G4Media.ro

VIDEO INTERVIU Pe ce vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de…

VIDEO INTERVIU Pe ce vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de euro din PNRR: autostrăzi, investiții în educație, sănătate, digitalizare, infrastructură rutieră / Barna: Dacă ai obţinut rezultatul până în 2026, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro

Construcția de spitale, autostrăzi și investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, reabilitarea clădirilor,  digitalizare, educație, producția de energie regenerabilă și reîmpăduriri – acestea sunt principalele direcții din Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), în valoare de 30 de miliarde de euro, bani europeni, a explicat vicepremierul Dan Barna într-un interviu pentru G4Media.ro. Potrivit acestuia, toate proiectele vor trebui nu doar începute, ci și finalizate până în 2026, altfel banii vor fi pierduți.

Aceasta ar fi marea diferență față de programele anterioare cu fonduri UE. ”Te angajezi la nişte rezultate, nu-ştiu, 2000 de kilometri de cale ferată reabilitaţi. 700 de vagoane renovate, făcute la standard modern. Trei spitale, şapte spitale judeţene. Dacă ai obţinut rezultatul, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro”, a declarat Barna.

Potrivit acestuia, încă nu este clar dacă spitalele regionale vor fi construite cu bani europeni sau doar anumite componente ale acestora, dat fiind timpul relativ scurt în care vor trebui finalizate.

Vezi integral interviul cu Dan Barna în varianta VIDEO

 

Film și montaj: Inquam Photos/ Autori: Ovidiu Micsik/ Octav Ganea

Alte declarații relevante

  • În 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă. La cele regionale, o să vedem care e stadiul de maturitate al proiectului la momentul acesta, adică e discuţia care se poartă în aceste zile, nu e ceva teoretic, şi, în funcţie de aceste concluzii, o să vedem dacă introducem în program întregul spital sau doar o componentă de ambulatoriu, spre exemplu, adică încercăm să punem lucruri pe care ştim cu siguranţă că putem să le şi realizăm.
  • Aici avem discuțiile în momentul acesta în coaliție – dacă digitalizare înseamnă acel cloud guvernamental în care toate instituțiile să se conecteze – și asta e o direcție, și mai este și componenta cumva pentru cetățeni, legată de cetățenia digitală, legată de lucrurile acestea prin care îți ușurezi legătura cu instituțiile, debirocratizarea sau, mă rog, ăsta e cu efect de debirocratizare, care pentru noi e o componentă importantă.
  • Bucăţile de autostradă pentru închis coridoarele şi Autostrada Moldovei şi Coridorul spre Vest, evident. Partea de, repet, investiţii pentru prima dată în reabilitare şi modernizare de infrastructură feroviară, pentru că avem şi compenenta aceea, proiectele trebuie să acopere, 37% să fie verzi.
  • Sunt, tot așa, 2 miliarde în partea de educație, dar mai este și o componentă de acces, dar o să venim în zilele următoare, când vom prezenta programul cu cifrele exacte, că acum sunt doar sumele brut. Este o componentă importantă pe ceea ce încercăm să fie reabilitarea și modernizarea clădirilor
  • Cealaltă componentă importantă legată de digitalizare, unde trebuie să avem 20 la sută. Și asta vine cumva, o legăm de, sau, o legăm… se numește Digitalizare și Energetică. Cam aceștia sunt pilonii principali. Și producția de energie regenerabilă și impactul acesta pe zona energetică, aici e în continuare o discuție foarte importantă, cum alocăm resursele.

Dan Tăpălagă: Premierul Cîţu declara într-un interviu pentru G4Media că va solicita ministrului de Interne să aplice amenzi celor care nu poartă mască şi că relaxarea ar fi cauza creşterii numărului de cazuri din ultimele zile. De acord cu el, domnule Barna?
Dan Barna: Este, într-adevăr, o problemă legată de respectarea regulilor şi de aici şi această creştere, într-adevăr, foarte reală a numărului de cazuri. Soluţia? România a fost, din fericire, îndrăznesc să spun, n-a fost în vârful epidemiei, comparativ cu celelalte ţări, evident, aproape în niciun moment pentru că, introducându-se acele măsuri din timp în martie anul trecut şi fiind constant acest mesaj de “hai să respectăm regulile”.

Fiind respectate, în mare parte, adică în general s-au respectat aceste reguli, am reuşit să avem o creştere destul de controlată, dacă pot să zic, a epidemiei, după care a venit o perioadă de ameliorare. Acum vedem aceast al treilea val pe care îl anticipam cu toţii, pentru că s-a întâmplat peste tot în jur şi vedem, că nu trăim în pustiu, suntem interconectaţi.

Soluţia este, în continuare, exact aceasta, de respectare a regulilor şi de, până la urmă, mai multă autoritate în cerinţa de respectare a regulilor şi în toate spaţiile publice, unde, bun, trebuie să fii distanţat, dar de fapt nu eşti distanţat, vedem că sunt mall-urile pline…

Dan Tăpălagă: Mulţi fără măşti.
Dan Barna: Mulţi fără măşti.

Dan Tăpălagă: Deci, de acord cu ideea de…
Dan Barna: Înăsprire. Ideea de a-i sancţiona pe cei care nu respectă regulile? Total de acord.

Dan Tăpălagă: Aţi discutat cu ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, va fi nevoie de măsuri suplimentare luate la nivel central pentru a limita creşterea numărului de infectări pe viitor? Deci de noi restricţii sau sunt suficiente cele de acum?
Dan Barna: Asta o să vedem. Întotdeauna cursorul măsurilor trebuie calibrat cu evoluţia pandemiei. Dacă lucrurile se ameliorează, mai relaxezi, dacă lucrurile încep să meargă din nou prost sau încep să crească cifrele, normal că trebuie să înăspreşti măsurile sau chiar să le extinzi.

Dan Tăpălagă: Iar acum în ce situaţie ne aflăm?
Dan Barna: Suntem într-o zonă de control. O să vedem, dacă mai multe zile, sunt acum, nu ştiu, trei sau patru judeţe care au depăşit, mă rog, limitele acestea agreate, comunicate de specialişti. În măsura în care lucrurile vor evolua, nu excludem posibilitatea de a întări măsurile. Adică e firesc, vom reacţiona pe cale de consecinţă, nu se pune problema unei relaxări totale.

Dan Tăpălagă: Deci sunt posibile noi restricţii la nivel central…
Dan Barna: Dacă lucrurile evoluează negativ, s-ar putea să fie cazul.

Dan Tăpălagă: Sunteţi, alături de Cristian Ghinea, vă ocupaţi de noul program naţional de rezilienţă şi relansare, parcă-i zice…
Dan Barna: Redresare.

Dan Tăpălagă: Redresare şi rezilienţă, PNRR. Cred că şi azi în coaliţie aţi discutat despre cum se cheltuie banii din PNRR, nu?
Dan Barna: Da, am avut o întânire astăzi cu preşedintele PNL şi cu Cristian Ghinea, discutăm despre stadiul actual al programului, ieri ne-am văzut…

Dan Tăpălagă: Cam care ar fi stadiul actual al discuţiilor?
Dan Barna: …şi cu preşedintele şi cu premierul Cîţu a fost ieri o discuţie. Adică în fiecare zi se poartă discuţii, ministrul Ghinea se vede astăzi şi cu Kelemen Hunor, adică sunt discuţiile fireşti, în coaliţie, pentru a veni cu un program care să aibă o susţinere cât mai mare în coaliţie. Este un program care alocă sume semnificative, în primul rând pentru Sănătate şi pentru Educaţie.

Dan Tăpălagă: Deci în primul rând merg banii aici, Sănătate şi Educaţie.
Dan Barna: Exact. De asemenea, este o componentă importantă, aproape 9 miliarde sperăm să fie în zona de infrastructură de sănătate, dar şi cea rutieră şi cea feroviară, că sunt proiectele mari de care România are nevoie de mult timp şi de mult timp are nevoie de ele, şi-atunci…

Dan Tăpălagă: Când spunem sănătate, ce?
Dan Barna: Construcţia de spitale. Construcţia de spitale judeţene.

Dan Tăpălagă: Şi regionale. Au rămas în picioare regionalele?
Dan Barna: Şi regionalele, da.

Dan Tăpălagă: Mai au sens acum în pandemie că unii spuneau că nu sunt bune că aduni oameni mulţi la un loc.
Dan Barna: Nu chestiunea de sens e problema, este o chestiune legată de particularităţile acestui program, care trebuie să aibă rezultatele până în 2026.

Dan Tăpălagă: Şi trebuie făcute efectiv, livrate chestii.
Dan Barna: Da. Pe fondurile structurale, pe fondurile de coeziune, aşa cum le ştiam noi era mecanismul acela, depuneai nişte proiecte, realizeai cât puteai din ele, primeai bani cam pe cât ai realizat şi restul mai recuperai, dădeai mai departe pe următorul interval. Ei, asta e o logică total diferită la PNRR.

În sensul în care te angajezi la nişte rezultate, nu-ştiu, 2000 de kilometri de cale ferată reabilitaţi. 700 de vagoane renovate, făcute la standard modern. Trei spitale, şapte spitale judeţene. Dacă ai obţinut rezultatul, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro.

Dan Tăpălagă: Deci se decontează pe rezultate livrate, făcute.
Dan Barna: Şi nu pe efort. Exact. Şi asta e valabil pe toate componentele, pe toţi cei şase piloni. Ori, din această perspectivă, o parte dintre proiectele de care România are într-adevăr nevoie, cum e un spital regional, trebuie să vedem dacă şi acelea vor rămâne în program până la sfârşit, dacă pot fi finalizate realist până în 2026, pentru că dacă nu, toată cheltuiala…

Dan Tăpălagă: Erau trei în discuţie. Rămân toate trei spitalele regionale?
Dan Barna: În strategia pe Sănătate, ele rămân. În program, o să vedem. Dacă lăsăm spitale judeţene, care sunt mai mici, se realizează mai uşor, e realist termenul până în 2026. Adică în 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă. La cele regionale, o să vedem care e stadiul de maturitate al proiectului la momentul acesta, adică e discuţia care se poartă în aceste zile, nu e ceva teoretic, şi, în funcţie de aceste concluzii, o să vedem dacă introducem în program întregul spital sau doar o componentă de ambulatoriu, spre exemplu, adică încercăm să punem lucruri pe care ştim cu siguranţă că putem să le şi realizăm.

