VIDEO INTERVIU Cătălin Drulă: Marile proiecte sunt metroul către Iancului și Pantelimon, refacerea a 10 bulevarde și reorganizarea spațiilor publice sistematizate brutal de comuniști / De ce nu vrea președinte USR și nici candidat la Cotroceni / Despre ”băieții” lui Băluță și ”PNL-iștii la care Ciucu întoarce capul”

Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria București, a vorbit la interviurile G4Media despre soluțiile pentru traficul din Capitală, eventuale prețuri diferențiate pentru parcarea în centrul orașului și cartiere, mafia imobiliară și demolarea clădirilor ilegale.

Drulă a spus că marile sale proiecte sunt continuarea metroului din Drumul Taberei către Iancului și Pantelimon, refacerea a zece mari bulevarde (precum bulevardele Mihalache, Magheru, Splaiul Unirii și Splaiul Independenței) și reorganizarea spațiilor publice sistematizate brutal de comuniști precum Piața Victoriei, Piața Unirii și Piața Revoluției.

El a explicat că nu mai vrea funcția de președinte al USR și nici nu vizează o candidattură pentru Cotroceni.

Drulă i-a criticat pe contracandidații Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL) pentru proiectele imobiliare dezvoltate în sectoarele lor.

Vezi mai jos interviul VIDEO integral:

 

Cristian Pantazi: Bună ziua, suntem la interviurile G4Media cu candidații pentru Primăria București. Îl avem alături de noi pe Cătălin Drulă, candidatul USR.
Dan Tăpălagă: Sau candidatul lui Nicușor Dan?
Cătălin Drulă: Eu sunt un candidat care sper să fiu votat de bucureșteni și de cei care apreciază USR, și de cei care îl apreciază pe Nicușor Dan, și de cei care mă apreciază pe mine pentru ce am făcut în activitate la Transporturi, în toată cariera mea pasionată de dezvoltare, de infrastructură, de care orașul are nevoie.

Cristian Pantazi: De ce v-ar vota bucureștenii la Primăria Capitalei, în afară de faptul că aveți susținerea publică a președintelui?
Cătălin Drulă: Am avut un mandat de succes la Ministerul Transporturilor și într-un timp foarte scurt, care arată, cred eu, că știu să formeze echipe și să obțin rezultate. Multă lume nu știe, dar am fost doar opt luni ministru al Transporturilor. Rezultatele pe care le-am obținut în lupta cu cei de la metrou, un PNRR record negociat la Bruxelles de 7,5 miliarde de euro pe transporturi – nu mai are nicio țară din Uniunea Europeană. Autostrăzi deblocate. Toate lucrurile pe care le-am reușit în opt luni – care pentru oricine înțelege un pic administrația românească e foarte puțin, de obicei, unui primar sau ministru când intră într-o instituție îi trebuie poate un an, poate doi ani de ajustare – le-am obținut pentru că am știut să formez echipe. Nu sunt meritul meu. Sunt o muncă de echipă.

N-aș fi putut să schimb nimic nici la zona de aviație, nici la zona de rutier, nici la zona de negociere la Bruxelles, dacă n-aș fi avut alături de mine un mix de oameni din mediul public, din mediul privat, care mi-au dat încrederea. Am putut să le câștig încrederea și am avut foarte multe numiri de genul acesta în Consilii de administrație.

Complexitatea Ministerului Transporturilor este comparabilă, dacă nu mai mare, decât a întregului aparat din București, sectoare plus capitala. Atât la nivel de buget, cât și la nivel de angajați. Sunt 70.000 de angajați la Ministerul Transporturilor.

Vreau să continuăm pe acest drum onest, așa cum spune și sloganul nostrum, drum început de Nicușor Dan, în ideea de a pune acest oraș pe niște baze corecte, începând de la buget, urbanism, cele două referendumuri votate de bucureșteni.

Mie îmi place să așez sistemele într-un fel în care să fie funcționale, sustenabile. Asta e un pic pe contrasens cu tot ce se întâmplă în general în politica noastră, unde domină politicianismul și dacă e o problemă mare, sistemică, trebuie să o ascunzi sub preș până la următorul ciclu electoral, că bubuie la alții. Cel mai notoriu caz este ce a făcut domnul Ciolacu cu bugetul României.

Cristian Pantazi: Apropo de slogan, ați spus că nu vreți o Capitală condusă de PSD. Dacă veți constata cu o săptămână înainte de alegeri că sunteți în sondaje departe de Ciprian Ciucu, celălalt reprezentant al Dreptei, vă veți retrage din cursă pentru a nu rupe votul anti-PSD și a evita astfel ca Bucureștiul să fie condus de PSD?
Cătălin Drulă: Eu am încredere că proiectul nostru va avea succes. Povestea cu sondajele în București am văzut-o cât de bine funcționează, mai ales despre un anumit partid. Nu pot să nu-i dau numele: PNL. Anul trecut, dacă vă aduceți aminte, cu două zile înainte de alegeri sondajele arătau că domnul Burduja îi respire în ceafă lui Nicușor Dan, cu 26% – 27%. În realitate, după două zile, 47% Nicușor Dan și doar 7% domnul Burduja.

S-a întâmplat și în 2016, când îi cereau lui Nicușor Dan să se retragă, că îl încurcă pe domnul Predoiu în competiția cu doamna Firea. Invers a fost în realitate, a avut 30% Nicușor și 10% Predoiu.

Deci eu cred în proiectul nostru, cred că așa s-ar așeza lucrurile cel mai bine în București, care este într-o mare parte USR-ist, că avem sprijinul președintelui Nicușor Dan, că suntem singura forță politică care nu i s-a opus și nu i-a contestat programul. Ceilalți au candidat sub sigla comună PSD-PNL. Dl Ciucu a fost anul trecut candidatul PSD, sectoarele sunt doar la PNL și PSD din cauza acestei alianțe.

Cristian Pantazi: Dar dacă sondajele ar arăta invers, că dumneavoastră sunteți pe primul loc, i-ați cere lui Ciprian Ciucu să facă pasul în spate pe aceeași logică a votului util?
Cătălin Drulă: Eu nu văd lucrurile în direcția asta. Mi se pare că alegerile s-au tacticizat excesiv în ultimii ani în România. Chiar dacă e o zonă de analiști politici, de oameni care se uită cu un ochi de expert la politică, ajunge până la omul simplu. Și mesajul transmis, mai ales anul trecut, a fost unul că ne putem aranja cumva noi politicienii între noi – nu și noi USR, că eram pe dinafara aranjamentului – astfel încât să iasă cine trebuie. Se comasează alegeri, se pun parlamentarele între două tururi, se vine cu un candidat. A fost domnul Cârstoiu, candidatul PSD-PNL, care n-a mai fost până la urmă. A mai fost și o femeie independentă în fruntea listei de parlamentare, tot așa efemeră, deci tot felul de combinații sau găselnițe pentru a deturna votul.

Eu cred că sistemul de vot într-un tur e rău și ar fi bine să avem vot în două tururi. Vă dau un :în 2000, când a ajuns Traian Băsescu primar, în turul 1 a avut doar 16% iar domnul Oprescu 44%, dar în turul 2 a câștigat Băsescu. Asta permitea niște lupte. Acum avem un singur tur, dar alegerile cred că sunt totuși despre programul pe care îl are fiecare.

