să îi racoleze, dar au refuzat.

Primarii USR au fost țintă și pentru PSD. Partidul condus de Marcel Ciolacu a transferat-o pe Camelia Bertea, primărița din orașul brașovean Victoria.