Dan Tăpălagă: Pe infrastructură, care ar fi proiectele realizabile în condiţiile astea?
Dan Barna: Bucăţile de autostradă pentru închis coridoarele şi Autostrada Moldovei şi Coridorul spre Vest, evident. Partea de, repet, investiţii pentru prima dată în reabilitare şi modernizare de infrastructură feroviară, pentru că avem şi compenenta aceea, proiectele trebuie să acopere, 37% să fie verzi.

Să fie proiecte din zona aceasta cu impact pozitiv asupra mediului. Şi, evident, din perspectiva asta, trebuie analizată fiecare bucată, dar sunt, de asemenea, investiţii în partea de tineret şi în partea socială, în partea de destinaţii turistice, adică încercăm să avem o acoperire cât mai bună, astfel încât să fie o diferenţă nu doar în infrastructură, de exemplu.

Dan Tăpălagă: Dar dacă ar fi să evaluăm întreaga sumă de, cât era…
Dan Barna: 30 de miliarde.

Dan Tăpălagă: 30 de miliarde din acest proiect, grosul banilor unde va merge? Infrastructură spitalicească?
Dan Barna: Sănătate, infrastructură spitalicească, educaţie şi infrastructură rutieră…

Dan Tăpălagă: Autostrăzi, CFR…
Dan Barna: Drumuri şi căi ferate, da.

Dan Tăpălagă: Deci aici va merge grosul banilor.
Dan Barna: Da. Aici merge cea mai mare parte şi partea de mediu, reîmpăduriri.

Dan Tăpălagă: Puteţi evalua cam cât din proiect se duce pe asta?
Dan Barna: Păi, bine, mai este o sumă, mai sunt undeva la 2 miliarde, 2,2 miliarde, dacă-mi aduc bine aminte, este un PNRR pentru autoritățile locale, pentru orașe, comune și municipii ca să-și facă acele proiecte specifice fiecăruia în parte. Adică este o parte pentru autorități locale gândit, tocmai ca să… pentru că e o așteptare uriașă și în partea aceea, este partea aceasta pe sănătate, este partea pe mediu, pe sănătate sunt, tot așa, 2 miliarde și ceva doar partea de infrastructură, mai avem partea cealaltă de acces.

Este apoi o componentă de… sunt undeva la, sper să nu greșesc cifra, sunt, tot așa, 2 miliarde în partea de educație, dar mai este și o componentă de acces, dar o să venim în zilele următoare, când vom prezenta programul cu cifrele exacte, că acum sunt doar sumele brut. Este o componentă importantă pe ceea ce încercăm să fie reabilitarea și modernizarea clădirilor și pe componenta…

Dan Tăpălagă: Clădirilor din orașe…
Dan Barna: Da, clădirilor din orașe, pe componenta seismică, nu pe cea energetică și nu doar cea energetică pentru că e cealaltă componentă importantă legată de digitalizare, unde trebuie să avem 20 la sută. Și asta vine cumva, o legăm de, sau, o legăm… se numește Digitalizare și Energetică. Cam aceștia sunt pilonii principali. Și producția de energie regenerabilă și impactul acesta pe zona energetică, aici e în continuare o discuție foarte importantă, cum alocăm resursele.

Iar la partea de digitalizare despre care o să vorbesc este o altă chestiune dacă digitalizare înseamnă – și aici avem discuțiile în momentul acesta în coaliție – dacă digitalizare înseamnă acel cloud guvernamental în care toate instituțiile să se conecteze – și asta e o direcție și mai este și componenta cumva pentru cetățeni, legată de cetățenia digitală, legată de lucrurile acestea prin care îți ușurezi legătura cu instituțiile, debirocratizarea, sau, mă rog, ăsta e cu efect de debirocratizare, care pentru noi e o componentă importantă.

Dan Tăpălagă: Bun. Dacă tot discutăm despre digitalizare și comunicații, în ce stadiu este proiectul de UG care interzice, de facto, companiei Huawei, participarea la licitația 5g?
Dan Barna: Pe subiectul acesta nu am ultima dezvoltare, este, o să vedem, nu am detaliile la momentul ăsta, nu detaliez.

Dan Tăpălagă: Trecem peste. În afara schemelor de sprijin lansate deja de ministerul Economiei pregătiți și alte instrumente pentru susținerea companiilor afectate de pandemie?
Dan Barna: Este o componentă și în acest program, în PNRR, este o componentă pentru agenții economici și pe partea de eficiență energetică și aici este un spațiu destul de bun, sunt undeva trei sau patru sute de milioane avute în vedere tocmai pentru a încuraja companiile să facă această tranziție spre eficiență energetică și este o discuție și avem o corespondență cu Comisia, așteptăm un răspuns, dacă măsuri privind efectele covid mai pot fi introduse și în acest Program Național de Redresare și Reziliență, pentru că era Just Transition Fund-ul, suma alocată distinct pentru Covid, această sumă a fost deja folosită de România. Nevoi există în continuare și atunci discutăm dacă putem să mai alocăm o parte din program pentru sprijinul acesta necesar datorită impactului negativ covid.

Dan Tăpălagă: Sub ce formă susținerea șomajului tehnic sau ce, investiții în infrastructură sau…
Dan Barna: Mai degrabă linii de credit și credit garantat pentru aceste cheltuieli operaționale sau…

Dan Tăpălagă: Din PNRR, da. Și asta destinat companiilor mici, mijlocii…
Dan Barna: Exact. Mediu economic.

Dan Tăpălagă: Ministerele pe care le coordonați sunt acționare la zeci de companii cu capital de stat. Întrebarea e la care din aceste companii plănuiți privatizarea unor pachete de acțiuni, fie majoritar, fie minoritar?
Dan Barna: Bun. Asta este o analiză care e în desfășurare la momentul acesta, pentru că a fost o solicitare expresă a premierului la construcția bugetului, în care a cerut fiecărui ministru care are în subordine companii, o parte sunt miniștri USR-Plus, o parte sunt miniștri liberali sau ai UDMR, a cerut ca aceste companii, multe dintre ele – sau, mă rog, câteva dintre ele pe profit, multe dintre ele trăind din subvenție de la un an la altul – să vină cu planuri de reformă asumate foarte clar și, evident, în momentul acela, făcând acele analize, putem și lua eventuale decizii de a mai scoate pe piață părți din capitalul acestor companii.

Sunt un susținător al așezării pe piață, al listării, acolo unde este cazul. Companiile profitabile pot fi listate la bursă și în felul acesta ele devin cu adevărat actori economici reali, nu reali, vii și activi și atunci performanța lor, pentru că sunt câteva – cum e Hidroelectrica, de exemplu, sunt companii care prin listare la bursă pot deveni mult mai puternice și mult mai benefice pentru economia noastră.

Dan Tăpălagă: Când veți, spuneați că e în analiză, când veți anunța, când veți decide care vor fi privatizate, care nu?
Dan Barna: Păi bun, asta e o decizie care oricum se ia, se face în interiorul coaliției, dar e un guvern, totuși, de două luni in place, avea avem bugetul, lunile următoare ăsta a fost și obiectivul: să avem bugetul adoptat după care se intră pe partea de politici, de măsuri concrete din programul de guvernare și asta se va întâmpla de săptămâna următoare, în următoarele luni, acestea vor fi prioritățile noastre: programul de guvernare și măsurile concrete care derivă de acolo.

Dan Tăpălagă: Discutăm cu vicepremierul Dan Barna, lider USR-Plus și despre numirile controversate în funcții. Titlul de azi din G4Media: Fost șef de post, cu diplomă obținută la o universitate neacreditată și închisă de ANPC pe vremea când era student, numit subprefect de Alba la propunerea Plus. USR, scuze.
Dan Barna: Așa…

Dan Tăpălagă: Ce să mai zic eu, dumneavoastră ce aveți de zis?
Dan Barna: Păi nu, nu, nu e asta problema, pentru că sunt niște condiții legale pe care fiecare dintre candidații propuși de filiale trebuie să le îndeplinească. Colegul despre care faceți vorbire, din… mă rog, interesul celor care au lansat acel atac, că este un atac local al cuiva supărat că nu a fost el nominalizat, colegul respectiv are și o diplomă postuniversitară obținută la Universitatea Babeș-Bolyai, care Universitate Babeș-Bolyai, verificând diploma invocată acolo a constatat că este una perfect legală, pe actele și pe legislația în vigoare.

Deci oricine altcineva contestă acea diplomă pe care noi o considerăm legală și corectă poate să meargă în instanță. Dacă diploma va fi anulată, retragem subprefectul în secunda doi, fără niciun fel de problemă. În momentul de față, colegul respectiv respectă toate cerințele legale privind componenta de studii, o universitate de prestigiu, Babeș-Bolyai din Cluj, la rândul ei a luat în considerare diploma respectivă înmatriculându-l și acordându-i o diplomă de studii postuniversitare, deci e un atac din acesta, specific, de caft local, dar nu e mai mult de-atât. Am verificat și noi documentele, ne-am uitat pe cadrul legislativ, nu am găsit nimic în neregulă pentru care să-l fi sancționat pe colegul respectiv.

Dan Tăpălagă: Bun, am văzut însă mai multe numiri în funcții controversate sau chiar retrase de USR, vă pot face chiar o listă de exemple, iar întrebarea care se naște de aici e dacă aveți o problemă cu resursa umană. Adică dacă aveți o criză de oameni care să fie numiți în funcții.
Dan Barna: Nici pe departe. Pentru că particularitatea la USR-Plus față de celelalte partide din România este tocmai faptul că baza de selecție nu este exclusiv politică. Chiar acum, în timp ce discutăm, alaltăieri, ieri, astăzi și probabil mâine o să avem interviuri, avem un call deschis pentru a identifica persoana pe care o vom nominaliza în CNA și deschiderea nu este doar pentru membrii USR și Plus, este pentru profesioniștii din domeniu, din piață, unii nefiind membri de partid la vreun moment al vieții lor, o să facem interviuri și o să alegem cea mai competentă și mai adecvată persoană.

Exact aceeași este situația și cu celelalte nominalizări la care ați făcut referire. Sunt oameni care punctual se justifică experiența sau competența pe un domeniu sau altul, noi neavând această limitare sau acest exclusivism al membership-ului de partid. Și vă reamintesc, suntem partidul cu cele mai dure reguli de intrare în ceea ce privește integritatea, în ceea ce privește activitatea politică anterioară. De-asta nu e vorba, nici pe departe, de lipsă de resursă umană, ci este această preocupare de a pune cei mai potriviți oameni în pozițiile și în posturile pe care le avem.