Mi se pare că tacticizăm excesiv și nu discutăm despre ce contează: cine vrea să continue un program de reformă a Bucureștiului pe buget, pe urbanism, moștenirea lui Nicușor Dan la București.

Cristian Pantazi: Apropo de moștenirea lui Nicușor Dan în București, și dumneavoastră ați acuzat, ca și el, mafia imobiliară din sectoarele Bucureștiului. Numiți clar aceste mafii și primarii din spatele lor, cu probe, dacă aveți.
Cătălin Drulă: Nu cred că trebuie să le numesc, cât să mergem pe stradă și le vedem. Eu am bătut Bucureștiul și am fost în zona Metalurgiei, Drumul Binelui în sudul orașului în Sectorul 4, unde oamenii parchează mașinile sub balcon. Așa-i locul de parcare făcut încât o parte din capota mașinii încape sub balconul de la mezanin la centimetru. Nu au trotuare, nu au locuri de joacă pentru copii. E un un dezastru, o ghetoizare urbanistică și sunt familii tinere care suferă, n-au grădinițe, n-au școli.

Putem să ne uităm și la Sectorul 6 ce s-a întâmplat cu proiectul Exigent, cu niște blocuri peste blocuri, pe care chiar și domnul Ciucu le deplânge, dar s-au întâmplat inclusiv să se aprobe în mandatul dumnealui.

Putem vedea orașul distrus în multe feluri de aceste presiuni imobiliare. Această zonă de dezvoltare imobiliară s-ar putea face cu cap.

Cristian Pantazi: Sunt acestea mafii? Proiectul Exigent și cel de la Metalurgiei?
Cătălin Drulă: Eu nu sunt procuror și nici nu mi-am dorit să devin, dar pot să văd când se încalcă orice fel de normă de conviețuire și când oamenii au de suferit din motivul ăsta. Și pot să văd ipocrizia unor primari care au oameni din clanul Sportivilor în primărie, mă refer la domnul Băluță.

Cristian Pantazi: Pe cine mai are din clanul Sportivilor acum? La noi în interviu a spus că a scăpat de Goleac, de exemplu.
Cătălin Drulă: L-a scăpat Justiția. Mai sunt și alții prin Poliția Locală. Îi găsiți în poze, au documentat colegii din presă în investigații. E un haos ce se întâmplă acolo și oamenii sunt pe ultimul loc. Pe primul loc trec unul-două proiecțele de luat ochii. Are o fântână cântătoare de 6 milioane de euro într-un părculeț de acolo, în timp ce în acel parc am vorbit cu oameni care au spus că n-avem un loc de joacă. Ne-ar plăcea să avem un loc de joacă, că sunt copii aici și nu există în loc de joacă. Nu e o avere, dar arată ordinea de priorități.

În timp ce trecerea de pietoni care duce la acest parc este peste patru benzi. Este într-o zonă în care traficul este extrem de nervos și acolo mergea o trecere de pietoni supraînălțată. Am făcut un calcul: sunt 200 de trecere de pietoni supra-înălțate care s-ar putea face cu banii de pe fântâna cântătoare.

Nicușor Dan a pus bucureștenilor în față un referendum pe urbanism în care spune un lucru simplu: că orașul are un urbanism centralizat, un urbanism coerent, o planificare care ține cont de norme în întreg orașul. E o fragmentare teribilă acum. Mergem în Sectorul 3 și dacă nu vă place culoarea portocaliu o să faceți icter de la câte pavele portocalii sunt. Mergeți, vă rog, în Viena, în Budapesta și să vedeți că nu există un primar de district, de arondisment care să aibă o pasiune pentru palmieri. Găsești palmieri și borduri rotunde. În altă parte găsești stâlpișori negri și în altă parte benzi fosforescente. Trebuie o dezvoltare unitară a acestui oraș care să țină cont de cum trăim și cum conviețuim.

Cristian Pantazi: Pe cine considerați principalul dumneavoastră adversar în această campanie? Daniel Băluță, Ciprian Ciucu sau Anca Alexandrescu?
Cătălin Drulă: PSD-ismul.

Dan Tăpălagă: Vedeți, domnule Drulă, sunteți într-o situație destul de ciudată și anume să vă luptați cu pesedismul în campanie, și cu liberalii, pentru că Ciprian Ciucu este adversarul dumneavoastră. Dar dacă veți câștiga funcția de primar general va trebui să lucrați ori cu PSD, ori cu PNL, fie cu ambele partide în Consiliul General, pentru că acest mic parlament local conduce împreună cu dumneavoastră Bucureștiul. N-o puteți face singur.
Cătălin Drulă: Da, și relații instituționale putem avea. De altfel, chiar și cu primarii menționați în calitate mea de ministrul al Transporturilor am avut relații instituționale corecte, mai puțin cu domnul Negoiță. De exemplu, domnul Toma de la Buzău a venit cu proiect la mine, domnul Korodi de la UDMR cu un proiect din Miercurea Ciuc legat de calea ferată, de o dezvoltare care încurca orașul. Domnul primar al Reșiței, Ioan Popa, la fel.

Dan Tăpălagă: Deci vă luptați cu pesedismul, dar mai puțin cu PSD-iștii?
Cătălin Drulă: Nu. Dacă e vorba de discutat instituțional și de relații corecte pe reguli, nicio problemă. Chestiile astea nu sunt personale. Pesedismul înseamnă un fel de a vedea acest oraș și întreaga regiune, că aici trebuie să includem și Ilfovul. Poate ajungem la acest subiect inclusiv pe chestiunea bugetară, unde de doi ani o parte din impozitele bucureștenilor se duc în Ilfov. Pesedismul e un stil de a gândi orașul care înseamnă că pui în centru grupurile de interese. Cine ce teren are? Cum putem face o retrocedare dubioasă?

Pentru mine e flagrant cazul acelui bloc făcut pe Barbu Văcărescu în buza lacului. Este un teren de 1.000 m retrocedat ilegali, deci furat din domeniul public. Cazul Onțanu, cu condamnări penale (fostul primar al Sectorului 2 Neculai Onțanu – n.red.). Nu mai e nevoie de probe, că le-au făcut procurorii într-o instanță și e definitiv.

Cumva, cum umblă dreptatea cu capul spart în statul român, i-a rămas terenul. Omul a apucat să facă și un schelet de beton acum 12 ani. E vizibil, eu i-am spus Monumentul mafiei imobiliare acolo pe Bd. Barbu Văcărescu, pe un PUZ făcut de Onțanu ilegal. Și acum domnul primar Hopincă (Rareș Hopincă, primarul PSD al Sectorului 2 – n.red.) i-a dat autorizație de continuare a lucrărilor. Că dacă tot e ridicată, trebuie s-o continui. Și devine un bloc de lux unde un singur apartament e pus la vânzare cu 5 milioane de euro.

Dan Tăpălagă: Dacă ajungeți primar general veți milita pentru demolarea acestor construcții legale, așa cum a procedat de pildă Nicușor Dan cu Cathedral Plaza?
Cătălin Drulă: Mie mi se pare important să restabilim legalitatea și oamenii să aibă un sens al dreptății.

