G4Media.ro

VIDEO Originile românești ale imnului național al Israelului, Hatikva / Naftali Herz…

foto: Wikipedia

VIDEO Originile românești ale imnului național al Israelului, Hatikva / Naftali Herz Imber a scris prima versiune a poemului în 1877 pe când se afla la Iași

Un cititor ne-a sugerat să vorbim despre legătura dintre imnul național al statului Israel – Hatikva – și cultura românească, ceea ce facem în acest articol.

Hatikva” sau “Speranța”, în limba ebraică, este un cântec ale cărui versuri au fost scrise de poetul evreu Naftali Herz Imber, născut în 1856 în Galiția (pe atunci parte a Imperiului Habsburgic, care avea să devină în 1867 Austro-Ungaria).

Imber a scris prima versiune a poemului în 1877 pe când se afla la Iași. În 1882 el a emigrat în Palestina, pe atunci o provincie a Imperiului Otoman și a locuit la Haifa.

În 1886 el a publicat un volum de versuri la Ierusalim, în care era inclus și poemul TikvateinuSperanța noastră, care avea să devină cuvintele imnului mișcării sioniste la începutul secolului XX și apoi imnul național de la fondarea statului Israel în 1948.

După mai multe peregrinări prin Marea Britanie și India, Imber s-a stabilit în Statele Unite în 1892 și a murit în sărăcie și obscuritate la New York în 1909, rămășițele sale pământești fiind re-înhumate la Ierusalim în 1953.

În paralel, se năștea melodia imnului, cu origine foarte complicată. În 1888 Samuel Cohen (născut la Ungheni în 1870), proaspăt emigrat din Basarabia în Palestina, a adaptat un vechi cântec popular românesc, Carul cu boi, el însuși o adaptare a compoziției La Mantovana de Gasparo Zanetti, un compozitor italian din secolul XVII.

Evreul basarabean Samuel Cohen este autorul melodiei imnului național al Israelului, foto: Wikipedia

S-a spus că Hatikva a fost inspirat de melodia VltavaDie Moldau – Moldova, a compozitorului ceh Bedrich Smetana (1824 – 1884). O astfel de filiație nu este adevărată, explicația fiind alta: tânărul de 12 ani Wolfgang Amadeus Mozart a găsit melodia lui Zanetti pe care a incorporat-o într-una dintre lucrările sale și de acolo s-a inspirat Smetana.

Mișcarea sionistă internațională a adoptat imnul la sfârșitul secolului XIX, deși liderul sionist Theodor Herzl îl disprețuia atât pe Imber cât și imnul, iar mulți evrei pur și simplu refuzau să-l cânte.

În 1948 Hatikva a devenit imnul național al noului stat Israel, dar pe baze ad-hoc și a fost puternic contestat, atât de evreii religioși – Dumnezeu nu apare deloc în versuri – cât și de arabii palestinieni cetățeni ai Israelului – 20% din populația statului, pentru că imnul îi pomenește doar pe evrei.

Abia în 2004 parlamentul țării, Knesset-ul, a adoptat o lege prin care Hatikva devine în mod oficial imnul național al Israelului, pe fondul unei crize între Israel și palestinienii conduși la acea vreme de Yasser Arafat.

Aceasta este istoria lui Hatikva, ale cărui versuri au fost scrise pentru prima oară la Iași și a cărui melodie este preluată dintr-un cântec popular românesc, ce-i drept și el de proveniență italiană.




 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

21 comentarii

  1. „Ierusalimul de aur ” trebuia sa fie imnul national!

    • Adica, Yerushalayim shel Zahav!

    • Nu imi vine în cap imnul dar tare rău ce zici tu. Și eu m-am întrebat de ce nu e asta imnul lor.

      Dacă îmi aduc aminte bine, cred ca a apărut exact înainte de războiul din 67 (ala în care bravii egiptenii fugeau asa de rău încât era plin de bocanci prin Sinai) și cică ascultau doar asta în timpul războiului.

    • Yerushalaim shel Zahav a fost scris de Naomi Shemer în 1967, înaintea Războiului de Șase Zile. În iunie 2004, cu cinci luni înainte ca Hatikva să fie declarat oficial imnul național Israelului, Shemer a recunoscut pe patul de moarte că ar fi preluat de fapt melodia dintr-un cântec de leagăn basc. Deci era un plagiat.

    • @Petru Clej
      Va mulțumesc pt. clarificări. Chiar și dacă e plagiat rămâne un cântec foarte frumos. Și stiu ca e cel puțin special pt multi evrei mai în vârstă.

    • Aici nu e vorba de frumos sau urât. Yeushalaim shel Zahav nu a fost singura alternativă propusă în locul lui Hatikva ca imn național. Dar orice imn ar fi fost tot ar fi fost contestat, într-o țară multietnică și multireligioasă.