Dacă ne uităm la nominalizările făcute de Cătălin Drulă, de ministrul Transporturilor în consiliile de administrație, cred că cu o excepție, a unui coleg, sau două, restul sunt oameni care nu au nicio legătură cu sfera politică. Sunt oameni din business, sunt oameni cu experiență profesională remarcabilă și uitându-te la fotografie constați că într-adevăr sunt puse profile competente în poziții de consilii de administrație așa cum ar trebui să fie. Deci aici nu e nimic.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Citește și

VIDEO INTERVIU Dan Barna: Voi candida la funcția de președinte al noului partid rezultat din fuziune / Congresul ar putea avea loc în august-septembrie/ Dacă Guvernul va performa, voi fi într-o poziție bună în ochii colegilor pentru o candidatură la prezidențiale

VIDEO INTERVIU Barna, despre dosarul DNA privind cheltuirea fondurilor europene: Nu am nici o calitate acolo, nu am fost audiat/ Mai există cealaltă verificare în desfășurare pe care o face DLAF-ul / Îmi doresc să se închidă această permanentă zornăitoare

VIDEO INTERVIU Dan Barna, după închiderea dosarului 10 August: O hotărâre cel puțin stupefiantă/ Totdeauna mai există o cale. CEDO este una dintre ele, într-adevăr. Ar însemna din nou să ne facem de râs ca țară / Aștept să văd ce o să spună ministrul justiției

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

80 comentarii

  1. BLA, BLA, BLA !

    belsugul e numai pentru nomenclatura!

  2. Haideți sa ne vedem de treaba. Nu există bani europeni. Asta cu fondurile europene este o mare minciuna.

  3. Lili acum ce mai zici . vezi cum nerabdarea dauneaza grav .

    • Zic clar ca balbaielile lui Dan Barna NU ma conving deloc ca Romania va STI sa FOLOSEASCA cu SUCCES Banii prin PNRR!
      Citeste ce spune Comunitatea IT, ce spune Comunitatea oamenilor de afaceri, rezervele sunt serioase, nu prea au deloc incredere in competentele acestor politruci!!!
      Mai citeste, nu mai crede in balbaielile astora!
      A-propos, vom VEDEA vreunul din cele 10 SPITALE Nou noute PROMISE a fi CONSTRUITE in Programul de guvernare al aliantei PNL-USR PLUS-UDMR 2020-2024 la Pagina 166/269 ?!
      Ati citit vreodata balivernele din cele 269 de PAGINI de promisiuni marete ale Programului aliantei PNL-USR PLUS-UDMR 2020-2024?!
      Citeste-le, succes!!!

    • @v,
      Vierme, viermuș. n-ai crăpat, f.m.m. de șobolan.

    • lili nu mai sustineti niste improvizatii ale intelegerii . Ce naiba va faceti de ris . Nu aveti macar un minimal filling de bine . Totul va pute ,nimic nu va convine . Guvernul asta chiar face treaba – nu e greude inteles , doar cititi legile si hotaririle date de guvern

  4. Bani iuropeni….foarte greu spre deloc…si cand vor veni numai pe proiecte „beton”, puternic ideologizati de grindil (bai mare pt noi) si nu numai.
    Foarte greu dau baietii…si daca dau…sa li se intoarca cumva mare parte…din ce am vaz pe la vecinii care au atras fonduri.

  5. Dan Barna: „În 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă.”

    Pai, Dane, vezi ca Programul de guvernare al maretei voastre aliante PNL-USR PLS-UDMR 2020-2024 prevede la Pagina 166/269 la Ministerul Sanatatii ca vor fi CONSTRUITE „10 Spitale inclusiv maternitati NOI NOUTE”!
    CONSTRUITE in cei 4 ANI, adica pana in 2024, desi in Bugetul pe 2021 NU sunt pomenite, cum sa le FINALIZATE daca in 2021 NU sunt pornite!
    Iar din cele 8 Spitale regionale ale lui Dragnea au ramas 3, Cluj, Iasi si Craiova, care au obtinut deja finantare UE si au TERMEN sa fie gata Anul 2027- a spus Orban!
    Deci: Termen 2027 pentru alea 3 Spitale! In timp ce PNL+USR PLUS+UDMR promit in Programul de guvernare al aliantei pe 2020-2024, ca „10 Spitale, inclusiv maternitati vor fi CONSTRUITE”!
    Gasiti la Pagina 166/269!
    Intreb inca o data: Cum sa construti voi alea 10 Spitale noi noute pana la final de 2024, cand ele nici NU figureaza in Bugetul pe 2021 iar Banii aia multi din PNRR vor incepe sa vina la final de 2021 abia, iar tu spui ACUM ca „În 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă.”
    Vom vedea vreun Spital in cei 4 ANI de guvernare 2020-2024 ai maretei vostre aliante, asa cum PROMITE Programul vostru de guvernare pe 2020-2024?!

    Sau, veti ramane „celebri” ca PSDragnea, care din cele 8 Spitale Regionale plus cel Republican, promise in Programul de guvrnare PSDragnea 2016-2020 au realizat ZERO Spitale?!
    Cred ca veti fi mai „celebri”: Voi din 10 Spitale noi-noute veti face ZERO!!
    Pun separat link-ul cu Programul de guvernare al aliantei PNl-USR PLUS-UDMR 2020-2024 sa vedeti la Pagina 166/269 cele „10 Spitale, inclusiv maternitati, cu o valoare de 4 miliarde lei – CONSTRUIRE”!!
    In rest, abureli cu „va fi, vom vedea”… cand Termenul pentru PNRR era IERI, cum spunea Ghinea glumind zilele trecute!

    Cat despre Digitalizare, care TREBUIE sa primeasca „cel putin 20% din Banii alocati Romaniei”, balbaielile lui Dan Barna confirma INGRIJORARILE Comunitatii IT, grupata in Code for Romania, o comunitate de aproape 2.000 de voluntari care identifică și creează soluții digitale pentru problemele României!
    Care spune:
    14.02.2021: „Am văzut în ultimul timp și câteva eșecuri ale digitalizării la nivel național și trebuie să știm că măcar în câteva luni, în câțiva ani, nu le vom mai repeta. Cu toții ne-am lovit de problemele platformei de vaccinare, probleme nu neapărat directe, de ordin tehnic, dar probleme de proiectare, care, din câte înțeleg, au avut și o cauză legată de timp și deci de nivelul de înțelegere a celor care au luat deciziile respective cu privire la procesul de construcție a unei infrastructuri digitale. Dar au fost și alte probleme în ultima vreme, de exemplu rabla pentru electrocasnice pe care lumea o aștepta în decembrie și nu a mai venit. Avem nevoie de reforme structurale. Cu toții vrem să ajungem la soluțiile concrete, dar, în momentul de față, dacă ne concentrăm doar asupra soluțiilor reactive este ca și cum am construi autostrăzi fără să turnăm o fundație. Autostrada asta se surpă dacă o facem așa. Avem nevoie de niște reforme care să creeze contextul unei digitalizări cu cap a României și aici mă refer la niște standarde de livrare a softului guvernamental. În momentul de față, prin lege, noi nu avem niște standarde pe care trebuie să le respecte soluțiile digitale, fie că vin de la Code for Romania, fie că vin de la o instituție publică, fie că vin de la o campanie. Și asta ne face foarte mult rău în momentul de față. Dar avem nevoie și de Programe de formare și învățare pentru Specialiștii IT din Sistemul PUBLIC. Vorbeam de zona de Proiectare a soluțiilor digitale, noi NU avem acești SPECIALISTI în momentul de față în România. NU îi formăm. NU există niciun mecanism de Educare, niciun Program pentru acești specialiști pe care noi îi numim ‘user experience designers’, de care avem nevoie în Instituțiile publice pentru a fi siguri că proiectăm soluțiile care să răspundă nevoilor oamenilor”, spune Bogdan Ivănel.
    „E important să facem aceste reforme și să implementăm proiecte cu cap în următorii ani pentru a atrage acești bani europeni,” spune Bogdan Ivănel.

    • Sunt intr-o cualitie unde ne putem astepta la anumite neplaceri ptr cine e PNL dar stim si cine e UDMR dar tu pare ca nu stii .
      Cand vor forma un guvern propriu , atunci pot fi trasi la raspundere ptr lucrurile promise dar pana atunci urmarim fiecare minister in parte cine ce si cum FACE .

    • @lili, nu mai aduceți în discuție programul de guvernare pentru că acesta nu mai contează, e teorie goală și e deja istorie!
      Acum contează doar Bugetul și asta câteva luni!

    • @Kent: Sanatatea este minister al USR. Obiectia cu spitalele se sustine!

      USR a negociat Programul de Guvernare, ei si-au impus scopul de a construi 10 spitale in mandatul acesta, ei l-au trecut in Programul de Guvernare cu mana lor, conform propriilor convingeri.

      Nu se pot scuza ca partenerii de coaltie nu-i lasa sa le faca, pentru ca atunci fie sunt ageamii si nu stiau in ce se baga (caz in care trebuie sa se retraga), fie nu pot conlucra cu partenerii de coalitie (caz in care trebuie sa se retraga). Alta varianta, fara mancat de versiuni, nu exista. Ori le fac, ori pleaca.

      Daca nu … ajung la PSD = PNL = USR. 🙁

    • @Marcel, Programul de Guvernare este contractul intre USR si alegatori. Daca el nu conteaza, atunci nimic nu mai conteaza iar tu nu mai ai niciun criteriu obiectiv sa-i evaluezi. Ramai cu partea estetica, ca la morala … la cum sustineai tu PMP-ul, nu cred sa ai vreun criteriu. 😈

    • @Sanitarul
      M-ai înțeles greșit, maestre!
      Am fost de o ironie prea brută!
      Nu ai observat până acum, în doar 2 luni cât a contat Programul de Guvernare al alianței?!!!
      Sper că nu ești și tu tot un prefăcut ca majoritatea de pe aici!

    • @Marcel: ok, scuze daca n-am prins ironia.

      Programul de Guvernare, cel putin in ceea ce-i priveste pe USR a fost respectat la litera, avand in vedere ca abia pe 15 aprilie au primul termen de verificare cu (doar) 3 obiective pe termen scurt, la Justitie.

      Deci ironiei tale ii lipseste (inca) pertea amuzanta. Vorbim dupa 15 aprilie. 🙂

    • Da’ macar niste machete se pot face ?

    • Code for Romania nu sunt ăia a căror platformă funcționează cam 10 ore din 24 la alegeri? Prin comparație, cred că dacă guvernul va atrage peste 42% din aceste fonduri va face o treabă bună.

