Volkswagen în pericol: UE este afectată de războiul cipurilor / Liniile de producție ale modelului Golf s-ar putea opri de miercuri

În cenușiul Wolfsburg, inima imperiului german Volkswagen, liniile de producție ale modelului Golf s-ar putea opri chiar de miercuri. Nu va fi vorba de o grevă sau de întreruperea curentului: oprirea producției ar putea fi cauzată de o componentă minusculă care costă doar câțiva cenți: cipul. Lipsa semiconductorilor produși de compania olandeză Nexperia – deținută de grupul chinez Wingtech, dar „naționalizată” în ultimele zile de guvernul de la Haga – riscă să oprească producția emblematicei mașini Made in Germany, chiar dacă în prezent. 

Volkswagen se abține să confirme acest lucru. Acesta este efectul secundar al războiului global al cipurilor, care se poartă de mult timp în principal între Washington și Beijing și care afectează acum inima industrială a Europei. După Golf, zvonurile sugerează că ar putea veni rândul modelului Tiguan, iar contagiunea s-ar putea răspândi și în alte sectoare de producție, dincolo de industria auto, potrivit Rador Radio România.

O situație cauzată de conflictul dintre Statele Unite și China pentru controlul tehnologiilor avansate, în special cele legate de dezvoltarea inteligenței artificiale și de comerțul cu pământuri rare. Numai că de data aceasta, scânteia este europeană. În urma deciziei recente a guvernului olandez de a prelua controlul direct asupra Nexperia – pentru a limita influența chineză – Beijingul a răspuns prin suspendarea exporturilor de cipuri fabricate în fabricile chineze ale grupului. 

Rezultatul este un efect de domino: de la liniile de asamblare din Wolfsburg până la laboratoarele europene de apărare. Conform unui sondaj Handelsblatt, 95% dintre companiile europene de inginerie mecanică utilizează cipuri Nexperia fabricate în China, care nu sunt nici pe departe la fel de avansate precum cele utilizate pentru inteligența artificială în centrul conflictului dintre SUA și China. În tehnologia medicală, ponderea scade „doar” la 86%, în timp ce în industria aerospațială și apărare, procentele rămân peste 90%. Pe scurt, alarma riscă să devină sistemică, cu opriri ale producției.

Criza europeană este un ecou direct al disputei dintre cele două superputeri globale. Pe de o parte, Statele Unite continuă să își înăsprească controlul asupra cipurilor avansate destinate Chinei. Pe de altă parte, Beijingul răspunde prin limitarea exportului de materiale critice și blocarea livrărilor strategice precum cele ale Nexperia. După revenirea lui Trump la Casa Albă, Statele Unite au întărit linia dură a lui Biden: controale la export, o taxă de 15% pe cipurile avansate H20 vândute de gigantul tehnologic american Nvidia către China și noi reglementări de tipul „regula 50%” care extind interdicția la mii de companii afiliate. Washingtonul vrea să mențină Beijingul ancorat în ecosistemul inovației americane, impunându-i însă restricții severe.

Beijingul, la rândul său, a început să joace cartea pământurilor rare, impunând restricții asupra mineralelor critice esențiale pentru producția de microcipuri, turbine eoliene, vehicule electrice și sisteme de armament. Fiecare motor electric, fiecare turbină, fiecare radar de precizie conține doar câteva grame de pământuri rare, însă fără aceste metale sistemul nu funcționează. 

Aici, China domină prin control vertical: extrage, rafinează și transformă aproape întregul lanț valoric. Piața magneților permanenți din neodim, esențiali pentru motoarele vehiculelor electrice, valorează aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an, iar Beijingul controlează între 85 și 94%. Chiar și o interdicție parțială a exporturilor, așa cum s-a tot amenințat în ultimele săptămâni, ar perturba segmente cruciale ale industriei occidentale, inclusiv cea care permite producția de cipuri. Paradoxul este că afacerea cu pământuri rare rămâne relativ mică, dar puterea geopolitică pe care o dezlănțuie este enormă: puțini jucători, concentrare extrem de mare, control total al fluxurilor.

Uniunea Europeană, la rândul său, și-a stabilit obiectivul ambițios de a produce până în 2030 20% din semiconductorii mondiali. Însă realitatea rămâne fragmentată și lentă. Legea europeană privind cipurile, care a intrat în vigoare acum doi ani, prevede investiții de 43 de miliarde de euro din fonduri publice și private pentru a sprijini dezvoltarea sectorului, reducând dependența de sursele străine, dar întâmpină dificultăți și întârzieri. 

Curtea de Conturi Europeană a descris obiectivele UE privind producția de cipuri ca fiind „deconectate de realitate”, iar evenimentele recente par să le dea dreptate: chiar și o ruptură între Olanda și China este suficientă pentru a pune în pericol operațiuni de producție importante, cum ar fi cele din sectorul auto din Germania. Deocamdată, Volkswagen încearcă să liniștească vorbind despre un posibil „furnizor alternativ care ar putea compensa lipsa de aprovizionare cu semiconductori Nexperia”, o soluție care ar putea reduce la tăcere zvonurile privind întreruperile de producție de săptămâna viitoare. Însă întreaga industrie europeană se regăsește brusc din nou fragilă, dependentă de deciziile de achiziții care astăzi, sunt luate deseori în altă parte.

Sursa: AVVENIRE / Rador Radio România / Traducerea: Cătălina Păunel