Un rabin originar din Belarus ajută refugiații evrei din Ucraina în Republica Moldova și împărtășește experiența sa pe rețelele de socializare – Jewish Telegraphic Agency

Rabinul Shimshon Izakson se află în sala de sport a unui centru evreiesc din centrul Chișinăului, ajutând refugiații evrei care tocmai au sosit în Republica Moldova din Nikolaev, un oraș portuar strategic pe drumul dintre Crimeea și Odesa, care a fost atacat în mod repetat cu rachete de când trupele rusești au invadat Ucraina pe 24 februarie. O grupă de copii se joacă într-un colț, dând un sentiment de calm într-o încăpere presărată cu covorașe de exerciții și paleți de lemn care au fost refăcuți ca paturi.

Izakson, care poartă o pălărie neagră, costum și o barbă bine îngrijită, face glume înțelepte într-o rusă cu accent belarus și râde cu unii dintre copiii surescitați. Un alt copilaș trece pe lângă Izakson într-o mașinuță de plastic colorat.

„Mulți dintre cei mai mici sunt entuziasmați pentru că au impresia că pleacă în vacanță”, spune Izakson cu un zâmbet trist.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Izakson, un rabin ortodox care s-a născut într-o familie seculară în estul Belarusului și a trăit ani de zile la Moscova, are o legătură clară cu evreii care au călătorit în Moldova. Fost rabin la Vitebsk, în nordul Belarusului, și la Vilnius, în Lituania, el ajută la supravegherea eforturilor locale de ajutorare conduse de Comunitatea Evreilor din Moldova, o organizație ortodoxă.

Foarte puțini evrei ucraineni vorbesc ebraica, iar multora le-a fost greu să comunice cu numeroșii voluntari evrei israelieni sau americani care au puține cunoștințe despre Ucraina și care s-au repezit în Moldova pentru a oferi asistență. Dar, în timp ce limba oficială a Moldovei este româna, mulți moldoveni vorbesc rusa, ceea ce a fost util pentru refugiații evrei, în special pentru cei din Odessa, care adesea vorbesc și ei rusa ca limbă maternă. Aceștia pot rămâne și își pot găsi mai ușor de lucru. În România vecină, de exemplu, unde mulți pleacă mai departe, puțini oameni vorbesc rusă.

În jurul lui Izakson, câțiva israelieni detașați pentru a organiza eforturile de ajutorare a refugiaților se învârt pe acolo – inclusiv Zaza, un „clovn medical”, care a atras priviri nemulțumite din partea unor ucraineni mai în vârstă care și-au dat seama că nu este doctor în medicină.

Barierele lingvistice pentru mulți dintre refugiați rămân semnificative pe măsură ce aceștia se răspândesc în Europa; unele țări se concentrează pe cursuri intensive de limbă pentru noii sosiți.

„Încercăm să creăm cel mai normal loc posibil”, a spus Izakson, în timp ce un copil mic aleargă de colo-colo povestindu-le oamenilor despre urangutanul său de pluș.

„Încercăm apoi să mutăm oamenii cu prima ocazie posibilă acolo unde vor ei să meargă, fie că este vorba de Germania, Israel sau România. Trebuie să îi mutăm rapid pentru că nu știm câți refugiați vor mai veni”, a adăugat el.

Republica Moldova, care se află între România și Ucraina și este una dintre cele mai sărace țări din Europa, a primit până în prezent peste 400.000 de ucraineni care au fugit de invazia rusă. Puțini vor să rămână acolo pentru mult timp: Potrivit autorităților moldovene, mai puțin de 100.000 se află încă în țară.

Izakson are o dorință de a se conecta la evreii tineri ambivalenți cu privire la religie și la evreii vorbitori de limbă rusă din Europa de Vest – două grupuri care se intersectează adesea. El intenționa să se mute la Londra în vară pentru a deveni rabin pentru comunitatea evreiască rusofonă numeroasă, dar adesea uitată, estimată la peste 10.000 de persoane, din Marea Britanie.