    • @Mark: cu 42% din Suma de 30 Miliarde Euro, Romania nu va face deloc „treaba buna”!
      PNRR e pe 3 Ani, 2021-2022-2023, perioada cat se primesc proiecte, dar finalizarea Proiectelor e pana in 2026, maxim 5 ANI!
      In cei 5 ani, Romania va PLATI Anual Contributia ei de 1% din PIB catre UE, adica fix 2×5=10 Miliarde Euro in 5 Ani!
      Daca scadem aceasta Contributie(pe care o plateste fiecare Stat catre UE, de 1% din PIB) nu prea mai ramane o „treaba buna”!
      E-adevarat ca „pe lângă resursele de 30,4 miliarde de euro din PNRR, Romania va beneficia şi de peste 46 miliarde euro prin politica de coeziune, politica agricolă comună, de fondurile din programul SURE, de alocările din Just Transition Fund, etc. Toate aceste resurse financiare vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea economică a ţării” a declarat Johannis.
      In plus, Banii din PNRR vor finanța proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanțarea va fi disponibilă timp de 3 ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.
      Daca ai cerut prefinantare la un Proiect pe care nu il vei face, DAI Banii inapoi!

      Cele 30,5 miliarde de euro sunt compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi NERAMBURSABILE și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi RAMBURSABILE.
      Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.
      În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026..
      Dar, mai exista ceva: e posibila CRESTEREA Contributiei fiecarui Stat membru catre UE, de la 1% din PIB cat e azi, sa creasca…chiar la 1,5% din PIBul Tarii…
      BANII astia de la Comisia Europeana sunt BANI imprumutati de Comisie de pe pietele internationale la dobanzi avantajoase si trebuie dati inapoi de Comisie!!!

      Dar, altfel sunt de acord cu procentul de 40%, niciodata Romania NU a depasit 40% grad de absorbtie pe un Exercitiu financiar… dar „nu e o treaba buna”…

      O clarificare de la europarlamentarul Victor Negrescu m-a uimit, NU stiam:
      ADEVARUL: „Adevărul despre Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.
      24 februarie 2021
      „Planul funcţionează în baza principiul că Uniunea Europeană se IMPRUMUTA în numele statelor membre pentru a aloca aceste finanţări destinate să stimuleze economia şi să susţină reformele necesare pentru ca Europa să fie pregătită pentru noile transformări digitale şi ecologice. Fără a intra în detalii, trebuie spus că TOATE sumele TREBUIE Returnate de statele membre, prin Taxe europene sau Creşterea CONTRIBUTIEI la Bugetul UE, PANA în 2058. Există de asemenea posibilitatea unui avans pentru aceste sume dar şi folosirea fondurilor pentru elaborarea planului împreună cu experţi sau în baza unor studii de impact. Mai exact, din cele aproximativ 30 de miliarde de euro primite de România prin instrumentul de redresare şi rezilienţă, circa 17 miliarde sunt sub formă de împrumut, iar restul sumei este sub formă de granturi ce vor trebui returnate ulterior prin aceste noi resurse proprii europene. Această nouă categorie de taxe europene a fost aprobată deja de Guvernul României şi vor costa foarte mult ţara noastră, întrucât se referă la cei care poluează, la marile companii digitale sau la instrumente de transfer financiar. De aceea este important să investim resursele din PNRR pentru a ne asigura că inclusiv pe aceste zone avem o transformare adecvată. Trebuie spus că România trebuie să seteze o agendă concretă de reforme corelată cu Raportul de Ţară şi recomandările specifice de ţară, uitate total în prima formă susţinută de guvern.”

      TOTI banii, inteleg, TREBUIE Returnati in timp indelungat, pana in 2058…deci NU sunt bani gratis, cum ne abureste Johannis!!!
      NU ne „da” Comisia europeana bani gratis…

    • Lili exista granturi care nu sunt rambursabile si imprumuturi platibile pina in anul 2058 cu o dobinda semnificativ mai mica decit daca te imprumutai tu de unul singur . Daca nu intelegi , 2058 este undeva peste 37 de ani ,un astfel de avantaj nu a mai fost oferit nimanui in lume . Poate te bucurai daca imprumutam de la chinezi sau poate nu dar asa ceva este aproape imposibil de oferit cuiva si totusi UE a facut-o .Referinta ta pa programul de guvernare este in acest moment doar propria ta intelegere care poate sau nu poate fi adevarata . Aparent pare greu de realizat ceea ce programul contine si nici nu stiu (ca parere proprie ) daca unele dintre promisiuni isi au rostul . Numarul mare de spitale si maternitati pare cumva nerealizabil si nici eu chiar nu inteleg de ce s-a promis excesiv (doar parerea mea nu un adevar ). Totusi este devreme sa ne pronuntam asa cum o faci tu .In citeva luni ne lamurim , dar ceea ce guvernul a inceput sa faca este promitator . Nu trebuie decit sa faci o paralela intre ce a fost si noile decizii ce vor fi urmate si de altele . Intelegi cred ca acesti bani ,daca vor fi luati de catre actuala guvernare (eu cred ca deja unele proiecte sunt gata facute ), vor fi strict controlati si va fi greu ca cineva sa fure din aceste sume uriase . Daca aceste promisiuni devin simple cuvinte din campanie si ele nu se materializeza macar intr-un procent de 50 la suta Romania nu are viitor . faptul ca nu se formeza specialisti pe domenii diverse nu este imoputabila u8nui guvern . Nu suntem o tara unde cineva comanda si toti ceilalti executa . Oricum noile reglemetari si decizia Europeana ce aduce la Bucuresti constituirea, sub directa coordonare a Ministrului Finanțelor și a Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a Grupului Interinstituțional de Lucru, denumit GLI-CYBER, ce va fi responsabil cu identificarea setului de măsuri, precum și cu elaborarea cadrului legislativ, necesar operaționalizării la București a Centrului de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică (Centrul CYBER)este benefica pentru noi toti .Sa nu te surprinda capacitatea de regenerare a inteligentei natiei . Eu sunt optimista si tu ar trebui sa fii la fel .

    • @albinuto, lasa vrajelile, NICIODATA Johannis sau alt oficial roman NU au spus ca e o forma de IMPRUMUT, ei au dat mereu semnalul: „UE ne da bani multi”!
      Businessmagazin.ro: „Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar NU spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de IMPRUMUT.
      22 iulie 2020.
      Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după 4 zile şi 4 nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 Miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.
      Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României NU a fost disponibil ieri pentru detalii.
      Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze.
      Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.
      În urmă cu 7 ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România.
      Acum NU avem decât o DECLARATIE de 2 minute a Preşedintelui şi niciun detaliu.
      Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în Exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum 2 ani a Comisiei Europene.
      Prin urmare, România va primi 45-46 mld. euro în TOTAL (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole).
      Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.
      Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din Bugetul multianual face parte din Programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.
      Adica, vreo 30 Miliarde Euro pentru Romania prin PNRR!
      Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor IMPOZITE noi – şi din IMPRUMUTURI făcute de Statele membre, în numele şi cu garanţia Uniunii Europene.
      G4Media, citând surse europene, spune că 1 miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde.
      Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.
      Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri NErambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă NETA de 30 de miliarde de euro, în următorii 7 ani.
      Restul vor fi îIMPRUMUTURI, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură.
      Însă România are nevoie în acest an de 25 de MILIARDE de euro pentru acoperirea DEFICITULUI şi pentru Rostogolirea DATORIEI publice(mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.”

      De ce fug oficialii romani de Conferinte de presa pe subiect?!
      Pentru ca NU au raspusnuri, trimite partidul „albinute” sa zumzaie pe forumuri!

    • un nou text plin de imaginatie . nimic real doar pareri gresit exprimate .

  6. Daca mafiotii care isi spun politicieni ar fi cinstiti si nu ar mai prosti pe prosti ar zice de ex grindil egal autostrazi digitale poate, egal infrastructura feroviara…

  7. Va fi jale cu „reziliența”!!!! CINE SĂ FACĂ PLANURI, STRATEGII??? Bugetarii mioritici? Păi ăia au probleme cu retenția salivei, ce naiba….

  8. Big, banii europeni nu se dau proiecte beton ci doar pe interese. Romanii nu primesc decât faramituri, UE nu are nici un interes sa investească în România.

    • pana in 2019 in UE erau numai europarlamentari pesedisti cativa penelisti si udemeristi care faceau tot posibilul ca sefii lor , lichelele penala din ro , sa nu fie deranjati din furat banii romanilor ce platesc taxe si impozite .

  9. INTREBARE: a inteles careva CARE sunt Proiectele pe care se vor duce banii din PNRR, NU intreb Domeniile, alea sunt CLAR definite de Comisia Europeana, Romania trebuie sa puna in acel PNRR Proiectele din Domeniile stabilite de Comisia Europeana!
    Sunt 2 alocări minimale pe domenii: 20% din Suma alocata Romaniei sunt pentru Digitalizare și 37% pentru Tranziția verde și schimbări climatice.(procente valabile pentru fiecare Tara!)

    cursdeguvernare.ro: EXEMPLU: Polonia, pe care Ghinea o plangea ca e ramasa in urma, a strâns peste 1.200 de propuneri de proiecte de investiții care ar putea face parte din planul său de relansare și reziliență. Acestea sunt în prezent evaluate de opt echipe de specialiști din diferite domenii, printre criteriile luate în calcul fiind maturitatea proiectului, oficialii polonezi explicând acest lucru prin nevoia de a atrage banii europeni foarte repede.
    Spre deosebire de România, demersurile executivului de la Varșovia au ținut seamă, de la bun început, de țintele impuse de Comisia Europeană, așa încât experții și grupurile de lucru care elaborează planul sunt centrate în jurul unor tematici precum digitalizare sau energie și mediu.
    Guvernul de la București a demarat la rândul său procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care România a fost a șasea țară de la nivel european care a trimis un draft al acestui plan Comisiei Europene, dar documentul nu respectă liniile directoare agreate de Bruxelles.
    Modelul polonez: criterii, priorități, grupuri de lucru specifice – investițiile în paralel cu reformele.
    În Polonia, coordonarea realizării și implementării Planului Național de Redresare și Reziliență este realizată de Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale.
    Acesta a colectat 1.200 propuneri de proiecte de investiții de la ministere, autorități și instituții publice, precum și de la partenerii sociali și economici care vizează domenii precum energia, protecția mediului, transportul, inovarea și antreprenoriatul, sănătatea, digitalizarea și dezvoltarea locală.
    ”De asemenea, am solicitat ministerelor individuale să pregătească propuneri pentru reforme economice, care vor fi sprijinite în cadrul PNR. Astfel de reforme sunt la fel de importante ca investițiile specifice. Ambele vor sta la baza discuțiilor cu Comisia Europeană, care în cele din urmă autorizează planurile naționale de reconstrucție ale tuturor țărilor”, se arată pe site-ul Guvernului polonez.

