VIDEO Premierul Bolojan: Propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule / Discuția s-a purtat să se reducă cu 10% sau cu 15% numărul de angajați efectiv. Dacă nu se respectă înțelegerile din programul de guvernare, e greu să-ți exerciți funcția

Premierul Ilie Bolojan a făcut marți de la ora 10.00 o conferință de presă pe tema angajării răspunderii pe Pachetul 2 de măsuri și a reformei în administrația locală. El a spus de mai multe ori în conferință că nu își poate exercita funcția dacă nu are susținerea coaliției și dacă această coaliție nu își respectă înțelegerile din programul de guvernare, mai cu seamă reforma administrației locale – care fusese blocată de PSD și UDMR.

”Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră în cazul acesta”, a spus el.

Reamintim că Bolojan a amenințat cu demisia duminică seară, după ce liderii PSD și UDMR au refuzat să îi accepte propunerea de reformă a administrației locale.

Premierul a explicat de ce este necesară reforma administrației, fără de care nu se pot reduce cheltuielile în acest domeniu. Fără acest proiect „nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta anii următori”, a susținut Ilie Bolojan.

Acesta a prezentat un grafic potrivit căruia numărul maxim de posturi aprobate la nivelul administrației locale este de circa 190.000, în timp ce totalul posturilor aprobate prin organigrame – 164.000 de posturi. Numărul de posturi efectiv ocupate: 129.000 de posturi. Prin urmare, a arătat premierul, când reduci cu 25% numărul maxim de posturi aprobate înseamnă că nu faci nicio reducere. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, am înțeles că efectele sunt nule: se desființează doar posturi vacante. Nu îmi pot permite să vin în fața cetățenilor cu astfel de soluții”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că, pentru o reducere efectivă de posturi ocupate de 5%, este necesar ca numărul maxim de posturi aprobate să fie redus cu 30%. Dacă procentul crește la 40%, atunci numărul efectiv de posturi reduse este de 10%, adică 13.000 de angajați.

Ilie Bolojan a dat de înțeles că, dacă nu este susținut de coaliție pentru realizarea reformelor, ia în calcul să demisioneze din funcția de premier. „Pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație”, a spus Bolojan.

• S-au împlinit două luni de când guvernul a preluat mandatul. Am descoperit că situația privind deficitul e mult mai gravă decât știam
• De atunci am adoptat câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile UE și pentru a corecta nedreptățile
• La un deficit de aproape 10% din PIB nu era posibil să luăm o singură măsură. Primul pachet adoptat a rezolvat o parte din probleme. Al doilea pachet depus ieri în Parlament reduce privilegiile din sectorul public care nu aveau în spate performanță. Acest pachet restabilește capacitatea statului de a colecta taxele de la evazioniști
• Al doilea pachet, format din 5 legi, trebuia completat de al 6-lea, reforma administrației locale. Dar pentru că nu am avut acordul tuturor partidelor din coaliție, nu a mai fost depus. Acest pachet e complementar pachetului fiscal, pentru că fără el nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta anii următori
• Zona de administrație locală e un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială. Iar controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile riscăm să ne întoarcem anul viitor în situația din acest an
• Pe primele 6 luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele 6 luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante
• Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, sau vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea
• Pachetul pe administrație avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primării. Pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord
• Ați auzit cifre de reduceri, și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Din numărul de posturi aprobate în organigramă vine al treilea element – câte posturi sunt efectiv ocupate. Posturile vacante au un rol pentru că susțin posturi de șefi – acesta e un rol indirect. Dacă vrem să vorbim de reduceri, vorbim de posturile efectiv ocupate. Asta înseamnă reducere.
• Iată graficul cu numere: Numărul maxim de posturi aprobate e de circa 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame – 164.000 de posturi. Numărul de posturi efectiv ocupate: 129.000 de posturi. Deci e o diferență de 32%. Când reduci cu 25% numărul maxim de posturi aprobate înseamnă că nu faci nici o reducere. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, am înțeles că efectele sunt nule: se desființează doar posturi vacante. Nu îmi pot permite să vin în fața cetățenilor cu astfel de soluții.
• De aceea am propus o analiză corectă asupra administrației. Azi veți avea un link cu toate aceste calcule publice și veți vedea pe fiecare județ și localitate numărul de posturi, simulările de reduceri de personal, și veți vedea cine trebuie să facă reduceri și cine e corect și nu trebuie să facă.
• Va fi o primă oglindă a administrației din Româînia
• Dacă vrem să avem o redecere efectivă de 5% a personalului, înseamnă o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi aprobate. În sub o mie de localități ar trebuie făcute reduceri de personal în acest scenariu
• Dacă am face o reducere de 10% efectivă, ar însemna o reducere de aproximativ 40% a numărului maxim de posturi aprobate. Asta înseamnă că în jumătate din primării ar trebui făcute reduceri
• Dacă vrem reducere efectivă de 15% de personal,
• ar însemna o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. Circa 60% din primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu
• Eu personal știu că funcționează aceste lucruri, pentru că eu le-am făcut. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate
• O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri
• Nu ne permitem să îi mai dezinformăm pe români
• Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren
• Ipotezele de reducere de personal s-au aplicat doar pe două baze: numărul maxim de angajați și numărul de polițiști locali
• Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect, înseamnă că și primăriile cu personal supradimensionat au ocazia să își facă o analiză. Cred că a nu risipi banii colectați de la cetățeni e o miză importantă. În Oradea, banii colectați s-au dus rapid în investiții. Unde însă primăriile nu pot funcționa fără bani de la stat e obligatoriu să luăm această măsură, pentru că ajung să ceară de la guvern bani pentru salarii. Și asta înseamnă resursele țării cheltuite pe personal supradimensionat
• E nevoie de reducerea efectivă a posturilor
• Pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație
• În coaliție, am agreat o reducere de personal în administrația centrală și locală și trebuie să ne ținem de cuvânt
• Pachetul 2 trebuie dublat de reduceri la administrația centrală
• Am analizat Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor și am înțeles că poate funcționa mai bine cu 20% mai puțini angajați