Dan Tăpălagă: Prin demolare.
Cătălin Drulă: Acolo unde e cazul. Da. Dreptatea e un concept un pic mai larg. Că vedem că nu intră neapărat în baremul justiției de zilele astea. Dar da.

Dan Tăpălagă: Apropo de susținerea lui Nicușor Dan ca primar general, domnule Drulă, ce a făcut Nicușor Dan prost sau greșit sau insuficient de inspirat, ca să fim mai eleganți?
Cătălin Drulă: Eu aș fi fost mult mai vocal pe această problemă uriașă bugetară creată orașului de PSD și de PNL. Ea nu a început în mandatului Nicușor Dan. Problema a fost creată în 2001 de Adrian Năstase care a schimbat regulile de bugetare a Bucureștiului pentru că era Traian Băsescu primar general și șase primar PSD de sector și practic a făcut din sectoare unități autonome fiscale. Își colectează propriile venituri, le țin, guvernul le dă direct o parte din venituri într-o proporție matematică. Rste o aberație oriunde am compara cu capitale similare din Europa, toate au buget unitar.

Dan Tăpălagă: Este acuzația adusă recent de Traian Băsescu cu explicația că acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, când Adrian Năstase, fost premier, a dat o ordonanță de urgență tocmai pentru a-i lua bugetul primarului general și a-l împărți sectoarelor, care pe vremea aceea, apropo de pesedism, erau conduse de primari PSD.
Cătălin Drulă: Exact. Sistemul acesta a început să le placă partidelor, că dacă nu poți câștiga tu Bucureștiul, poți să iei tu o bucată la un sector. Și efectele nocive s-au adunat în timp. Iar în ultimul mandat al lui Nicușor Dan s-au accentuat. Pentru că dacă tot e Nicușor Dan un independent neconfortabil la București, ia să mai umblăm un pic la formulă – și s-a umblat în fiecare an la formulă – să-i dăm și mai puțini bani la municipiu și mai mulți la sectoare.

Iar în 2024 s-au luat 300 de milioane de lei și s-au dat la Ilfov direct. Adică impozitul pe venit plătit în județul Timiș nu se duce la județul Arad, de la Cluj nu merge la Vaslui.

Dan Tăpălagă: Dar cum corectați asta câtă vreme USR este la guvernare cu PSD, care urmează să dea și un premier.
Cătălin Drulă: Am depus în parlament un proiect de lege de implementare a referendumului votat de bucureșteni pentru buget, care revine la sistemul dinainte de 2001. Este exact referendumul votat covârșitor anul trecut. Textul l-am discutat cu Nicușor Dan ca să mă asigur că respectă exact viziunea pe care a avut-o președintele atunci când a propus ca primar general acest referendum. Deocamdată sunt blocat la domnul Florin Iordache de la care aștept un avizie până pe 26 noiembrie

Cristian Pantazi: Adică la Consiliul Legislativ?
Cătălin Drulă: Da, domnul Iordache care pe vremea OUG 13 stătea până noaptea să rezolve problemele, acuma îmi trebuie ștampilă și mă ține până pe 26 noiembrie. Nu mă ține pe mine, îi ține pe București.

Cristian Pantazi: A depășit termenul legal sau e în termen?
Cătălin Drulă: E în termen, dar termenul e unul maximal. La referendum vreau doar să spun un lucru. L-am auzit pe pe domnul Ciucu spunând un lucru pe care țin neapărat să să-l contrazic cu argumente, și anume că mai e loc de dezbatere acum dacă ce s-a propus la referendum e bine sau nu.

Nu așa funcționează consultarea populară într-o democrație. Ceea ce spune domnul Ciucu era un argument foarte bun al taberei ”NU” la referendum, așa se întâmplă în orice țară din lumea asta. Referendumul a fost adoptat. În momentul de față, nu rămâne politicienilor decât să îl pună în practică. Deci nu mai poți să spui: am înțeles opinia voastră, bucureștenilor cu 70%, dar eu am altă părere sau pe ai mei îi interesează altceva, că de fapt e vorba despre interese de grup politice, feude, avem și noi PSD și PNL la sectorul x și y, lasă așa, că mai împărțim puterea, sunt băieții noștri acolo.

Iar un alt argument pe care l-am auzit este că n-ar putea Bucureștiul să fie gestionat de o singură primărie. Întreb și eu: cum poate New York, cu care e de patru-cinci ori mai mare, să fie gestionat de un singur primar?

Dan Tăpălagă: Revenind la Nicușor Dan și ce a făcut greșit la Primăria Capitalei. Este acuzat de unii dezvoltatori imobiliari, de o parte din mediul de afaceri din București că a blocat dezvoltarea orașului, refuzând să acorde avize de construcții. A fost și una din temele cu care a fost atacat în campania pentru prezidențiale. Dumneavoastră veți continua această politică de acordare extrem, extrem de reținută a avizelor de construcție?
Cătălin Drulă: Eu îmi doresc și sunt convins că și Nicușor Dan vrea același lucru, să se construiască cu cap în acest oraș, să se construiască de calitate, ținând cont de trafic, ținând cont de facilități educaționale – creșe, grădinițe, școli, de spațiu verde, de ceea ce înseamnă o dezvoltare de calitate.

Sunt numeroși dezvoltatori onești. Avem acest plan urbanistic general, PUG-ul care este pe finalizare. E nevoie de un lider ales, un primar ales după 7 decembrie care să gestioneze acest proces. Vor fi multe nemulțumiri, sunt decizii de luat. Eu sunt bun la a lua decizii în condiții grele și sub stres, pentru că despre asta e vorba. Ca să înțelegeți de ce nu se termină PUG (Planul Urbanistic General – n.red.) e pentru că e nevoie de o mână forte (…) În spatele a ceea ce se întâmplă acolo e o chestiune de frâie politice, de cineva care să gestioneze acest process

Dan Tăpălagă: O serie de întrebări politice scurte. Vă vedeți președintele USR?
Cătălin Drulă: Nu.

Dan Tăpălagă: De ce nu?
Cătălin Drulă: Nu. Eu vreau să fiu primar. Am încredere în Dominic Fritz. Nu, nici nu mi se potrivește prea bine mie să fiu șef de partid. Am fost, am preluat această funcție într-o situație de necesitate. După o criză, când domnul Cioloș și-a dat demisia. Și eu aveam un capital de încredere ca ministru al Transporturilor. Cumva, colegii mei mi-au cerut lucrul ăsta. Mi-am asumat la momentul respectiv. Nu m-a simțit niciodată foarte confortabil în haina asta. Mie îmi place la Ministerul Transporturilor, la primărie, la funcții de execuție.

Dan Tăpălagă: Ați acuzat o înțelegere între PSD și AUR, o campanie comună împotriva dumneavoastră. Aveți probe pentru această acuzație?
Cătălin Drulă: Ne putem uita că-și preiau inclusiv mesajele și și le susțin. Ce spune domnul Sorin Grindeanu azi, mâine preia doamna Anca Alexandrescu. E de altfel apropiată a PSD-ului, a fost consiliera a 4 președinți PSD. Preia aceleași mesaje, își susțin cumva platforma.