    Proiectele sunt evaluate de opt grupuri de lucru tematice. Aceste grupuri sunt compuse din reprezentanți ai instituțiilor care gestionează programele operaționale naționale, ministere, regiuni, parteneri socio-economici și experți externi.
    Cele 8 grupuri de lucru operează în următoarele domenii:

    inovație;
    energie și mediu;
    digitalizare;
    transport;
    infrastructură;
    societate;
    sănătate;
    coeziunea teritorială.
    Specialiștii agenției de rating Moody’s sunt de părere că absorbția fondurilor europene va reprezenta principala provocare a guvernelor din Europa Centrală și de Est, pe termen scurt și mediu.
    Datele din decembrie 2020 arată că doar 55% din fondurile din bugetul multianual 2014-2020 au fost atrase, în medie, de statele din ECE.
    Cu excepția Ungariei, Poloniei și Slovaciei, rata de absorbție a celorlalte state din regiune s-a situat sub media europeană.
    Polonia va beneficia de fonduri de relansare în valoare de 57 de miliarde de euro, 23 de miliarde sub formă de subvenții, iar diferența sub formă de împrumuturi.

    Planul României.
    Guvernul României a anunțat că va FINALIZA procesul de revizuire a PNRR până la data de 5 martie, astfel încât acesta să respecte criteriile stabilite de către Comisia Europeană și să conțină proiecte care pot fi finalizate până la data de 31 decembrie 2026, cel târziu.
    Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este cel care coordonează eforturile de revizuire.
    Potrivit calendarului oficial comunicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada 25 ianuarie – 23 februarie echipe tehnice, mai exact oameni din ministerele de linie, vor lucra la elaborarea noului PNRR.
    Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat luni primele consultări tehnice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
    Acestea au vizat domeniile Transport, respectiv Mediu, Schimbări Climatice, Energie și Eficiență Energetică. Au participat reprezentanții ministerelor de linie, precum și cei ai agențiilor în domeniu. Reuniunile au fost coordonate de Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul MIPE.
    Mediul privat și specialiștii au la dispoziție o zi – 24 februarie – să transmită ministerelor propuneri de reforme și proiecte;
    Pe data de 4 martie, guvernul va organiza întâlniri cu partenerii de dialog și va centralizare propunerile primite.
    Termenul limită pentru actualizarea PNRR este 5 martie.
    România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021.”

    • nu le mai balmaji acum te-ai mutat in polonia ? nu intelegi banii vin , presedintele gireaza , guvernul lucreaza deja , totul este pregatit ad literam . lasa acasa ochelarii de cal sau de elefant roz ca si asa ala nu zboara .

    • @v, președintele gafează, Guvernul fură, toți mint.

    • ai numai scenarite in cap .

    • @v: Lasati aburelile, spuneti CLAR CARE sunt Proiectele Romaniei din PNRR prin care se vor aduce in Tara Miliardele de Euro de la Comisia Europeana!!
      „Termenul limită pentru actualizarea PNRR este 5 martie.”, spuneau Guvernul Romaniei si Ministrul Ghinea!
      Ieri, pe 6 Martie 2021, Dan Barna NU a putut spune nici macar 1 singur Proiect, nici UNUL, a balmajit cum balmajesc politrucii de 30 de ANI!!!
      CARE sunt Proiectele ?!!!

  10. In sfârșit incep să spună adevărul!
    Ce spuneam!
    Din 30 miliarde 17 sunt nerambursabile 13 imprumut fara dobanda.
    Dacă din cele 17 scadem 8 contributia noastră la UE ( 2 miliarde pe an) rămân 9 miliarde euro nerambursabili pe 4 ani.
    Apă de ploaie!

    N.B sper că toată lumea a observat ca cele 80 de melearde de euro promise s-au risipit.
    Or fi pesedistii hoti dar au strigat deja ca Romaniei i-au fost respinse de doua ori PNRR urile de catre comisia europeană. Tăcere pe acest subiect!

    Vom lua praful de pe tobă!

    • nu stii cum functioneza ue vorbesti aiurea

    • Corect!!
      1/3 din BANII alocati daca vor aduce in Tara prin PROIECTE, nu prin balbaielile lui Dan Barna, va fi maxim!!!!!
      Mare branza nu vor reusi, INCOMPETENTA colcaie in Minsitere, schimbarea chiar prin venirea unui Ministru competent nu e sufucienta, NU poate sa le faca Minsitrul pe toate de unul singur!!!!!!!
      Mircea Cosea: „Nu vom atrage decat 30% din cele 30 de miliarde de euro”
      „Eu estimez ca vom reusi sa atragem cel mult 30% din cele 30 de miliarde pentru ca aici ne cam este capacitatea. Lucrurile sunt foarte simple: intr-un pahar de 200 de ml nu poti sa pui un litru de apa. La noi capacitatea institutionala este foarte limitata, avem o metodologie foarte complicata si birocratizata si nici nu avem personal specializat pentru ca el se schimba la fiecare guvern”, spune Cosea.
      Acesta este de parere ca Romania nici nu are apetit pentru fonduri europene pentru ca nu exista posibilitatea unor „aranjamente”.
      „In tara, mai faci un contract cu bugetul, mai unul cu primaria, te mai faci ca cureti zapada, dar o lasi asa… si merge. La UE, lucrurile acestea nu merg”, afirma el.
      La capitolul energie verde, situatia la noi nu e roz deloc.
      Analistul economic spune ca cea mai mare fabrica de baterii cu energii alternative se construieste langa Romania. O construieste Coreea de Sud in Ungaria si este vorba de o investitie de 2,3 miliarde de dolari.
      „Sa ne fie rusine ca nu am putut sa atragem noi aceasta investitie! Coreea de Sud isi extinde tehnologia in Europa, iar noi mergem in sens contrar curentului. Amintiti-va de acel memorandum prin care interzicem tarilor in afara UE cu care nu avem acorduri comerciale sa participe la licitatii. Deci excluderea Asiei”, afirma Cosea.
      Catre ce se indreapta UE.
      Mecanismul de redresare si rezilienta este structurat in jurul a 6 axe principale:
      * tranzitia verde;
      * transformarea digitala;
      * coeziunea economica, productivitatea si competitivitatea;
      * coeziunea sociala si teritoriala;
      * rezilienta sanitara, economica, sociala si institutionala;
      * politicile pentru generatia urmatoare.
      A auzit careva vreun politruc roman vorbind vreodata despre aceste probleme, preocupa pe careva in Romania!!
      „Atunci nu ar trebui sa ne mai miram ca lucrurile merg atat de prost si avem un buget care nu este nici pe departe un instrument de politica economica, ci este un simplu cont contabil de aprozar. Adica noi taiem pana ajungem la egal cu cat castigam. Nu avem nici un fel de gandire de crestere a veniturilor, ci doar de taiere a cheltuielilor cat ne ajunge plapuma”, afirma economistul.

    • @lili,
      Și nu este firesc să tai cheltuielile????? CUM POȚI SPUNE AȘA CEVA???
      Păi tu ai salariul 3.000 de lei, cum să cheltui 4.000 lei???? ESTE NOAPTEA MINȚII!

      În special că cei 1.000 de lei împrumutați sunt pentru beție și manele (bugetari și speciali)???

    • @Barbu Gh: In primul rand comentariul este al dlui Mircea Cosea!
      Doar ca nu ati inteles ce spune dumnealui: spune ca „Bugetul NU e nici pe departe un INSTRUMENT de Politica economica, ci este un simplu CONT Contabil de aprozar. Adica noi taiem pana ajungem la egal cu cat castigam. NU avem nici un fel de GANDIRE de CRESTERE a VENITURILOR, ci doar de taiere a cheltuielilor cat ne ajunge plapuma.”

      Are dreptate: Bugetul de stat NU e doar depsre Ce Cheltuieli si Ce Venituri are Tara, sa se-nchida, un simplu cont contabil, asa cum e in Romania de 30 de Ani!
      În economiile avansate, Bugetul de stat este instrumentul cheie modern al POLITICII Economice a Statului respectiv, care garanteaza Dezvoltarea economica!!!

      FIX la fel a criticat si Consiliul Fiscal: LIPSA masuri de CRESTERE a Veniturilor la Buget, care sunt oricum cele mai mici din UE ca procent din PIB!!!!
      Si mult mai multe au identificat cei de la CF!
      Am pus eu criticile Consiliului Fiscal la un articol cu Premeirul Catu, dar gasiti pe internet intreg Raportul CF la Bugetul de stat pe 2021!!

  11. Barna are doua roluri majore in USR:
    – sa se asigure ca procentele USR scad suficient cat sa nu deranjeze ciuma rosie mafiota
    – sa fie recunoscut de toti frizerii din tara

    Antena 3, Dan Voiculescu si Sorin Ovidiu Vantu ii vor fi vesnic recunoscatori pentru numirea lui Mircea Toma la CNA

  12. Ce redresare și reziliență, dacă sugrumăm în continuare pe cale administrativă activitatea economică cu carantine și stări de alertă? Deși clamăm succesuri majore pe frontul vaccinării, virusul își face de cap cu tot mai mult spor, ni se spune, și trebuie să revenim la vechile metode verificat eficiente doar în devastarea economiei și sărăcirea populației.

  13. Mai tineti minte cum in 2 Iulie 2020 Johannis si Orban au prezentat PROPRIUL Plan de relansare economica de 100 Miliarde Euro pe 10 Ani?!
    Desi, inca din Mai 2020 Comisia Europeana a ANUNTAT: „Comisia Europeană propune un Fond de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru atenuarea efectelor pandemiei.”
    Ziarul financiar, 2 iulie 2020: „Guvernul liberal a prezentat un un Plan de relansare economică de 100 mld. euro, pe 10 ani.
    Sunt promise investiţii 100 mld. euro, cu aproximaţie (71 mld. lei şi 83 mld. euro), până în 2030, în infrastructură, agricultură, sănătate, educaţie, iar economia ar urma să fie puternic subvenţionată
    ♦ Ar urma să se înfiinţeze Fondul Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic şi Banca Naţională de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii, idei cuprinse şi în programul de guvernare al PSD, dar niciodată puse în practică
    ♦ PSD acuză PNL că „i-a furat planul“, doar că uită să spună că planul social-democrat era până în 2020 şi, dacă l-ar fi îndeplinit, liberalii nu mai aveau ce să fure.

