VIDEO Daniel Buda, despre strategia „Farm to Fork”: Reducerea utilizării pesticidelor și îngrășămintelor chimice va ține cont de media europeană, România are un consum redus 

Europarlamentarul Daniel Buda a explicat pentru G4Media că în aplicarea strategiei europene „Farm to Fork” („de la fermă la furculiță”) „ne vom asigura ca reducerea îngrășămintelor să fie făcută raportat la media Uniunii Europene. Nu ar trebui ca România să fie extrem de preocupată privind aceste reduceri”. Discuția despre strategia propusă de Comisia Europeană are loc în contextul în care în Parlamentul European tocmai a fost votată Politica Agricolă Comună, adică setul de reguli pentru fermierii din țările UE pentru următorii șapte ani.

Context: 

Cele mai importante obiective din cadrul strategiei Farm to Fork, așa cum au fost propuse de Comisia Europeană și votate de Parlamentul European în octombrie 2021. Se așteaptă ca forma finală a strategiei să fie adoptată de Comisie în cursul anului viitor.

• Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre. 
• Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50%  (antibiotice) tot până în 2030. 
• Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Detalii despre strategie și votul din PE, în octombrie, aici.

Daniel Buda a spus că, în privința utilizării pesticidelor, România are o medie de 650g/ hectar, comparativ cu alte state precum Danemarca sau Olanda, unde consumul ajunge la 7 kg/hectar. 

Totuși, condiția va trebui îndeplinită la nivelul fermelor, nu doar ca medie națională. „Acolo unde avem de-a face cu cantități peste media UE, sigur că aceștia vor trebui să ajungă la medie”, explică acesta. Ceea ce este important, mai subliniază el, este că 25% din fondurile totale pentru agricultură, în următorii 7 ani, vor fi utilizați pentru eco-scheme care încurajează agricultura ecologică. 

Țintele strategiei Farm to Fork sunt pentru anii 2030-2050; obiectivele sunt în corelație cu banii alocați prin Politica Agricolă Comună și acolo sunt prevăzute fondurile care să permită atingerea țintelor. 

Alte detalii spuse de Daniel Buda despre trecerea la agricultura ecologică, în contextul „Farm to fork”: 

• Sectorul agriculturii va beneficia de finanțare și din alte surse. În PNRR avem câteva miliarde de euro pentru împăduriri, iar împăduririle și cordoanele forestiere pot crește foarte mult producția agricolă dacă sunt bine aplicate și bine dimensionate
• Noi în Parlamentul European am reclamat la votul pe strategia „Farm to fork” că țintele de reducere au fost stabilite fără studii de impact, trebuie o analiză foarte clară privind:

– Consumul de alimente astăzi la nivelul Uniunii

– Dacă aplicăm aceste reduceri de cel puțin 50% de nutrienți ce înseamnă în cantități de hrană în UE; dacă este asigurată hrana, dacă nu e afectată securitatea alimentară la nivelul UE. 

• Cu toții de dorim să avem alimente de calitate net superioară dar și ca producerea acestor alimente în aceste condiții să nu afecteze securitatea alimentară. 
• Să evităm riscul de delocalizare a producțiilor agricole din interiorul UE în afara UE. 
• Avem 25% din fondurile pentru agricultură direcționate spre practicarea unor eco-scheme – folosirea lor pentru dezvoltarea unei agriculturi bio. În România nu va fi foarte complicat dar problema este piața de desfacere: 

— Produsele vor fi mai scumpe; consumatorii ar trebuie să și le permită, vorbim și despre problema spațiilor de depozitare. 

— Vestea bună este că există resurse la Comisia Europeană pentru a conștientizarea a ceea ce înseamnă produse sănătoase. 

• Logica demersurilor CE este simplă – o persoană care consumă alimente sănătoase este mai sănătoasă, capacitatea ei de muncă și de a aduce plusvaloare este mai mare, consumul de medicamente e mai redus, la pensie va avea mai puțină nevoie de spitalizare 
• Trebuie asigurată și creșterea capacității de cumpărare a consumatorului; 1 kg de rosii bio în Bruxelles este 15-20 euro, unul de roșii normale – 5 euro. 
• Alt aspect tangențial: reducerea risipei alimentare. 25% din produsele cumpărate ajung să fie aruncate fără măcar a fi despachetate – și aici e nevoie de educație
• Un alt aspect corelat: schimbarile climatice. 
• Trebuie să ne luăm în considerare și problema biodiversității în sectorul agricol – spre exemplu, o situație tragică ar fi aceea a dispariției albinelor 

„Schimbările climatice sunt realități ce nu pot fi ignorate, reducerea emisiilor de carbon, procurarea unei hrane de calitate și la prețuri accesibile, pentru toate aceste aspecte sensibile UE trebuie să pună la dispoziția statelor membre resurse financiare pentru a preveni o migrație a creierelor sau a forței de muncă, iar din păcate fenomenul este prezent în România. Pentru a evita este nevoie să le asigurăm condiții de trai foarte bune, infrastructura de internet, cea rutiera, cea medicală, de învățământ”, a mai spus Buda. 

Acesta a mai amintit că este absolut necesară finalizarea (pentru a accesa fondurile) a Planurilor Naționale Strategice pe agricultură.

Mai multe detalii – pe site-ul Comisiei Europene, aici.