Dan Tăpălagă: Ați spus că vă plac mai mult pozițiile de execuție, funcțiile executive. Primăria Bucureștiului este totuși o rampă de lansare pentru alegerile prezidențiale. Am văzut asta și la Nicușor Dan și la Traian Băsescu. Prin urmare, dacă ajungeți primar, luați în calcul o eventuală candidatură la prezidențiale?
Cătălin Drulă: Nu, nicidecum. Și cumva, dincolo de o eventuală candidatură la prezidențiale, eu nu văd această poziție ca pe o rampă. Oamenii în general caută patten-uri, modele și zic dacă a mers așa, atunci o să meargă și pe viitor. Or, asta tinde să nu prea se întâmple în politică. PSD-iștii s-au ars de cele mai multe ori. Avem două cazuri, știu, Traian Băsescu și Nicușor Dan, care au ajuns președinți din funcția de primar. După părerea mea, se supralicitează. Eu chiar aș pun un pariu că în următorii 20 de ani n-o să mai ajungă vreun primar al Capitalei președinte. E o intuiție. Mi-e greu să explic chiar cu cu argumente, dar cred că a fost o coincidență de de rol.

De ce spun că e puțin rău în discursul public? Pentru că atâta timp cât investim funcția cu rol de rampă, platformă, uităm ce trebuie să facă primarul. Dacă ne uităm la Traian Băsescu, de exemplu, e un mandat pe care eu, ca cetățean l-am admirat. Omul a venit cu niște idei. Tramvaiul 41 linie rapidă, Pasajul Basarab, refacerea bulevardelor cu niște împrumuturi contractate. Eu așa văd funcția de primar, nu ca o chestie cu care te ocupi temporar, după care decolezi către altceva.

Dan Tăpălagă: Pe de altă parte, e o realitate, e o funcție politică încărcată cu legitimitate, pentru că sunt foarte multe voturi și din moment ce un om politic reușește să obțină atât de multe voturi, este logic să viseze la mai mult.
Cătălin Drulă. Da, văd rolul politic, pentru că primarul Capitalei are și un rol de un fel de președinte al orașului, să reprezinte simbolic un etos al Bucureștiului. Și asta se întâmplă și în alte capitale. Primarul din Sofia este un IT-st cu succes în afaceri, care nu prea convine guvernului de la Sofia. Primarul din Zagreb – tip educat la Oxford care nu prea convine guvernului central, care e mai conservator. Deci văd cumva și un rol internațional, aici mi se pare că a făcut niște lucruri foarte bune Dominic Fritz că a adunat acești primari din diferite zone, s-au dus să-l vadă în pușcărie pe primarul arestat al Istanbulului. Ideea asta era și în anii 90, cu Bucureștiul și Timișoara care rezistau cumva față de o putere… O văd, adică ai un rol și simbolic, dar e diferit de a folosi funcția ca pe o platformă.

Dan Tăpălagă: Pe de altă parte, tocmai pentru că are această încărcătură politică mare votul pentru Primăria Bucureștiului, există și un revers. Și anume, dacă pierdeți – o vedeți ca pe o sancțiune politică și vă gândiți la retragerea din politică?
Cătălin Drulă: Eu intru cu inima deschisă în competiția aceasta și am încredere în democrație în care, evident, nu știi rezultatul dinainte. Poate să ducă la victorie sau la înfrângere, dat atâta timp cât crezi în programul tău, crezi în ceea ce faci, și eu cred că vom câștiga, nu mă gândesc la varianta B. Politica e făcută și din victorii și din înfrângeri. Câteodată înveți mai mult din înfrângeri decât din victorie.

Dan Tăpălagă: Bugetul total de campanie la cât se ridică? Avem un apel făcut de colegii de la EFOR, care au cerut tuturor candidaților să-și prezinte public bugetele și cheltuielile încă din timpul campaniei.
Cătălin Drulă: Nu știu să vă zic exact. E de ordinul unor sute de mii de euro. E o combinație de surse ale partidului, din fonduri publice și fonduri private. În orice caz, e mult mai mic decât al domnului Băluță. Asta a remarcat și băiatul meu, Matei, care are 8 ani și m-a întrebat ”Tati, dar de ce sunt atâtea poze cu domnul Daniel Băluță? Și cu tine nu sunt, sunt așa puține”. Evident, e discrepanță de buget acolo. La noi totul foarte transparent de foarte multă vreme. Noi avem facturile pe site, adică pe toate bugetele am avut maxim de transparență dintre toate partidele, totul e la vedere, totul e curată, nu există nimic de ascuns.

Cristian Pantazi: Ca ministru al transporturilor, ați fost împotriva metroului care să ducă până la Aeroportul Otopeni, deși zona de nord a Capitalei este extrem de aglomerată. De ce ați respins această rută?

Cătălin Drulă: N-am respins această rută. Am cerut un studiu care a venit foarte rapid. Deci e vorba de o lună, două al Băncii Europene de Investiții cu experți care să vadă fezabilitatea celor două segmente ale proiectului. Cel de sud, adică de la stația 1 Mai până la centru comercial Băneasa era fezabil și asta știam dinainte.

Și acolo nu s-a întâmplat, cum să spun, niciun fel de întârziere. Era vorba de sectorul de Nord, care nu beneficiază de vreun fel de fonduri nerambursabile, deci îl vom plăti pe deficit în mare parte din buget, care este foarte, foarte scump, de acolo până la Aeroportul Otopeni. Și studiul Băncii Europene de Investiții arată o rentabilitate negativă. Nu e vorba doar de banii care trebuie investiți în construcție, e vorba de o oportunitate. Pentru că dacă faci metrou M6, nu faci metro M5, sau nu faci metro M4 sud sau nu faci metro M7.

O vrăjeală, o să-i spun chiar așa colovial, pe care o servec politicienii de obicei este că se poate și, și, și, și. Nu. În momentul în care ai investit și faci un proiect, inevitabil trebuie să renunți la altul. Și cred că există nevoi mult mai mari. Metrourile funcționează și sunt eficiente atunci când sunt pline, cum este M2, când fiecare tren care vine o dată la 3min sau la 4min este plin cu 1000 de pasageri. În acea zonă a Capitalei, inclusiv în Otopeni, este o destitate foarte, foarte mică a locuirii. Costurile sunt foarte mari, iar inclusiv subvenția anuală doar pentru a susține acea linie cred că se ridică undeva la 100-150 de milioane de euro.

Cristian Pantazi: Deci credeți și acum că extinderea până în Otopeni este mai puțin bună sau mai puțin benefică? 

Cătălin Drulă: Decât metroul M5 Eroilor-Universitate, Iancului-Pantelimon, decât metroul M4 Sud, decât metroul M7. Da, și asta au arătat în niște specialiști, bazat pe pe date reale. Acolo a existat un fel de de de cost îngropat, al unei promisiuni făcute unui partener japonez în anii 2000. Care partener japonez n-are nicio vină. Ei n-au întrebat unde vrem noi să facem metrou și cumva cuiva i-a trecut prin cap cred că în administrația Videanu nu știu sigur, domnule, către aeroport. Inițial traseu era mult mai bun, adică venea pe axa nord-sud-centrală, pe Bulevardul Regele Mihai, Kiseleff  și se lega în Victoriei. Ăsta ar fi fost mult mai util.