    Premierul Ludovic Orban a prezentat într-o Conferinţă, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, „Planul naţional de investiţii şi relansare economică“, un plan întins pe 10 ani (multe din proiecte sunt pentru 2020 – 2027, cât exerciţiul financiar multianual al UE).
    Planul prevede INVESTITII cumulate de aproximativ 100 mld. euro, iar reorientarea economiei dinspre consum spre investiţii pare un pas logic. Iar investiţii publice de 10 miliarde de euro, anual, (alături de fondurile UE) nu sunt imposibile pentru o economie care, la finalul lui 2030, va depăşi un PIB de 300 mld. euro (225 mld. euro în 2020).
    Dar planul NU poate înlătura sentimentul de deja-vu: multe din ipotezele de investiţii au fost prezentate, ani de zile la rând, de fostele guvernări (la care şi PNL a participat) FARA niciun REZULTAT. Pentru că una este ce scrie în slide-urile PowerPoint şi alta este ceea ce se află în seiful Trezoreriei.
    Potrivit documentrului citat, „criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilităţile României, determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare (creştere prin consum – n.red.)“.
    „Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% (69% în 2019 – n.red.) din media UE-27, la orizontul anului 2025.“
    Aceasta înseamnă un salt mediu de trei puncte pe an, un lucru greu de realizat, dacă privim istoricul acestei convergenţe.
    Planul enunţă măsurile luate deja de guvern (IMM Invest, cu garanţiile pe care le oferă şi suportarea dobânzii de către stat, plata şomajului tehnic şi altele) şi apreciază că riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu zona euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată.
    Planul de relansare economică al PNL enunţă un sprijin masiv al statului pentru aproape toate domeniile economiei şi invocă investiţii de zeci de miliarde de lei şi euro în infrastructură, agricultură, sănătate sau educaţie.
    Sinteza planului NU face trimitere la SURSELE de FINANTARE şi, probabil, prezentarea acestuia în întregul lui va aduce lămuriri suplimentare. Unele cheltuieli presupuse sunt descrise în lei, altele în euro şi NU există o explicaţie pentru această lipsă de coerenţă a descrierii – putem doar presupune că cifrele prezentate în euro fac trimitere la fondurile Uniunii Europene, iar cele în lei la fondurile publice interne. (De altfel, „Planul“ face trimitere, de câteva ori, la unele programe ale UE).”

    A disparut, fix dupa ce l-au anuntat!
    Nu au mai scos o vorbulita despre el, nici Orban, nici Johannis… si ce s-au mai umflat in pene, se si visau „tigrul Europei de est”!!!!
    CUM sa credem ca vor FACE minciunile din cele 269 de Pagini ale programului de guvernare al aliantei pe 2020-2024, cand politrucii astai fac Planuri peste Planuri de 30 de ANI, de care uita a 2-a zi??!!!

    • albinuţo, nu are replică partidul!!???
      Ai amuţit, nu mai bâzâi deloc acum?!!!

    • LILI ai ramas agata in trecut ? ai probabil o neintelegere daca tot scrii atitea probabilitati in textele tale . Rezuma-te la conctretete nu la ceea ce crezi tu ca va fi sau cum nu se va putea face, ca stii tu dinainte .

    • @v: NU va poate spune nimic partidul ca sa comentati despre ziua de 2 Iulie 2020 cand Johannis si Orban au prezentat PROPRIUL Plan de relansare economica de 100 Miliarde Euro pe 10 Ani?!
      Minunea minunilor!!!
      Nimic, nici o minciunica??!!!!

  14. Intr-un interviu in ADEVARUL din 28 mai 2020, europarlamentarul Victor Negrescu spune ca Romania va da INAPOI Comisiei Europene 12 Miliarde Euro, din cele 30 Miliarde Euro alocate!
    Si mai spune:
    „INTREBARE: Statele care s-au opus până acum la aceste forme de ajutor vor ceda în final? Negrescu: Deja am văzut primele comentarii. Au două semne de întrebare ridicate. Una la proporţia banilor gratis şi ar dori să fie împrumuturi. Şi a doua solicitare e cu privire la mutualizarea datoriei. Adică UE se va împrumuta în numele tuturor pe piaţa liberă. Acum nu va fi simplu, e pe o perioadă determinată. România va trebui să contribuie mai mult la bugetul UE. Acum contribuim cu aproape 1% din PIB. Conform proiectului va trebui să CONTRIBUIM cu 2% din PIB.”
    Pun separat Link-ul din ADEVARUL!

    • Foarte bine ca trebuie sa contribuim mai mult, 2% din PIB e chiar putin . Suntem cu totii in UE si trebuie sa fim puternici. Tu poate doreai sa iti dea cineva degeaba inca citiva firfirici fara sa intelegi in ce situatie se gaseste omenirea . Daca eram acum de unii singuri ce faceam ? Intelegi macar asta ? Stii de la ce procent in PIB am pornit in 1989 si unde am ajuns ? sau faceai ca Ceausecu si dadeai imprumuturile inapoi .Ai vreo imagine de ansamblu a ceea ce se intimpla in jurul nostru si intelegi ce trebuie facut cu orisice pret . Te limitezi sa te exprimi propagandisc fara sa stii cum functioneaza omenirea . Stii macar cui datoram toata acesta prosperitate si cine ne asigura protectia ? Daca tu crezi ca asta e putin lucru te inseli amarnic . Nu trebuie decit sa vezi ce se intimpla in lume . Lasa balivernele si revin-o la realitate .

    • Lili trebuie sa accepti ca suntem parte a UE si ca acest lucru se intimpla si la nivel decizional , conform tratatelor semnate si acceptate de noi toti .Proiectele ce se vor face din bani europeni nu vor fi doar proiecte romanesti in totalitate ,vor fi facute cu ajutorul firmelor din UE nu din Turcia sau China . Totul este parte a unui plan de durata si fiecare tara are partea ei de implementare a unor proiecte deja stabilite . Banii nu se dau dea valma . Cind intelegi asta atunci realizezi de ce nu mai pot fi furati .Activele statale ce produceau pagube imense vor fi privatizate si vindute celor din tara sau din UE , prin listare la bursa .China este eliminata din jocul economic . Extractia de gaze naturale si petrol va fi inceputa curind .Fondul nou infiintat din redeventele provenite va fi folosit la descoperirea altor zacaminte si o parte va fi pus la dispozitia cetatenilor . Banii de la UE vin si ei , in conditiile pe cate le stii . Reorganizarea intreprinderilor este si ea in curs de efectuare . GLI-CYBER-ul devine realitate ,noua lege a pensiilor va aparea curind , bazata si ea pe contributivitate , fapt ce elimina pensiile speciale , vaucerele au fost eliminate , SIIJ-ul se desfinteaza ,pensiile parlamentarilor au fost eliminate ,s-a redus bugetul alocat bisericilor ,Incitarea la violență, ură sau discriminare-se pedepseste . Pentru doar cele doua luni de guvernare – Citu a facut multe .

    • După ce li se spală creierul la partid unii uită matematica.

      Nu 1 sau 2% din PIB contribuție e problema ci faptul că raportat la PIB ul nostru noi returnam prin contribuția noastră 50% din sumele ce ne sunt acordate de UE.

      Un alt lucru extrem de periculos cu efecte vizibile la finalizarea exercitiului bugetar este ca de acum se retrag TOTI banii daca proiectul e considerat neviabil.

      Cu alte cuvinte există riscul ca la final sa dea cu minus.
      Vom fi virat la UE mai multi bani decat am luat.
      ( A nu se înțelege ca UE e de vină pt asta)

  15. @mafalda: Eu nu despre UE vorbesc, cunosc Regulile UE, e foarte OK, daca azi NU eram in UE, vai de noi, cu alde Dragnea, Orban, Johannis etc eram ca Republica Moldova!
    Comentariile mele se refera la INCOMPETENTA si habarnismul de la Bucuretsi!
    Nu stiu de ce ati inteles ca eu am ceva cu regulile UE, NU, eu am cu habarnistii si coruptii care ne conduc asa cum ne conduc de 30 de ani: foarte prost, DEZASTRU!

    • lili este evident ca nu se vor atinge de veniturile actuale , ar fi o prostie fara margini .Tot ceea ce se va face deja a inceput . Se ingheata aceste venituri , se reorganizeza toate activele statale ce raman in portofoliul statuluiRoman in urma vinzarii ,situatie in care se va micsora venitul daca se doreste ramaminerea tuturor angajatilor in activitate sau veniturile vor ramane aceleasi daca se micsoreaza numarul de angajati ,totul spre a se respecta anvelopa salariala , situatie ce este la latitudinea comunitatilor de angajati .
      Referitor la ce zicea Orban este tardiva cererea ta . Orban nu mai este prim ministru si in curind nici seful PNL(sau asa cred eu ).

  16. @ Lili .
    Nu este nimic necunoscut in ceea ce priveste guvernarea Romaniei timp de 31 de ani .Pandemia ne-a adus in alta situatie nu numai sanitara . Hai sa ne referim doar la actualitate , la ceea ce acest guvern numit -CITU – face . Eu unul nu ma pot intorce in timp , nu realizez nimic . Acum si aici se vad insa niste progrese ale acestui guvern de coalitie . Este extrem de greu sa guvernezi in astfel de conditii . Dar daca inlaturam aceste neajunsuri putem observa ceea ce s-a facut pina acum . La nivel de indoiala si de atentionare fiecare are parerea lui .Deocamdata astept doua lucruri . Punerea sau listarea pe bursa a activelor neprformante ce apartin statului , masura ce automat modifica multe . In primul rind se retehnologizeza toate aceste active , prin masurile imediate luate de noul patronat , se elimina surplusul de personal necompetitiv , se aduc la buget sume mari de bani ce vor fi redirectionate spre alte investitii profitabile , se recalifica personal, se digitalizeza totul , se elimina acele sume uriase de bani pe care statul le oferea an de an spre supravietuire acestor active . Astept in acelasi timp aparitia proiectelor de dezvoltare economica si nu numai , ca parte a banilor furnizati de UE , proiecte ce vor fi facute tot cu firme din UE , romanesti sau din tarile prietene . Aici beneficiile vor uriase . Aceste proiecte nu vor fi generatoare de hotie , ele avind in clar termene de aplicabilitate ce inlatura furtul .Romania nu isi poate permite , acest guvern nu isi poate permite sa rateze aceste obiective .Din acest motiv sunt sceptic a crede cuvintele tale – cele probabile -ce ne arata cum totul va ramane cum a fost . Eu unul nu cred asta .Multe dintre cuvintele tale ce se refera la trecut sunt corecte cum si multe sunt doar parte a nevoii tale de sentimente si nu de fapte . Lasa in urma trecutul .Este o unica si irepetabila sansa .