„Nu cred că am nevoie de o sinagogă”, a spus el. „Nimeni nu ar vrea să meargă la o sinagogă rusă. Rușii – toți – nu vor să fie ruși atunci când sunt în străinătate. Ar putea fi un fel de loc de networking, cu co-working și cu o mică aromă evreiască, administrat de mine.”

De asemenea, el și-a făcut loc și într-un alt spațiu care nu este sinagoga: pe TikTok, obținând peste 40.000 de urmăritori prin postarea de videoclipuri despre viața evreiască și practica religioasă pe ritmurile celor mai recente tendințe muzicale virale.

„Îmi place foarte mult TikTok”, a spus el cu un râs. „Am și conturi pe Telegram și Instagram – nimeni nu face asta în Marea Britanie, dar există o mulțime de rabini vorbitori de limbă rusă care lucrează pe aceste platforme.”

„Aceasta este singura cale dacă vreau să aduc înapoi tinerii care nu au crescut cu iudaismul”, a adăugat el.

Comunitatea Evreilor din Moldova, principala comunitate ortodoxă din țară, împarte o clădire cu o jumătate de duzină de alte organizații evreiești, inclusiv cu American Jewish Joint Distribution Committee. Aceasta este găzduită într-un centru comunitar recent reconstruit, situat pe una dintre principalele artere pietonale din centrul Chișinăului.

Celelalte două sinagogi din Chișinău – una afiliată la mișcarea hasidică Habad-Lubavici și cealaltă condusă de un rabin hasidic afiliat la secta hasidică Belz – au oferit, de asemenea, sprijin refugiaților evrei ucraineni.

Izakson spune că nu se aștepta la mobilizarea globală a organizațiilor evreiești pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni.

„În zilele obișnuite, cauți ceva mic și nu găsești. Acum, când nevoia este mult mai mare, ajutorul vine din toate direcțiile”, a spus el. „Sper că vom învăța ceva din asta”.

A existat, de asemenea, un anumit sprijin financiar din partea evreilor deosebit de bogați din Moldova și din alte state ex-sovietice, dar va fi nevoie de mai mult. La orizont se profilează un dezastru financiar pentru multe comunități evreiești care au fost în prima linie a răspunsului la problema refugiaților, a spus Izakson.

„Avem nevoie de bani”, a spus el. „Noi hrănim în fiecare zi 450 de evrei care se află în centrele noastre. Plătim toate aceste facturi. Când vom face socotelile, vom fi în minus de cel puțin 100.000 de euro. În câteva săptămâni va fi mai mult de atât”.

Izakson, care are încă cea mai mare parte a familiei sale în Belarus, nu a reușit să vorbească cu ei despre situația și dacă regimul autocrat al președintelui Lukașenko aliat cu Putin ar putea intra în luptele din Ucraina. „Nu putem vorbi despre aceste lucruri la telefon”, a spus el râzând copios. „În Belarus, toată lumea știe că nu ești singura persoană care poate auzi ceea ce spui”.

Înapoi în sala de sport, Irina Marmuta își privea fiul de doi ani, Artiom, cu un singur ochi. Erau în drum spre Germania, unde un prieten din Nicolaev le găsise o familie dispusă să-i găzduiască. Până când își va da seama care este cea mai bună cale de a ajunge acolo, Irina a stat într-unul dintre cele cinci adăposturi care sunt administrate de Comunitatea Evreilor din Moldova.

„Nu poți vedea, dar pot spune că în interior îi este foarte frică”, a spus ea pe un ton care abia ascundea o stare de panică. „Se trezește noaptea acoperindu-și urechile și strigând ‘mami, mami, sunt sirene’. Îi spun că are un coșmar, dar tot se culcă la loc cu mâinile la urechi”.

Izakson a început, de asemenea, să posteze conținut de la Chișinău despre ceea ce fac evreii din Moldova pentru a ajuta – dar nu este întotdeauna mulțumit de media socială.

„Cred că nu promovează conținut legat de Ucraina”, a spus el despre TikTok. El a arătat spre telefonul său și unul dintre cele mai recente videoclipuri ale sale. „A primit doar 350 de like-uri”, a spune Izakson.