Pentru cine nu știe. Este un metrou care de la Otopeni va face până la Gara de Nord. Cred că 38min cu 14 stații și ești în Gara de Nord. De unde pentru a te lega de rețeaua centrală a Bucureștiului, poate ai treabă la Universitate sau al a Uniri,  mai trebuie să schimbi metroul de vreo două ori. În acest timp, autobuzul 100, care este doar un autobuz, merge pe ruta asta până la Unirii și are bandă unică începând de la de la Casa Presei Libere și merge ca vântul și ca gândul.

Cristian Pantazi: Mai puțin când sunt lucrări.

Cătălin Drulă: În același timp ai un tren care face exact din același punct până în același punct, cu o singură oprire pe traseu 20min.

Dan Tăpălagă: Un contraargument, domnule Drulă, ar putea veni din partea cetățenilor care locuiesc în partea de nord, cu o densitate mai mică decât cartierele cu blocuri mari, dar și ei au nevoie de mijloace de transport în comun care să-i aducă repede în oraș. Și autobuzul nu e întotdeauna o variantă rapidă din cauza blocajelor în trafic de care vorbea colegul Cristian Pantazi. Prin urmare, întrebarea din partea acestor cetățeni ar fi noi de ce să nu beneficiem în nordul Capitalei de metrou la fel ca alții?

Cătălin Drulă: Îmi doresc să beneficieze toți cetățenii din București. într-o ordine logică a priorităților, și din partea de nord avem singurul tren urban care funcționează în București. Adică trenul de la Aeroportul Otopeni te duce în 20min în Gara de Nord. E mai rapid decât eventualul metrou.

Dan Tăpălagă: Și un alt contraargument este: suntem singura capitală sau printre puținele din Europa fără metrou până în aeroport.

Cătălin Drulă: Îmi pare rău, acest contraargument e din aceeași din același tort al argumentelor populiste. Nu prea există metroul la aeroport, este mai degrabă excepția. În Europa există trenuri în general. La aeroport nu prea există. Și în general de suprafață, destul de rare cazurile. La Madrid e metrou, sunt câteva, doar câteva capitale care au metrou. Da, aici nu e vorba despre o chestiune de prestigiu, e vorba despre decizii …

Dan Tăpălagă: Bulgarii știți că au metrou. Sofia are, știți, au metrou. Săraci așa cum sunt. Totuși, au construit o linie de metrou până la aeroport.

Cătălin Drulă: Repet, deciziile acestea trebuie luate în funcție de nevoi, nu de ce îi trece fiecăruia prin cap ca un proiect tichie de mărgăritar. Proiectele – tichie de mărgăritar ne duc la o un hop. Un pod hobanat, de ăsta cu cabluri peste Ciurel, extraordinar de scump, care a consumat bugetul Capitalei pe trei-4 ani de zile și care este sub folosit. Ne duc la coviltirele cu luminițe ale domnilor Negoiță și Băluță. Un pasaj care de fapt nu respectă planul de mobilitate urbană durabilă, care trebuia să aibă și tramvai și a blocat acolo cumva dezvoltarea tramvaiului pe inelul median. Deciziile astea trebuie luat rațional, trebuie întotdeauna să te gândești nu unde pot eu să ieși cel mai bine în 2-3 ani ca primar și să zică lumea uite, bă, l-am văzut pe ăla, a pus niște luminițe pe o chestie, pe ăsta îl mai votăm.

Ci unde faci un bine acestui oraș pe termen de 20-30 de ani. Îmi doresc să avem o rețea mult mai amplă de metrou. Dar, repet, atunci când alegi o investiție, renunți la alta. Acum această dezbatere este numai în trecut, pentru că metrou se face oricum. Și mai bine facem ce putem mai bine din el, deși mă întreb de unde va avea Guvernul central bani să-l finanțeze. Din ce știu eu nu există resursele pe următorii ani, nu numai pentru acest proiect, dar pentru multe altele.

Dan Tăpălagă: Deci credeți că această lucrare riscă să se blocheze în următorii ani sau să întârzie foarte mult ca cea din Drumul Taberei?

Cătălin Drulă:  Mai mult, chiar după, după mine.

Dan Tăpălagă: Când îl vedeți dumneavoastră gata, ca să zic așa.

Cătălin Drulă: Ca să zic așa, dacă nu ies eu primar, cred că nu veți circula până la aeroport în următorii opt ani. Dacă aș fi primar, vrem să luăm metroul și să-l intregăm cu STB.  Vrem să facem reforma bugetară care înseamnă 1.000.000.000 euro în plus pentru Capitală, de cheltuit pe proiecte mari. Evident că voi termina proiectul M6, că e început și atunci s-ar putea să-l avem mai repede. Guvernul central, după cum știu eu situația finanțelor României și având în vedere că sectorul de la Tokyo până la aeroport este finanțat exclusiv din bani sau, mă rog, majoritar, s-ar putea să mai fie ceva împrumut japonez, dar și ăla intră pe deficit, oricum era mic față de valoarea proiectului.

Nu știu să aibă bani pentru asta, după cum nu știu să aibă bani pentru multe lucruri din astea în care câte un PSD-ist sau un PNL-ist s-a lăudat pe undeva că am dat drumul la…merge. Este o iraționalitate în zona aceasta de angajamente pe proiecte publice și lucrurile nu sunt puse într-o ordine. Așa cum vă spuneam, în rețeaua de metrou M5, linia S-Vest este cea mai importantă. Înseamnă că cei din Drumul Taberei, când s-a urcat în metrou la Parc – Drumul Taberei, până la Universitate, ajung în 15min nemaischimbând metrou și ies la suprafață. Înseamnă că cei din Pantelimon ajung la Universitate în același fel. M4 Sud este un proiect național. Acuma l-a luat domnul Băluță. Dacă îmi dați voie o secundă, o spunți ce înseamnă acest l-a luat.

Am dat drumul la autostrada A7 eu. Dacă îl sunam pe Lucian Stanciu, primarul Bacăului și ziceam Luciane, fi atent, o șmecherie politică. Facem un un protocol și-ți dau ție management-ul de proiect pe Bacău, Pașcani. Și-l gestiona Primăria Bacău, care e doar managementul de proiect. Banii sunt tot din sursa națională. Documentațiile-s făcute tot de Ministerul Transporturilor, totul e de acolo. Numai că management-ul de proiect e făcut local. Lucian Stanciu Viziteu ar fi devenit, marele ctitor al autostrăzii A 7-a. Ăsta e cazul cu M4 Sud. Domnul Băluță nu are bani de acasă. A luat proiectul de la transporturi, e Ok, pesedist și prieteni cu PSD-iștii. Și pentru că e bine să-ți agăți o tichie de mărgăritar. Sursele de unde s-ar finanța nu există. De asta nu e foarte important. Că vine 7 decembrie și după alegere uită de tot ce ai promis înainte.