    • Poate ne spune doamna LILI cit reprezinta aceste uriase sume de bani ce sustineau nu numai salariile uriase ale angajatilor din activele economice statale neperformante ? In acelasi timp statul Roman recapitaliza societatile din dorinta de a fi tinute in viata .Pe de o parte statul sustinea aceste salarii uriase generatoare de pensii uriase si totodata recapitaliza activul neperformant . Cit reprezinta aceste sume ? Vad ca aveti disponibilitatea de a cauta , cautati si spuneti care este suma totala .Sunt curios daca aflati .

    • HA- HA- pe de o parte pierderi uriase si in aceasi timp salarii uriase asta da pomana .

    • sa vedem daca raspunde . nu cred

    • Imi place: a trimis PNL armata de postaci sa ma convinga de maretele reforme ce ne vor ferici!
      NU cred, uite:
      6 Martie 2021, DIGI 24: „Premierul Florin Cîţu a declarat că ar fi „mers puţin mai departe” în ceea ce priveşte modificarea legii salarizării şiTAIEREA sporurilor bugetarilor dar „n-a prea fost voinţă politică” pentru adoptarea acestor măsuri. De asemenea, conform şefului Executivului, angajaţii din sistemul de stat AR TREBUI plătiţi în funcţie de performanţa fiecăruia, informează Agerpres.
      „Am fost primul care a oprit creşterile salariale fără niciun fel de legătură cu performanţa. De curaj am dat dovadă. Se lucrează la legea salarizării exact în direcţia pe care am spus-o în spaţiul public, mai e nevoie şi de voinţă politică. Eu aş fi mers puţin mai departe în acest moment. NU a prea fost voinţă politică, dar o găsim. În ceea ce mă priveşte, am mers până acolo unde s-a putut prin ordonanţele de urgenţă”, a declarat Cîţu.
      Şeful guvernului a susţinut că performanţa trebuie să fie principalul criteriu de remunerare a angajaţilor din sistemul de stat.
      „Nu e vorba de a tăia ceva sau de a elimina. E vorba de a lega un venit de performanţă. Întotdeauna se spune că în sistemul public nu se poate să măsori performanţa. Cum nu se poate să măsori performanţa? Se vede cu ochiul liber unde este performanţă în domeniul public şi unde nu este. Dumneavoastră ştiţi cel mai bine cum să măsuraţi această performanţă. Doar trebuie să vi se dea uneltele respective. Prin această lege a salarizării încercăm ca acei oameni buni din sectorul public să fie remuneraţi, acei oameni care merită să primească mai mulţi bani şi nu cei care stau pe lângă ei şi primesc salariu”, a spus Cîţu la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021.”

      NU se vor atinge de bugetari, de privilegiile lor, nici de clientela din Companiile de stat, aflate pe pierdere de 30 de ANI!
      Dovada: Minsitrii au REFUZXAT sa prezinte Planurile de redresare a Companiilor de Stat, CERUTE de Premierul Vasilica!
      Cum sa le prezinte, cand acolo salasuieste si se lafaie pe bani multi toata clientela lor!?
      Lasati-va de meserie, NU e treaba voastra ca eu NU am pic de incredere in acesti mincinsoi!

      A-propos, poate imi spuneti ceva depsre Planul de relansare de 100 Miliarde Euro(!!!) anuntat de Orban in Iulie 2020, in prezenta lui Johannis, vedeti postarea mea de azi, Ora 9:12!
      Nici un raspuns, postacii nu au raspuns de la aprtid!!!??/

    • @Mafalda: care este termenul la care sa ne verificam si la care fie sa te aplaudam (avand dreptate), fie sa recunosti public ca ai fost nepermis de naiv (gresind grav estimarile)?
      Adica sa vorbim pe fapte, nu pe interpretari, cum bine zici.

      Opt luni, ti se pare un termen rezonabil? (Salvez comentariul tau.)

    • @sanitarul . Ideea de a opune – incontrapartida – o confirmare sau nu a spuselor cuiva nu are relevanta in realitate . Singura realitate este nevoia de a intelege concretetea in dauna probababilului . A cauta sa vezi daca ceva , un text sau o zicere , nu s-a concretizat sau transformat in concretete, nu aduce beneficii si nu are nici cea mai mica miza . Viata ne-a invatat ca totul se schimba mereu si mereu . Ceea ce azi pare a fi e valabil miine devine caduc . Singurele lucruri care raman sunt faptele , dar si aici uneori exista multiple interpretari .Cu nimic nu este – batut in cuie – uneori estimam gresit ce se va intimpla uneori nu , dar dorinta tuturor va fi aceea de a arata partea ce contine NU si nu pe cea cu DA . In textul scris mai sus doar am aratat niste benefici ce decurg din actiunile guvernamentale daca ele sunt duse la bun sfirsit .

    • liliai o intrebare la care nu raspunzi ? nu te lasa partidul?

    • @mafalda: ti-am inteles pozitia, nu prea gust existentialismul asta.

      Totusi, cred ca e important sa traiesti la lumea actuala, nu la o alta lume posibila. Rationamentele la alte lumi posibile sunt un exercitiu intelectual simpatic, dar nu prea ajuta la adecvarea cu „singurele lucruri care raman sunt faptele”.

      PS: La alta lume posibila nu ti-am scris mesajul asta. Alege-o pe aia ca referinta. 🙂

    • @sanitarul . Poti gusta ce doresti nu esti impiedicat de nimeni – de gustibus …. . Problema intervine cind crezi ca stii doar tu adevarul si realitatea , este bine uneori sa vezi si sa accepti si alte cai pe care tu ca fiinta nu le poti vedea din motive diferite . Ca un principiu general valabil doar cunosterea iti da posibilitatea de a intelege dar nu si confirmarea intelegerii .Este o disctutie lunga ce nu va fi rezolvata niciodata . Individul nu vede decit ceea ce ii convine si niciodata intregul . Totusi lasa liber drumul si nu iti poticini propria intelegere . Asadar fii deschis tuturor drumurilor ce oricum ajung la Roma, ca sa folosesc un vechi citat de nu mai stiu unde .

    • @mafalda: nu ti-ar strica sa recitesti ceea ce scrii, pentru ca in principiu, scrisul iti da posibilitatea transmiterii ideilor dar nu iti garanteaza transmiterea ideilor.

      Recte: „este bine uneori sa vezi si sa accepti si alte cai pe care tu ca fiinta nu le poti vedea din motive diferite.
      Uau! Aceste cuvinte ne emotioneaza! Banuiesc ca ai avut note mari la liceu, la comentariile de la limba romana, da’ in timpul orelor de logica chiuleai la bibilioteca, sa inveti alaturari fericite de cuvinte, expresii care se retin, carlionturi lingvistice si zulufi lexicali. Sunt bune si astea, nu zic nu. Dar nu aici.

      Aici lucram, marea majoritate cu adevarul corespondenta: luam o propozitie si o verificam cu faptele. Ca tu ai alta acceptiune a adevarului, nu e neaparat gresit. Dar nu-ti poticni propria intelepciune doar in asta.

      ….chhhh….over&out.

    • Daca vrei sa facem analiza pe text vei vedea degraba, in multe situatii, cum doza de probabilitate este foarte mare si cum , in majoritatea cazurilor , cei ce scriu isi construiesc textele avind ca si fundament alte ziceri , din media si nu numai, ce nu contin decit pareri si nu fapte .A transforma parerile in adevaruri este gresit . Textele mele nu au pretentia de adevar absolut si nici nu contin vreo forma de prezicere , chiar daca Nickname -ul este Mafalda . Textele mele arata doar posibilitati , care pot fi sau nu confirmate in viitor .Cred ca poti face diferenta intre posibilitatea transmiterii, ca simpla apasare pe o tasta si garantia transmiterii , cuvinte ce capata o referire la posibilitatea altora de a intelege . Cuvintul transmitere are intelesuri diferite in text .Citeste cuvintul transmitere ca actiune si apoi transmitere ca intelegere . Acum ca stii e ok sper .Totodata sper ca intelegi nevoia ,existentei in text, producerii unor reactii umane fara de care noi oamenii nu am putea trai .

  17. Băi Tăpălabă, de ce este nevoie ca asociația patronală Concordia, condusă de Steven Van Grohingher, să sponsorizeze acest interviu plin de bâlbâieli fanteziste? S-au terminat banii pă unitate?!

  18. @Sanitarul: postaci multi, probabil platiti bine de partid, care sa tina pasul cu postarile mele!
    Ce parere aveti, am postaci dedicati!!!
    Nici o sansa, postaceilor, partidul vostru nu poate decat sa minta!!!
    Mai vedem, Ieri la Focsani Vasilica Catu a confirmat: „N-a prea fost vointa politica” sa ELIMINE Sporurile bugetarimii privilegiate, cum EL insusi a PRIOMIS initial, ca dupa 3 zile, fara rusine, sa se suceasca, ca asa a vrut partidul si Hunor!!!!!
    O fi sceptic, Vasilica Catu?!

    • Mesajele relevante, avand in vedere ca aici e un site de stiri, sunt cele cu argumente valide care se sprijina pe fapte (cu trimiteri documentate).

      Apoi mai sunt cele ironic-sarcastice, importante si ele, dar doar pentru relaxare.

      Restul (un procent insemnat insa, majoritatea, ca sa fim exacti) sunt de umplutura, in aproape toate cazurile umplute cu propaganda.

      Uneori, din cauza unui singur comentariu documentat, sectiunea comentarii devine mai importanta decat articolul propriu-zis. Nu o data mi s-a intamplat sa aflu mai multe din comentarii documentate ceea ce incerca sa ascunda sau omitea articolul. Asta este si motivul pentru care majoritatea cititorilor isi iau osteneala sa treaca prin toate comentariile, care nu rareori sunt foarte multe.

      Ca nota personala, mesajele tale sunt cam lungi. Ar trebui o sinteza in loc de citate lungi intr-un prim.comentariu, care sa se termine cu „Detalii mai jos”, urmat de un reply la comentariul tau in care pui link-urile (acest al doilea comentariu o sa apara mult mai tarziu, pentru ca redactia le verifica amanuntit; dar nu te deranjeaza ca apare peste 3 ore …)

    • @Sanitarul: Da, postarile mele sunt pentru cei care au exercitiul cititului, al documentarii, al argumentelor!
      Daca-s cam lungi(majoritatea sunt, nu neg, nu totdeauna G4media da link-ul!) n-au decat sa nu le citeasca cei care nu au rabdare si ii deranjeaza ca-s prea lungi!!
      Nu e obligatoriu sa fie citite postarile mele!!!

