Afecțiunea gravă de care poți suferi fără să știi, depistată în timp ce dormi. Dr. Mădălina Vulpe: „Poate să apară la orice vârstă, însă bărbații obezi sunt cei mai predispuși”

În spatele problemelor cu somnul sau ale lipsei de odihnă se pot ascunde multe afecțiuni. Una dintre ele, deși severă, este, adesea, foarte greu de identificat. Se numește sindromul de apnee în somn, iar principalele semne și simptome „sunt, de cele mai multe ori, cele semnalate de anturaj, în timpul nopții – sforăit, decelarea episoadelor de oprire a respirației”, explică Dr. Mădălina Vulpe, Medic Specialist ORL, Campus Medical Regina Maria Pallady.

Acestora li se adaugă și simptome în timpul zilei, precum „somnul neodihnitor, lipsa concentrării, somnolența și starea de oboseală diurnă”, completează medicul. Apneea în somn reprezintă o afecțiune caracterizată de obstrucția căilor respiratorii superioare în timpul somnului, a cărei consecință este oprirea respirației pentru un interval de câteva secunde, repetitiv, pe parcursul nopții. Sindromul reprezintă „o afecțiune severă care, pe termen lung, determină multiple afecțiuni ale organismului, fiind asociată cu boli cardiovasculare (hipertensiune, tulburări de ritm cardiac), metabolice, neurologice (AVC)”, subliniază Dr. Mădălina Vulpe.

Deși sindromul poate să apară la orice vârstă, indiferent de sex, bărbații obezi, care au circumferința gâtului mai mare, sunt mai predispuși la apneea în somn. De asemenea, adaugă medicul, „există factori ce țin de anatomie, precum un faringe îngust, anomalii de mărime ale organelor ce alcătuiesc calea respiratorie superioară, ori patologii în sfera ORL, precum deviația de sept nazal sau hipertrofia amigdalelor palatine. Un alt factor comun și extrem de important este obezitatea, prin mecanismul de surplus al țesutului adipos.”

Cum este diagnosticat și cum se tratează sindromul de apnee în somn?

Pentru diagnostic, este necesar ca pacientul care suspectează că ar putea suferi de apnee în somn să se adreseze medicului specialist. Prima investigație care poate fi realizată este poligrafia respiratorie, care „se bazează pe înregistrarea unor parametri precum saturația în oxigen, amplitudinea și ritmul amplianțelor respiratorii ale toracelui. Aceasta se efectuează pe parcursul nopții, în timpul somnului, pe o durată de cel puțin 5 ore și ajută la stadializarea severității sindromului de apnee în somn”, explică medicul specialist ORL.

Cu toate acestea, standardul „de aur” în diagnosticul sindromului de apnee în somn rămâne polisomnografia, care se realizează doar în clinici specializate, așa cum este și Campus Medical Regina Maria Pallady. „Pe lângă parametrii monitorizați de poligrafia respiratorie, polisomnografia evaluează electroencefalograma, electrocardiograma și mișcările extremităților”, precizează Dr. Mădălina Vulpe.

În ceea ce privește tratamentul sindromului de apnee în somn, există două abordări. în funcție de severitatea acestei afecțiuni. Dacă, pentru formele ușoare, soluția este ajustarea stilului de viață și scăderea în greutate, în schimb formele medii și severe de apnee în somn necesită tratament CPAP, un dispozitiv ce menține căile respiratorii deschise pe tot parcursul somnului, prin intermediul presiunii pozitive, detaliază medicul. În anumite cazuri, poate deveni necesară și intervenția chirurgicală de corectare a anomaliilor din sfera ORL.

„Tratamentul chirurgical [al sindromului de apnee în somn] constă în chirurgia rinosinusală care îmbunătățește calitatea somnului și a respirației nazale prin intervențiile endoscopice rinosinusale, cum ar fi septoplastia sau mucotomia inferioară cu ajutorul radiofrecvenței sau shaver-ului; chirurgia faringiană (adenoidectomia, amigdalectomia); chirurgia vălului palatin (radiofrecvența vălului palatin); chirurgia maxilo-facială (elongarea maxilo-mandibulară)”, completează Dr. Mădălina Vulpe.

În sindromul apneei în somn, la fel ca în cazul multor afecțiuni, un tratament bine etapizat și reevaluat constant este cheia succesului. În cazul tratamentelor CPAP, de exemplu, primele semnele de îmbunătățire a calității somnului vor fi evidente după primele nopți de tratament, însă este deosebit de important ca pacientul  să revină la medic pentru evaluarea și ajustarea parametrilor de presiune necesară.