O să spuneți că sunt eu poate prea naiv în felul ăsta de a aborda lucrurile metodic și că e nevoie de politicianism în politică. Eu cred că se închide modul ăsta de a face politică. Se închide cu consecințe care înseamnă faliment al finanțelor publice și ne ajunge din urmă. Acest moment, când crapă, vine inevitabil și eu vreau să schimbăm macazul în București și să mergem pe chestii reale. Eu de asta l-am admirat pe Băsescu ca primar. Cred că e un politician extraordinar și cred că a fost și el politicianist de multe ori, dar ne-a zis niște lucruri reale. ”Băi, bucureșteni, vă trebuie un tramvai ca să funcționeze. Vă trebuie să luăm bulevardele, să le facem de sus în jos. Eu o să iau un împrumut care ne costă atât”.

Am pierdut demult acest tip de discurs cu priorități mari, cu lucruri care fac orașul să se dezvolte. Și eu văd asta și pe buget și pe urbanism, pentru că eu vreau să dezvolte acest oraș. Acest oraș nu se va dezvolta doar pe bani publici. Acest oraș nu se va dezvolta și România nu se va dezvolta doar pe bani publici. A ajuns o nebunie în care fiecare politician umflă pieptul și spune ”Eu am făcut, am dat drumul etc”.

Trebuie investiții private, sunt fonduri care așteaptă cu miliarde să facă proiecte de calitate în București. Hai să finalizăm PUG, să le dăm permisiunea de a construi, construcțiile au un rol pozitiv în oraș.

Sau poate să vină domnul Băluță cu niște băieți, poate să vină niște PNL-iști la care domnul Ciucu întoarce capul și nu se uită la ce au făcut acolo. Și asta este o o chestiune care se vinde oamenilor, că dacă nu întorci capul nu poți să faci. ”Cătălin, învață și tu să întorci capul și o să ai un părculeț undeva cu câteva flori”.

Eu cred că se poate în momentul în care așezi lucrurile într-un mod drept și solid. Să vă spun și despre relația cu Consiliul General: să știți că nu toată lumea funcționează tot timpul îndoită de spate dacă tu dai un exemplu personal și ai o relație corectă. Eu cred că oamenii se pot alinia în spatele unui lider.

Cristian Pantazi: Apropo de schimbat macazul. În luna ianuarie erați mai degrabă adversarul candidaturii lui Nicușor Dan la prezidențiale. Ați spus: ”Recunosc că nu înțeleg complet această candidatură a lui Nicușor Dan. Adică după ce te-ai apucat de o treabă la București, să nu o termini. A spus și că nu candidează la președinție acum șase luni”. Cum de l-ați reevaluat și acum îl folosiți pe Nicușor Dan ca principal agent electoral?
Cătălin Drulă: Eu susțin ce am zis atunci, eu nu înțelegeam candidatura. Acum o înțeleg, a văzut mai bine ca mine în chestiunea asta și mi se pare ceva care se poate întâmpla oricui. Nu toți suntem buni în orice moment.

Cristian Pantazi: Deci l-ați reevaluat și a avut dreptate.
Cătălin Drulă: Eu cred că a avut dreptate în această candidatură și mă bucur că a candidat. Și chiar cred că și din perspectiva Bucureștiului, această promisiune pe care a făcut-o Nicușor Dan că va ajuta mai mult Bucureștiul ca președinte decât a putut să o facă ca primar mi se pare una cu substanță. Nu mi se pare o vorbă aruncată, pentru că inclusiv în candidatura mea e o mare parte de încredere pe care o am este că avem un aliat la nivel central. Eu mă aștept ca Nicușor Dan să ia aceste teme și să apuce guvernul de piept dacă nu ține cont de referendumurile votate de bucureșteni și să ne fie un aliat, pentru că de fapt e vorba despre oraș, nu e vorba despre Drulă sau alt primar.

Și privind în urmă, da, mi se pare o mișcare politică bună. Și cred că închizând acest ciclu electoral în 7 decembrie putem să scoatem maxim din ea, de unde în momentul când făceam declarația asta eram în rahat până în gât ca țară, ca să-l citez pe președintele meu de partid.

Cristian Pantazi: Ați rămas în folclorul politic drept omul cu ranga după episodul demolării chioșcurilor ilegale de la metrou din București. Dacă ar fi să aplicați acest stil în Capitală, ca primar, ce problemă a Bucureștiului credeți că ar trebui rezolvată în forță?
Cătălin Drulă: Sunt chestiunile de spațiu public ocupat ilegal. Chiar acum în campanie am avut un moment, sunt niște reclame ilegale care blochează trotuarele, niște cuburi enorme. Eram la Piața Romană și la un moment dat am zărit acest mare cub de 5m care ocupa cam 60% din lățimea trotuarului și fluxul pietonal docil ocolea prisma. Era reclamă la păcănele pe pe această prismă. Am sunat și am aflat că nu n-are niciun fel de permisiune și a doua a zi au venit de la Poliția Locală București și au ridicat-o. E un flagel în tot orașul, spațiul public ocupat cu complicități. Înțeleg că unele complicități duc în Consiliul General, la anumiți consilieri care sunt legați de aceste firme. Ei roagă diverse autorități să mai închidă ochii o vreme. Firme de publicitate stradală. Și ei de multe ori nu sunt beneficiari reali. Dar asta e treaba procurorilor, să investigheze și să vadă cum pun unii un cub acolo, cine a luat banii, cine a plătit și unde să se duc.

STB e o instituție care are nevoie de reformă în aceeași măsură ca Metrorex. Nu e la nivelul de eficiență la care ar trebui. Eu aici văd preluarea metroului la Capitală, fuziunea cu STB, eficientizare în felul acesta, să fie o singură companie. E o singură companie la Viena și în alte capitale europene, în general transportul de suprafață e integrat cu cel din subteran.

Dan Tăpălagă: Dar trebuie să vă asigurați că aveți bani.
Cătălin Drulă: Absolut. Deci asta vine pe termen mediu și lung din aplicarea referendumului. Pe termen scurt, fac o propunere Guvernului: acea subvenție de un milliard de lei lei anuală pentru Metrorex o vrem doar în primul an, după care să scadă câte 25% anual și în anul cinci ajunge subvenția la zero. Deci practic noi vom avea un efect pozitiv.

Dan Tăpălagă: Dar prețul biletelor de metrou ar urma să crească?
Cătălin Drulă: E o discuție despre tarife. Eu făcusem o integrare împreună cu Nicușor Dan, eu ministru al Transporturilor, el primar. Am făcut pentru prima dată biletul unic pe toată zona, care era 3 lei, acum la Metrou este deja 5 lei. E o discuție de avut pe politici tarifare, dar foarte mulți bani se pot scoate din zona de eficientizare a aparatului, a funcționării acestor instituții. Vă dau un exemplu, la Metrorex subvenția s-a triplat în patru ani, de la 300 de milioane de lei la un milliard de lei. Ce s-a schimbat? Masa salarială, cheltuielile cu personalul au crescut de la 300 de milioane la 900 de milioane de lei, deci aproape întreaga subvenție merge pe cheltuieli cu personalul. Ele s-au triplat în 4 ani, în ani fără inflație, în perioada 2016-2021, ceea ce arată că ai și personal excedentar. S-a angajat foarte mult și ai și costuri prea mari, adică faimoasele negocieri de contract colectiv de muncă ale domnului Rădoi, care adăugau câte 20% pe an.

