G4Media.ro

VIDEO Emerging Europe: Un baraj învechit din Ucraina aproape de granița cu…

Sursa Foto: Captură Youtube

VIDEO Emerging Europe: Un baraj învechit din Ucraina aproape de granița cu România a fost demolat: Se deschide cursul unui râu pentru peștii migratori pentru prima dată în 120 de ani

Costul ecologic al războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei probabil va fi unul colosal, dar printre distrugeri există și câteva vești bune din Munții Carpați.

În ciuda războiului în desfășurare provocat de invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, lucrările esențiale de conservare continuă în țară, cu o echipă World Wildlife Fund (WWF), în această vară, cu îndepărtarea cu succes a unui baraj învechit din Munții Carpați, deschizând cursul unui râu pentru peștii migratori, pentru prima dată în 120 de ani, relatează Emerging Europe, citată de Rador.

Demolarea barajului blocat și abandonat Bayurivka a eliberat 27 de kilometri din cursul râului Perkalaba, aproape de granița de vest a Ucrainei cu România – și a eliminat riscul de prăbușire.

Reconectarea râului va permite peștilor, cum ar fi somonul de Dunăre, păstrăvul brun și chișcarul mic ucrainean, pe cale de dispariție, să se întoarcă la vechile lor locuri de depunere a icrelor, mărindu-și populațiile și sprijinind întoarcerea prădătorilor precum urșii bruni, nurca europeană și vidrele la ceea ce ar putea deveni, în curând, un punct de atracție pentru biodiversitatea din Carpaţi.

„Această înlăturare a barajului este un pas foarte mic în comparație cu daunele uriașe asupra mediului cauzate de război, dar suntem mândri că am reușit să ne îndeplinim planul și să redresăm acest curs de râu”, spune Dr. Bohdan Vykhor, CEO al WWF Ucraina.

„Prin înlăturarea barajelor învechite din munții Carpați, contribuim la crearea unor ecosisteme mai sănătoase și mai rezistente, care vor aduce beneficii oamenilor și naturii în viitor.”

Bayurivka a fost primul baraj demolat, datorită finanțării prin Programul European Open Rivers, o inițiativă revoluționară în valoare de 42,5 milioane de euro, pentru a accelera drastic eliminarea barajelor și digurilor învechite din Europa, pentru a restabili cursurile râurilor, a spori biodiversitatea și a întări rezistența la climă.

„Este extraordinar că barajul Bayurivka este prima barieră eliminată de program”, spune Jack Foxall, directorul executiv al Programului European Open Rivers. „Suntem inspirați de determinarea echipei WWF Ucraina, care și-a continuat activitățile de restaurare a râului în aceste vremuri fără precedent.”

Elan în creștere

WWF a eliminat deja șapte baraje învechite din Ucraina, din 2020, deschizând 530 de kilometri de râu – mai mult de o șesime din obiectivul general de a restabili 3.000 de kilometri de cursuri de râu cu curgere liberă, în țară, până în 2030.

Această ultimă demolare din Ucraina arată impulsul tot mai mare pentru eliminarea de baraje în întreaga Europă.
Anul trecut, au fost eliminate 239 de baraje, o cifră record, în 17 țări de pe continent, inclusiv în trei țări care și-au demolat primele baraje – Muntenegru, Portugalia și Slovacia.

„Râurile Europei sunt pline de 150.000 de baraje învechite, diguri și alte bariere, care nu servesc la nimic. Tot ceea ce fac este să perturbe fluxul natural al râurilor, blocând migrația peștilor și ducând la colapsul continuu al biodiversității de apă dulce”, spune Eva Hernandez, lider WWF la Living European Rivers Initiative, care lucrează la îndepărtarea barajelor de pe întreg continentul.

„Înlăturarea barajelor învechite ajută la reconectarea și redresarea cursurilor râurilor, stimulând biodiversitatea și generând rezistența la schimbările climatice.”

Ritmul a continuat în acest an odată cu îndepărtarea unui al doilea baraj uriaș – barajul Roche qui Boit, de 16 metri, de pe râul Selune din Franța – în timp ce Marea Britanie tocmai a asistat la cea mai mare îndepărtare a unui baraj, de până acum, pe râul Kent din Lake District.

Impactul războiului Rusiei asupra mediului

WWF a avertizat, încă de la începutul războiului, cu privire la daunele asupra mediului cauzate de conflict.
Teritoriul Ucrainei conține habitate care găzduiesc 35% din biodiversitatea Europei, inclusiv 70.000 de specii de plante și animale, multe dintre ele rare, primare și endemice. Printre acestea se numără zimbrii europeni și urșii bruni, râșii și lupii, precum și sturionii, cel mai amenințat grup de specii din lume.

Intervenția militară amenință aceste comori naturale. Mișcările de vehicule militare de mari dimensiuni și explozivii dăunează habitatelor atât în ​​interiorul, cât și în afara ariilor protejate.

Incendiile declanșate de atacuri au afectat deja peste 100.000 de hectare de ecosisteme naturale, potrivit datelor satelitare de la Sistemul european de informare privind incendiile forestiere. Agenția de Stat pentru Resurse Forestiere din Ucraina a înregistrat deja de 78 de ori mai multe incendii decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit Ministerului ucrainean al Mediului și Resurselor Naturale, cel puțin 900 de zone protejate care acoperă în total 1,2 milioane de hectare sau 30% din toate ariile protejate din Ucraina au fost afectate de bombardamente, de poluarea cu petrol și de manevrele militare.

Sursa: Emerging Europe/ Autor: Craig Turp-Balazs /Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Asta o fi trendul in tarile civilizate, la noi se betoneaza tot.

  2. mda, am cautat pe google sa vad unde e raul asta minune din ucraina de la granita cu romania… am constatat cu stupoare ca nici macar nu e trecut in lista raurilor din ucraina. singurele informatii de pe google sunt legate fix de evenimentul din stirea despre barajul indepartat. am cautat si pe youtube, ma gandeam ca e vreun baraj din beton abandonat. cand colo, un baraj facut din 10 busteni asezati unul peste altul. l-au taiat cu drugbele in 30 de minute. :))))))

    cu ce naiba ii ajuta asta pe pestii de dunare, nu imi dau seama…

    • Mai sunt 150.000 !!! ca asta in europa. Au treaba aia de la wwf, nu gluma.

    • E vorba de râul/pârâul Pârcălab, care izvorăște în România (în Maramureș, aproape de limita cu județul Suceava). După câteva sute de metri, apa trece granița actuală cu Ucraina, fiind un afluent al Ceremușului Alb. Înainte râul se găsea în întregime pe teritoriu românesc. De ce nu se mai găsește? Din aceleași motive pentru care numele lui e transcris în alfabet internațional în articol. Desigur, nu are articol în wikipedia românească, că n-are cine să se ocupe. Are în schimb în versiunea ucraineană (căutați річка Перкалаб sau simplu Перкалаб). Percalaba e forma de genitiv, foarte utilizată în limbile slave (vezi și Dracula „al lui (Vlad) Dracul”). Articole compilate pe genunchi. Sănătate!