Răspunsuri la întrebări:

Întrebare: E președintele Nicușor Dan un partener al dvs sau o frână?
Ilie Bolojan: Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie și sunt partenerii premierului. Toate aceste măsuri sunt puse în practică cu acordul partidelor. Dar nu e niciodată foarte ușor să cazi de acord asupra unor detalii. Dar eu cred că avem înțelepciunea să facem ce e nevoie pentru România. Nu există nici un fel de problemă, e un dialog normal cu președintele.

Întrebare: Le-ați transmis partenerilor de coaliție că veți demisiona fără un acord?
Ilie Bolojan: Le-am transmis că avem un acord, iar ca să poți exercita funcția, componenta de reduceri și solidaritatea guvernamentală sunt esențiale. Dacă nu se respectă înțelegerile, e greu să-ți exerciți funcția

Întrebare: Vă rog să ne prezentați pe fiecare ipoteză câți oameni ar fi concediați. Cât ar crește rata șomajului?
Ilie Bolojan: Vă rog să faceți un calcul plecând de la cifre. Se vede că sunt angajați în plus la unele primării față de altele. 10% înseamnă 13.000 de posturi. În ce privește șomajul, e o cerere mare de angajați pe piața reală. Firmele private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești oameni

Întrebare: Rămânerea dvs în funcție este legată de acceptarea procentului de reducere cu 40%?
Ilie Bolojan: Respectarea programului de guvernare e esențială pentru continuarea programului. Reducerea de personal la cancelaria premierului va fi de peste 30%, aproape 40%

Întrebare: Care e relația cu PSD, e stabilitate?
Ilie Bolojan: Toate deciziile luate de guvern s-au luat pe baza unui dialog în coaliție și la final ne-am dus cu aceste propuneri. Nu sunt perfect, nu mulțumesc pe toată lumea. Am convenit să anulăm cât mai multe excepții de la plata contribuțiilor de sănătate. E plin în toate domeniile de facilități mascate și excepții de la reguli. E nevoie de consecvență și solidaritate, înțelegând presiunile de la alegători, de la aleșii locali.

Întrebare: E stabilitate cu PSD?
Ilie Bolojan: Stabilitatea din coaliție se va vedea la votul din Parlament la moțiunile de cenzură

Întrebare: Nicușor Dan v-a cerut în coaliție să creșteți perioada de tranziție pentru pensiile magiustraților. De ce nu ați respectat cererea?
IB: Cred că fiecare om din funcții publice are puncte de vedere față de un proiect. Dânsul a avut un punct de vedere. Noi am avut un pachet dat în consultare către instituțiile din sistemul judiciar. Dacă din Parlament nu ne-a venit o propunere de modificare, înseamnă că nu poți modifica un proiect decât dacă îți vin amendamente din Parlament.

Întrebare: Demisionați dacă proiectul nu trece de CCR?
IB: Când ai un proiect important, dacă el nu trece, e greu de presupus că guvernul are legimitatea pentru alte proiecte

Întebare: Ați spus că dacă nu se va adopta pachetul 2, se poate ajunge la reorganizare. Adică înseamnă că nu va mai fi nevoie de reorganizare teritorială?
Ilie Bolojan: Proiectul de reformă în administrație e un prim pas pentru eficiență. Dacă s-ar aplica un astfel de pachet, ar putea dura 1-2 pentru analize despre cum va funcționa și dacă se impune un proiect de reorganizare administrativă. Nu poți promova un astfel de proiect fără susținere politică. S-a întâmplat în trecut să discutăm ani buni și nu s-a ajuns la nici o soluție.

Întrebare: Nicușor Dan a declarat că se fac greșeli când se lucrează sub presiune, se referea la măsurile economice. Ce ați greșit?
Ilie Bolojan: Când iei măsuri de mare amploare e imposibil să găsești soluții perfecte. Pe parcurs se constată unde sunt problemele și se corectează. E inevitabil. Doar cine nu muncește nu greșește.