    • Eu cred ca daca tot faci efortul sa documentezi, ar fi mai eficient sa fie citit de cat mai multi. Practic nu e o polemica unu la unu, ci unu la cat mai multi. Tu faci efortul respectiv nu pentru tine, ca sa iti notezi ideile undeva, nici pentru a castiga o dezbatere cu cineva anume, ci pentru toti cititorii comentariilor, in principiu. Decurge ca ideea este sa fie citite de cat mai multi.

      Sa zici ca scrii doar pentru cei obisnuiti sa citeasca mai mult de 10 randuri, sa se documenteze si sa argumenteze inseamna sa bati la porti deschise. Respectivii sunt genul care se documenteaza judicios, asa ca e foarte probabil sa fie familiarizati cu informatiile pe care le scrii tu.

      Dar, ma rog, e o chestie de alegere. Sunt comentariile tale, evident ca le scrii exact asa cum doresti.

      Sfatul meu ar fi sa incerci cu un reply la mesajul propriu, in care sa pui link-ul. O sa vezi ca apare, dar mult mai tarziu, pentru ca mesajele cu link-uri sunt filtrate (apar mult mai tarziu inclusiv linkuri catre g4media, adica catre ei insisi, care ar trebui considerate sigure din start! Dar au putini oameni si pana verifica, la mana, fiecare link … dureaza). Cand pui linkul in mesajul pe care l-ai vrea postat cat mai repede, este enervanta intarzierea datorata aparitiei link-ului in text. Aici ai dreptate. De aceea lasi mesajul fara link, pui o trimitere la sfarsitul mesajului gen „Linkurile mai jos” si revii cu un reply in care pui link-ul. Al doilea mesaj o sa apara dupa ore, uneori, dar nu te deranjeaza, cred.

    • Uite un text scris de LILI: Uite cum vor arata maretele reforme ale aliantei cu PNL in frunte!
      In timp ce la TV Raluca Turcan si Vasilica Catu ne aburesc cu Interzicerea Cumulului Pensie speciala-Salariu la Stat, ia uite ce face PNListul Lucian Bode: mai aduce un pensionar SPECIAL ca Secretar de Stat la MAI, dupa celebra Irina Alexe, pesnionata la 42 de anisori:
      „După Irina Alexe, Lucian Bode mai aduce un pensionar special la șefia Ministerului de Interne!
      Pe filieră PNL, un fost comisar-șef de la Pașapoarte ajunge secretar MAI!
      06.03.2021
      Dezvăluire Bugetul.ro.

      In fapt ce face doamna LILI – pe o banalitate oarecare , o numire a unei persoane oarecare intr-un post oarecare , ni se spune direct fara a se preciza ca este o parere personala : maretele reforme-ne aburesc – ia uite ce face PNListul Lucian Bode- dupa celebra Irina Alexe, pesnionata la 42 de anisori-Pe filieră PNL, un fost comisar-șef de la Pașapoarte ajunge secretar MAI!si concluzioneaza dezvaluire Bugetul . ro .
      Este evidenta manipularea sau incercarea de manipulare , o tehnica destul de bine stapinita .

    • @Albina: ai ales chiar prost exemplul. Este de notorietate deja ca Irina ALEXE, apropiata lui Ciolos, ajunsa chestor (echiv general) la 37 de ani [atata competenta ne emotioneaza, nu!?], pensionata la 42 si responsabila cu coordonarea in teritoriu la PLUS, a fost reintrodusa in sistem, secretar de stat la … MAI, ca doar este experta, fost chestor fiind, nu?

      E jenanta situatia, trebuie s-o recunosti chiar si tu: Irina Alexe, nu e chiar o persoana oarecare si nu prea cadreaza cu sintagma „oameni noi in politica”, nu? Este total inadecvata pentru ceea ce clameaza Plus+-ul ca are drept teluri …

      Eco, link respectabil: https://www.g4media.ro/fosta-politista-pensionata-la-42-de-ani-cu-13-000-de-lei-pensie-numita-secretar-de-stat-la-interne-la-propunerea-usr-plus.html

    • Sanitare-am pretentii la ceea ce spui .
      Nu observi cum , in toate textele doamnei lili ,fortarea unor anumite expresii este principiul de baza al exprimarii – nu vezi modul de introducere a unor false acuze prin folosirea unor cuvinte usor denigratoare si fals acuzatoare – nu vezi cum sunt folosite niste cuvinte scoase din context si cum se dau acestor cuvinte interpretari mai mult sau mai putiun malitioase cu imprimarea unei false tente de vinovatie cunoscuta doar de doamna in cauza . Nu ti se aprinde nici un beculet (sper ca nu rosu) cind pe fondul unor adevaruri partial spuse – se construieste un fals .Daca nu le vezi asta nu inseamna ca ele nu exista .

  19. Uite cum vor arata maretele reforme ale aliantei cu PNL in frunte!
    In timp ce la TV Raluca Turcan si Vasilica Catu ne aburesc cu Interzicerea Cumulului Pensie speciala-Salariu la Stat, ia uite ce face PNListul Lucian Bode: mai aduce un pensionar SPECIAL ca Secretar de Stat la MAI, dupa celebra Irina Alexe, pesnionata la 42 de anisori:
    „După Irina Alexe, Lucian Bode mai aduce un pensionar special la șefia Ministerului de Interne!
    Pe filieră PNL, un fost comisar-șef de la Pașapoarte ajunge secretar MAI!
    06.03.2021
    Dezvăluire Bugetul.ro.
    După ce la șefia Ministerului de Interne a fost adusă Irina Alexe, o fostă polițistă pensionată la 42 de ani, ministrul Lucian Bode mai face o numire controversată.
    Pe post de secretar de stat, Bode a mai adus un alt fost polițist pensionat la 49 de ani.
    Este vorba despre fostul comisar-șef Aurelian Păduraru, fostul șef de la Serviciu Pașapoarte de la Polția Galați.
    Potrivit verificărilor făcute de Bugetul.ro, Păduraru încasează lunar o pensie de serviciu. În 2018, pensia sa era de 6.500 de lei pe lună.
    În anul 2019, de la Casa de Pensiii a MAI, Aurelian Păduraru a primit 78.000 de lei.

    Practic, el va putea cumula pensia de serviciu cu salariul de secretar de stat în Ministerul de Interne, la fel cum face și Irina Alexe, cea care a fost adusă în fruntea MAI la solicitarea USR-PLUS.
    Dacă Alexe a fost numită în Ministerul de Interne, pe filieră USR-PLUS, fostul comisar-șef Aurelian Păduraru a venit la propunerea PNL.
    Presa locală susține că fostul șef de la Serviciul de Pașapoarte din Galați este un apropiat al șefului PNL Galați, George Stângă.
    De altfel, Păduraru este liberal cu acte în regulă. El a candidat din partea formațiunii liberale pentru Primăria Foltești, iar până la numirea în funcția de secretar de stat în MAI a fost consilier local de Foltești.
    Pensie de 13.000 de lei și soț la „Doi și-un sfert” pentru Irina Alexe.
    La doar 35 de ani, Irina Alexe devenea cel mai tânar chestor din Poliția Română, după cum dezvăluiau jurnaliștii din România în anul 2017.
    Tot în acel an aflam că Alexe părăsește Ministerul de Interne, pensionându-se la doar 42 de ani. Pensia primită: 13.000 de lei.
    Irina Alexe a mai fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și în Guvernul Cioloș.”

    Luati reforme de la PNL, postaceilor, „decat” la TV!!!

    • SANITARE uite un text in intregime fals sris de LILI: Tu ce crezi asa este ?
      NICIODATA Johannis sau alt oficial roman NU au spus ca e o forma de IMPRUMUT, ei au dat mereu semnalul: „UE ne da bani multi”!
      Businessmagazin.ro: „Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar NU spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de IMPRUMUT.
      22 iulie 2020.
      Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după 4 zile şi 4 nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 Miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.
      Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României NU a fost disponibil ieri pentru detalii.
      Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze.
      Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.
      În urmă cu 7 ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România.
      Acum NU avem decât o DECLARATIE de 2 minute a Preşedintelui şi niciun detaliu.
      Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în Exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum 2 ani a Comisiei Europene.
      Prin urmare, România va primi 45-46 mld. euro în TOTAL (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole).
      Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.
      Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din Bugetul multianual face parte din Programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.
      Adica, vreo 30 Miliarde Euro pentru Romania prin PNRR!
      Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor IMPOZITE noi – şi din IMPRUMUTURI făcute de Statele membre, în numele şi cu garanţia Uniunii Europene.
      G4Media, citând surse europene, spune că 1 miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde.
      Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.
      Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri NErambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă NETA de 30 de miliarde de euro, în următorii 7 ani.
      Restul vor fi îIMPRUMUTURI, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură.
      Însă România are nevoie în acest an de 25 de MILIARDE de euro pentru acoperirea DEFICITULUI şi pentru Rostogolirea DATORIEI publice(mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.”

      De ce fug oficialii romani de Conferinte de presa pe subiect?!

    • asa este un fals nici o afirmatie din text nu se sustine .

    • Sunt si alte texte exact la fel .

    • @albina: tu citesti cu atentie, cand citesti? Ai observat ghilimelele?!

      Avem asa: opiniile lui @lili, in comentariul respectiv, sunt doar astea doua:
      1) NICIODATA Johannis sau alt oficial roman NU au spus ca e o forma de IMPRUMUT, ei au dat mereu semnalul: „UE ne da bani multi”!
      2) De ce fug oficialii romani de Conferinte de presa pe subiect?! (hai sa o consideram o opinie, desi e o intrebare [retorica])

      Restul este din Businessmagazin.ro, selectiuni de aici: https://www.businessmagazin.ro/actualitate/presedintele-klaus-iohannis-se-lauda-ca-a-obtinut-pentru-romania-80-19435313
      Verificand, textul corespunde cu ce e pe site-ul respectiv, sub rezerva ca trebuia sa indice @lili partile care lipsesc prin „(…)”.

      Acum e randul tau sa demonstrezi ca Iohannis a spus ca banii sunt sub forma de imprumut, intr-o conferinta de presa, de preferat, ca sa poti arata ca ce zice @lili e complet fals. N-ai de infirmat decat doua propozitii. Ai microfonul, da un link, ceva.

      ————————————

      PS: Si daca iti mai fac eu inca o data temele, ne suparam! Tu ai ceva cu @lili, nu eu. Deci tu trebuie s-o verifici, nu eu!

  20. ai ajuns sa iti sprijini afirmatiile pe ziare inexistente

  21. sa iti formatezi argumentatia dupa niste asa zice dezvaluri este de tot risul .