Dan Tăpălagă: Mă întorc la discuția despre costul biletului. Pe măsură ce se extinde metroul către cartiere, e corect ca un călător care merge două-trei stații să plătească la fel ca unul care merge 15 stații?
Cătălin Drulă: Nu musai. E o discuție care poate fi dusă pe politici tarifare odată ce le integrezi. Pentru stadiul actual, când vorbim de capacitatea companiei de implementare a acestor zone, cred că e ok să fie bilet unic. Și pentru oameni e mai simplu. Aici e un lucru foarte bun care s-a întâmplat în mandatul lui Nicușor Dan, sunt mai mulți călători plătitori pentru că s-au și îmbunătățit metodele de plată. Acum 5 ani trebuia să-ți cumperi un tichețel sau să-ți iei cartelă fizică. Acum e pe telefon, prin aplicație. Cred că investițiile în transport în comun și această integrare ne pot scoate din uriașa problemă a traficului pe care o are Bucureștiul.

Cristian Pantazi: Vorbeați mai devreme de procurori. Dacă ar veni cineva la dumneavoastră, ca primar general, cu o șpagă de un million de euro pentru un aviz de construcție, l-ați înregistra?
Cătălin Drulă: E obligația mea să-l denunț, e obligația oricărui cetățean. Nu ar fi un act eroic din partea mea. Eu și atunci când am fost ministrul Transporturilor n-am înregistrat eu pe nimeni eu personal, era investigația unor procurori care nu era pornită de la mine. E investigația cu bărcile, în care erau și Iulian Dumitrescu și George Stângă. În toată povestea de atunci eu nu mi-am făcutdecât datoria cetățenească. În stenogramele acelea spuneau unii că e nebun omul, adică într-un mediu care e atât de viciat apare ca nebun cel care face ce trebuie.

E un lucru care să ne dea de gândit, unde am ajuns moral cu povestea asta. Și atâta timp cât o ținem în zona asta de eu zic de perversitate. Ceea ce a făcut domnul Ciolacu ani de zile cu cu bugetul țării, cu politicile fiscal e o formă de perversitate. Ce face domnul Băluță cu luat ochii, cu luminițe și cu toată prezența asta scenică, dar în spatele căruia se văd exact tentaculele? Iarăși același lucru. Eu am nădejdea că bucureștenii văd transparent prin asta și că nu vor lăsa PSD-ul să pună mâna pe capitală.

Dan Tăpălagă: Ajungem la proiectele dumneavoastră pentru București. Care sunt principalele trei proiecte pe care doriți să le implementați dacă veți câștiga Primăria Capitalei?
Cătălin Drulă: Îmi doresc să înceapă lucrările la magistrala M5, la continuarea liniei de metrou din Drumul Taberei. De la Eroilor, continuă de-a lungul Bulevardul Elisabeta până la Universitate și apoi la Iancului și Pantelimon. E axa est-vest a orașului.

Îmi doresc să intrăm cu 10 bulevarde mari în reabilitare totală. Bulevardele Mihalache, Magheru, Splai-urile sunt bulevarde care n-au mai trecut prin așa ceva de la Băsescu. Reabilitare nu înseamnă doar că schimbi asfaltul, înseamnă că schimbi trama stradală într-un fel în care să se regăsească toate toți cetățenii: trotuare pentru pietoni, spațiu verde adăugat, piste de bicicletă adevărate pe care te simți în siguranță, transport în comun cu benzi dedicate și reabilitate. Adică schimbă cumva fața orașului.

În plus, îmi doresc foarte, foarte mult să avem proiecte de regenerare urbană, cum am văzut la Timișoara și în alte capitale europene, concursuri internaționale de arhitectură. Noi trăim ca organizare a spațiului public în orașul lui Ceaușescu. Sunt niște straturi peste care a intrat brutal sistematizarea comunistă și a schimbat niște zone. În mare parte trăim în ceea ce ne-au lăsat comuniștii, mă refer la Piața Victoriei, Piața Revoluției, Piața Unirii chiar – în afară că se sapă acum un mare tranșeu, marele proiect de canal colector, Piața Unirii este un spațiu care în mijloc e destul de de mort, de greu accesibil. Rămânem în logic asta sovietică. Și-a dorit Ceaușescu bulevardul Victoria socialismului, bulevarde mari, goale, care nu trăiesc.

Hai să luăm un exemplu la polul opus și îmi pare rău că că trebuie să fac apel la un proiect din perioada lui Sorin Oprescu. Calea Victoriei înainte de renovare era un deșert urban, cu magazine închise, cu trotuare pe care de-abia te strecurai în anumite locuri. După renovare – și aici e meritul societății civile care a pus presiune pe Oprescu să iasă într-un anumit fel cu piste de biciclete – ea trăiește, sunt business-uri.

Dar nu putem să vedem aceste zone regenerate doar ca pe experimente. Eu cred că trebuie zone largi și dacă mă întrebați despre toate lucurile astea frumoase pe care le-am spus, de unde bani, domnule Drulă?, vă spun cinstit că în momentul de față nu există bani pentru ele. Bugetul de investiții al Administrației Străzilor pe 2025 este de 7 milioane de euro, insuficient să schimbe două bulevarde.

Dan Tăpălagă: Ați făcut apel la politicieni să renunțe la populism în campanie. De câte ori am întrebat pe contracandidații dumneavoastră de soluțiile la traficul infernal din București au evitat să vorbească despre taxarea suplimentară a șoferilor care intră în Capitală. Sunt puține alte soluții la traficul mare din oraș. Care sunt soluțiile dumneavoastră, dacă luați în calcul suprataxarea și cum rezolvați pe termen scurt, nu pe termen lung, această problemă?
Cătălin Drulă: Suprataxarea celor care n-au număr de București nu-i constituțională. Eu am spus primul că nu e constituțională. A încercat Radu Mazăre în Mamaia taxarea tuturor cu o formă de vinietă care se aplică orașului. Nu mi se pare politica optimă. Există o taxare implicită în costul pe care îl ai de a folosi mașina. Și, de fapt, m-aș concentra mai mult pe măsurile pozitive. Adică, dacă îți lași mașina aici, în park and ride, poți să iei transportul în comun. Și uite, scapi de tot stresul ăsta. Ele deja se aplică. Credeți-mă că în metroul M2 cu care merg corporatiștii la muncă au mașini, dar nu-s nebuni să stea 2 ore/zi acasă și înapoi, când metroul te costă 5 lei călătoria și ai o oră în plus de petrecut cu familia.

Pentru traficul rutier într-un oraș dispus în câmpie ca Bucureștiul sunt absolut esențiale inelele. Inelul cel mai exterior este A0, proiect la care am muncit mult, care va fi terminat și pe partea de nord anul viitor. Avem inelul fostei centuri, Drumul Forturilor lui Carol. Și avem două inele imperfecte interioare. Inelul median pe care vreau să îl completăm pe partea de sud-vest. E vorba de a continua din Ghencea până la Șoseaua Alexandriei, apoi este o legătură cu un viitor drum radial. Toată bucata asta de întregire a inelului sud-vestic ar ajuta destul de mult la trafic. Acest inel median nu va fi niciodată un inel complet. Sunt zone unde e întrerupt de lacurile din nord.