Întrebare: A existat consens politic inițial, dar calendarul reformelor nu e respectat. Care ar fi cele mai dificile obstacole?
Ilie Bolojan: Mereu e dificil când trebuie să reduci cheltuieli, să prioritizezi investiții, să le eșalonezi. De aceea nu vedeți entuziasm și nici asumare. Consensul politic a existat pe toate măsurile de reorganizare pentru că ele sunt prinse în programul de guvernare

Întrebare: Îi asigurați pe români că nu creșteți TVA la 23%? A fost o astfel de disucție în coaliție?
IB: Nu s-a discutat în coaliție, nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză. Dar am anunțat că în octombrie vom analiza dacă la Horeca TVA rămâne la cotă scăzută sau crește la cota standard. Dar a ține echilibrele bugetare înseamnă echilibru între venituri și cheltuieli

Întrebare: Ce credibilitate mai au reformele asumate dacă veți alege să demisionați?
IB: Nu se pune această problemă cât timp se derulează procedurile de asumare parlamentară

Întrebare: Ce șanse sunt să crească TVA de anul viitor sau impozitul pe venit?
IB: Dacă suntem realiști știm că reducerea de cheltuieli nu se face de pe o zi pe alta. Se fac analize, respectate proceduri legale, apar procese, dispute, deci efectele se văd peste câteva luni. Dat fiind că eram sub o preiune puternică în iulie, am fost nevoiți să începem într-o ordine amestecată, cu creșteri de taxe și reduceri de sporuri. Era ideal să începem cu reducerile de cheltuieli. Dacă ținem sub control cheltuielile, sunt convins că nu se va pune problema creșterii TVA sau altor taxe de anul viitor

Întrebare: Care e suma economisită din concedieri?
IB: Discuția s-a purtat pe 10% sau 15% din posturile efective

Întrebare: De ce abia acum ați venit cu noile date despre angajații din administrația locală?
IB: Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule.

Întrebare: Pe cifrele prezentate, în reduceri vor fi incluse și companiile municipale și cluburile sportive ale primăriilor?
IB: Nu. Ele se referă doar la aparatul propriu. Companiile au un regim separat și nu sunt incluse în această analiză. Măsura de a calcula corect numărul de angajați de bază e una corectă

Întrebare: Când vom vedea măsuri de relansare?
IB: Trebuie să menținem investițiile și să atragem fondurile europene. De asemenea, politici de susținere a anumitor domenii pentru echilibrarea deficitelor comerciale

Întrebare: Cu ce deficit vom încheia anul?
IB: Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB, dar Ministerul Finanțelor va comunica datele la rectificarea bugetară. Unele măsuri se aplică de la 1 august și nu știm încă efectele.

Întrebare: Sunteți de acord cu Nicușor Dan în privința magistraților?
IB: Sunt de acord că judecătorii au salarii bune, 4-5.000 euro net e un salariu bun în orice țară europeană. Și cu aplicarea acestui proiect vor avea niște pensii bune raportate la România și nu facem decât să ne integrăm în procedura standard europeană. În ce privește volumul de lucru, e nevoie de organizare, de legi clare și bune care să nu genereze interpretări, de sentințe identice pe spețe identice

Întrebare: Ați cerut explicații pentru acest deficit?
IB: Nu e vremea să facem o vânătoare de vrăjitoare, să căutăm vinovați pentru moștenirea dezastruoasă. Preocuparea e să facem ce trebuie pentru România, efectele se văd pentru că ne-am menținut ratingul de țară. Le mulțumesc românilor pentru susținerea lor.

Context

Conferința de presă a venit în contextul tensiunilor cu PSD pe tema reformei din primării și consilii județene.

Tot marți, premierul Ilie Bolojan se va întâlni la ora 12 la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și liderii celorlalte partide de coaliție.

Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media.

Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor.

De unde au pornit problemele? De la modalitate de calculare a concedierilor. Inițial, marțea trecută, coaliția – inclusiv Ilie Bolojan – convenise o metodă de calcul propusă de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Joi, Bolojan a cerut o nouă metodă, invocând faptul că cea inițială era doar o mimare a reformei. Vineri, miniștrii PSD în frunte cu vicepremierul Marian Neacșu au refuzat să accepte propunerea lui Bolojan și au amenințat cu plecarea din ședința de guvern. Duminică, ședința coaliției a adus un blocaj total, pe fondul căruia premierul a anunțat că va demisiona dacă liderii coaliției nu îl susțin, au declarat pentru G4Media multiple surse din coaliție.

Propunerea inițială a ministrului Dezvoltării era de tăiere a 25% din numărul maxim de posturi stabilite conform legislației pentru primării și consilii județene, care este de circa 180.000 posturi la nivelul întregii țări. Dar Bolojan a prezentat vineri și duminică la coaliție noi cifre care arată că numărul real de posturi este de circa 158.000 posturi, ceea ce însemna, potrivit lui, că reducerea de 25% aplicată la numărul maxim de posturi ducea la un număr mic de concedieri, adică o mimare a reformei.

În replică, Bolojan a cerut inițial o reducere de 45% din numărul maxim de posturi, reducând în timpul negocierilor procentul la 40%.