    • @Petru Clej

      Absolut de acord cu concluzia dvs.

      Dacă tot ați pomenit ca este o societate multireligioasa, nu știu în ce măsură ar putea face cândva obiectul interesului dvs, dar as găsi mai mult decât interesant ceva despre diviziunea religioasa din societatea lor. Și nu ma refer la musulmani, druzi, creștini, etc. , ci la aceea dintre evreii din Israel. Deși am fost în Israel doar de câteva ori, mi se pare ca Tel Aviv difera mult de restul orașelor dpdv al accentului pus pe religie, iar din experienta pe care o am cu mai mulți prieteni evrei de prin Europa de vest (însă majoritatea născuți și crescuți în Israel), din nou găsesc o diferență destul de mare între tineri și cei mai în vârstă. Ca sa nu o mai lungesc, pe langa confuzia privind diviziunea religioasa, nu îmi este deloc clar cum a putut penetra acest curent progresist chiar și o tara, teoretic, profund religioasa.

    • Israelul nu este și nu a fost niciodată profund religios în cei 73 de ani de existență. Un sondaj făcut de Pew Centre în 2016 https://www.pewforum.org/2016/03/08/israels-religiously-divided-society/ arăta că marea majoritate a evreilor (care reprezintă 81% din populație) sunt fie seculari, fie tradiționali. La alegergile din 23 martie 2021 partidele religioase au obținut 26 de mandate din 120 https://www.g4media.ro/partidele-religioase-isi-sporesc-influenta-in-parlamentul-israelian-26-de-mandate-din-120.html.

    • Din fericire „aripa dura” este foarte religioasa-se imbina patriotismul, Credinta, si memoria inaintasilor, astfel incat si institutiile aferente:Shin Beth-Scutul Nevazut-si deviza lor inclusiv a celor care fac stagiul militar in IDF-Dumnezeul ma va ocroti si voi lovi dusmanul cu ajutorul Domnului!Sa nu uitam ca toti premierii: Ariel Sharon, Bibi… si Beneth au luptat in fortele speciale, Mossad, Matkal Sayaret si Maglan…Bennett Naftali este un om de afaceri, in razboiul Yom Kipur a renuntat la afaceri si a luptat pe frontul din Siria.In 2006 a luptat din nou in al doilea razboi cu Liban.Cv este impresionant iar faptele vorbesc si starnesc chiar invidie, mai ales ca toti au copii…

    • Cred că intrați pe terenul off-topicului.

    • @Petru Clej

      M-ați blocat cu sondajul asta. Nu îl contest, explică multe, nu puteam crede vreodată ca sunt peste 40% la secular. Un nou exemplu în care de la percepție la realitate e cale lungă.

      Nu caut justificări, însă, deși nu sunt o persoană religioasa, i-am admirat mereu pt. lupta lor pt. supraviețuire și pt practicarea religiei, indiferent cât de încercați ar fi fost, acest fapt făcându-mă sa fiu convins ca in identitatea lor, religia este o parte care nu se poate separa de etnie.

      Și chiar și în zilele noastre, desi nu le urmăresc sau înțeleg politica, trăiam cu impresia ca de ceva vreme, partidele lor par a se muta puțin câte puțin mai la dreapta.

      Încă o dată , va mulțumesc frumos pt. clarificări.

    • Dumneavoastră faceți confuzia între cetățenii israelieni, evrei, arabi palestinieni (musulmani și creștini) și de alte etnii/religii care pot fi seculari sau religioși și statul Israel, în care nu există formal separația stat/religie și de aceea nu există o Constituție scrisă ca în Statele Unite, Franța sau România.

    • @Petru Clej

      Cu siguranță despre asta este vorba și mai mult decât probabil nu este singura confuzie pe care o fac în legătură cu ei.

      Referitor la dumneavoastră, apreciez sincer efortul de a ma lamuri în cazul de față asupra erorilor sau înțelegerilor greșite.

      Va doresc numai bine !

  2. Raul Sorban vorbeste despre melodia populara „Cucuruz cu frunza-n sus”-acuma,puteti asculta ambele „surse de inspiratie” si imnul in cauza si sa hotarati care e „izvorul”

  3. Cântecul popular românesc luat ca model este ”Cucuruz cu frunza-n sus”.
    https://youtu.be/hBczbwE3xiI

  4. Domnule Clej,
    Felicitari pentru seria de articole!
    Intrebare: intentionati sa prezentati in articolele dumneavoastra detalii si despre restul de minoritati din Romania?
    Va multumesc anticipat!

    • Vă mulțumesc pentru felicitări. Eu nu scriu despre minorități.

    • Pacat…

    • În caz că nu ați remarcat, acest articol – scris la sugestia unui cititor – se referă la o chestiune precis circumscrisă și nu este menit să prezinte o minoritate, ceea ce nu am făcut în articolele scrise aici.