Apoi avem inelul interior pe care lumea îl cunoaște mai bine Mihai Bravu – Ștefan cel Mare – Pasajul Basarab care și acesta este imperfect și întrerupt la un moment dat, are Parcul Tineretului în mijloc…

Cristian Pantazi: Și care e o nenorocire din punct de vedere al traficului în fiecare dimineață și după-amiază.
Cătălin Drulă: E o nenorocire și și la Arcul e Triumf. Pe partea rutieră există intervenții punctuale care pot îmbunătăți ca această circulație radială să se asigure că nu mai vine totul prin centru. Bucureștiul are două probleme: că are inele ineficiente și două axe nord-sud și est-vest care sunt extrem de…

Dan Tăpălagă: Dar ar fi o soluție sugrumarea traversării Bucureștiului? Adică pe scurt interzicerea circulației în zonele centrale. Chiar și Bd. Magheru.
Cătălin Drulă: Cred că dacă ai interzice circulația mâine pe Magheru ar fi un armaghedon în ceea ce privește traficul. Dar cred că putem ajunge în zonele în care traficul central pe aceste axe să fie descurajat sufficient. Prin investiții în aceste infrastructuri care să ocolească în inelele interior și median, prin îmbunătățirea legăturilor de transport public, ca să-și lase mult mai multă lume mașina acasă. Și inclusiv prin măsuri de calmare și reducere a traficului, benzi mai puține.

Dan Tăpălagă: Deci nu prin taxe? Să plătești dacă vrei cu mașina în oraș. Iarăși ca în marile capitale europene. La noi nu plătește nimeni. Dacă vrea cineva să se ducă până în inima orașului, se duce fără să plătească niciun șfanț
Cătălin Drulă: Nu știu câte capitale au taxele acestea. În Amsterdam poți intra cu mașina în centru și plătești 8 euro.

Dan Tăpălagă: Păi tot la taxare ajungem ajungem. La bani plătiți. Te costă dacă vrei cu mașina în ora. Or, politicienii, domnule Drulă, cu dumneavoastră în frunte, se feresc ca de dracul să spună taxe, bani, plătește.
Cătălin Drulă: Eu sunt liberal și pentru mine a da ceva gratis, care nu e de fapt gratis, e o formă de a face rău societății. S-a vândut, până la administrația Nicușor Dan, iluzia că mașina ta găsește cumva un loc fizic unde o pui și noi nu te deranjăm. Totuși, e o ordine care a fost adusă în acești ultimi ani și cu locurile albastre de parcare și cu faptul că nu se mai permite parcarea pe trotuare. Există un cost al acestei funcțiuni. Eu nu cred în freeriding, în această gratuitate. Dar e o diferență față de a taxa. E un preț pe care îl plătești pe ceva care real.

Dan Tăpălagă: Nu ați vorbit de costuri deloc în această campanie. N-ați pomenit de faptul că bucureștenii trebuie să plătească ceva – taxă, locuri de parcare, pentru a descuraja traficul în București. Asta nu n-am auzit de la dumneavoastră, nici de la alți candidați.
Cătălin Drulă: Eu sunt cel mai mare fan al unei onestități în sistemele publice. De aceea când vorbesc despre Termoenergetic, ca și de sistemul de termoficare, eu vreau să scădem costul, pentru că nu prețul e esența, ci costul. Pentru că subvenția, care 70% e plătită tot de noi, nu există o altă sursă în care cineva ne-o plătește, ne-o plătesc austriecii.

De-aia vreau să discutăm deschis despre buget, de aia cred în eficiența sistemelor, pentru că și aici se duc în două extreme discuțiile. Unii care zic să fie transportul public gratuit peste tot, adică subvenție 100%, și unii zic care să fie subvenție 0% să te coste 25 lei o călătorie cu STB.

Adevărul este că contează, cum vorbeam în cazul Metrorex, în ce procent e subvenționată.

Putem ajunge și la sisteme de descurajare negativă, cum spuneți dumneavoastră, de zone de poluare limitată în centru. Nu, nu sunt împotriva unor astfel de de sisteme, dar cred că fără investiții nu va funcționa nimic. Doar măsuri negative fără alternativă, nu funcționează.

Cristian Pantazi: Apropo de accesul cu mașina în centru, sunteți de acord cu sistemul actual în care să parchezi în Colentina te costă la fel cu parcarea în centru? Sau vedeți tarife diferite pentru centru versus cartiere?
Cătălin Drulă: Sincer, cred că ar trebui să mergem către tarife diferite, pentru că e o chestiune de cerere și ofertă. Liberalul din mine spune că e trebuie un pic ajustată pe cerere și ofertă.

Dar până una-alta noi avem problemele de bază, adică sunt 150 de milioane de euro neîncasate de compania Park in București, pentru că a dat aceste dispoziții după care nu le-a încasat nimeni pe ultimii 4-5 ani. Și de ce? Dintr-o prostie administrativă românească. E e o chestiune care intră în zona asta de o tehnicalitate excesivă, bazată de fapt pe tot pe populism. Adică cineva cumva n-a vrut să rezolve și n-a scos problema la suprafață. E și o interpretare foarte îngustă a celor de la Ministerul Afacerilor Interne, care vor să păstreze ei această calitate de agent constatator. Și aici am o lungă discuție cu domnul Predoiu și cu domnul Despescu, în care mi-e aliat, paradoxal, domnul Boc de la Cluj, cu acele camere automate care dau amenzi dacă intri pe banda unică, dacă treci pe roșu, dacă depășești viteza.

Timișoara lui Fritz, Clujul lui Boc au sistemele instalate, funcționale. Se uită niște oameni în centrul de comandă al primăriei și toată chestia asta merg la gunoi pentru că Ministerul Afacerilor Interne ține cu dinții de un monopol al actului de constatare. Pot intra în detalii tehnice, că de fapt primarul e agent constatator în sine și că el își deleagă această calitate altora. E vorba de un fel de neputință și de nepăsare.

Dan Tăpălagă: Am ajuns și la finalul interviului dar nu încheiem înainte să parcurgem cele trei întrebări cu subînțeles, vesele, din care dumneavoastră înțelegeți ce doriți și răspundeți la fel.

Dan Tăpălagă: Ranga, drujba sau bazooka?
Cătălin Drulă: Ranga

Dan Tăpălagă: Metrou, mașină, bicicletă sau trotineta?
Cătălin Drulă: Metrou

Dan Tăpălagă: Ministru, premier sau președinte
Cătălin Drulă: Premier.

Vă mulțumim foarte mult.

Citește și:

• Ce clădire ilegală ar demola Cătălin Drulă ca primar al Capitalei / Principalul meu adversar e PSD-ismul
• De ce nu este de acord candidatul USR Cătălin Drulă cu metroul către Aeroportul Otopeni: Guvernul nu știu să aibă bani pentru asta / Dacă nu ies eu primar, cred că nu veți circula până la aeroport în următorii opt ani / Dacă aș fi primar, vrem să luăm metroul și să-l intregăm cu STB

Transcript realizat cu VatisTech