Judecătorul Alin Ene, membru CSM, spune că organizatorii protestului împotriva Liei Savonea s-au inspirat din Hitler și alți mari criminali din istorie / Alt membru CSM vorbește despre o presupusă ”campanie militară”

• ”(…) În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă. De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?”, scrie Alin Ene pe Facebook.

• ”(…) Și poate așa se înțelege și de ce protestul nu este organizat în fața CSM, singura autoritate în măsură să dispuna revocarea președintelui ICCJ, ci în fața instanței supreme. Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă. În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică”, mai scrie judecătorul CSM în postarea de pe Facebook.

Un alt membru CSM, Claudiu Drăgușin, a scris și el într-o postare pe rețelele sociale că ”Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă”.

El făcut referire și la o presupusă instigare a puterii politice la exterminarea fizică a judecătorilor, deși nu e clar la ce se referă. Guvernul Bolojan a anunțat că vrea doar să reducă pensia specială a magistaților și să majoreze vârsta de pensionare.

G4Media a semnalat în mai multe rânduri dublul standard la Inspecția Judiciară și cum se autosesizează, spre exemplu, față de o judecătoare care și-a comentat pe rețele propria decizie judecătorească, dar îi ignoră pe magistrații care fac politică sau au derapaje împotriva minorităților sexuale. Un exemplu, aici.

De ce a fost organizat protestul

Un protest organizat de ”Corupția Ucide” și ”Rezistența” este anunțat vineri, de la 18:30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), împotriva Liei Savonea, din cauza deciziilor controversate ale șefei Curții Supreme. În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori, în plin scandal al Justiției cauzat de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. În replică, Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ.

• Citește aici editorialul jurnalistului Dan Tăpălagă despre ”Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani” 
• Citește aici analiza G4Media despre cum au fost anulate sentințe definitive de condamnare la ani grei de pușcărie și de recuperare a unor prejudicii de aproape 1 miliard de euro

Totodată, o petiție Declic semnată de aproape 50.000 de persoane cere revocarea șefei CSM, Elena Costache, iar printre argumentele invocate sunt ”acţiunile de intimidare ale CSM din ultima perioadă”, după ce Consiliul a făcut plângere penală

Șefa CSM: ”Magistrații sunt unici”

G4Media a arătat în 12 noiembrie cum, în așa-numitul acord „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, cere, în plin scandal al Justiției legat de reducerea pensiilor magistraților, alte două privilegii suplimentare, între care, cea mai scandaloasă, și mai mulți bani:

• Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.
• Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.
• G4Media a arătat în exclusivitate că acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi. În replică, Savonea a transmis că ”este atributul președintelui instanței”, dar este contrazisă de judecători ÎCCJ care susțin că trebuia convocată Adunarea Generală, ”nu să își asume pe persoană fizică”. Detalii, aici.

Consiliul Special al Magistraturii (CSM) a anunțat joi într-un comunicat că e de acord cu apelul lansat miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, care cerea plata către magistrați a unor ”cote compensatorii” din banii necheltuiți în sistemul judiciar. CSM a anunțat, printr-un comunicat transmis luni seară, că i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu: O acuză de incitare la ură, violență și discriminare, după ce aceasta a vorbit despre micșorarea pensiilor magistraților.

• La începutul lunii august, șefa CSM declara într-un interviu că o pensie de 14.000 de lei este mică pentru un magistrat și că magistrații sunt ”speciali”. DetalIi, aici.

Premierul Bolojan: Ar urma să aibă pensii de 3200 de euro

Premierul Ilie Bolojan, a declarat, joi seară, la Euronews, că întâlnirea cu magistrații și liderii coaliției, găzduită miercuri de președintele Nicușor Dan, nici măcar ”nu s-a apropiat de o variantă care să ducă la un numitor comun. Bolojan a mai spus că după reduceri, pensiile magistraților ar urma să ajungă la 3200 de euro, bani pe care ”foarte puțini români îi încasează după o viață de muncă”:

• ”3.200 euro, vă rog să mă iertaţi, net pe lună, putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat. Gândiţi-vă că este o pensie pe care foarte puţini români o încasează după o viaţă de muncă de 40 de ani, de 35 de ani şi aşa mai departe. La ceea ce este astăzi în România, este o pensie în care ai oricum o bătrâneţe decentă. Ca să nu spun mai mult de atât”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Întrebat care a fost soluţia propusă de către magistraţi la discuţiile de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a precizat că s-a convenit să nu se facă declaraţii „care să se ducă într-o zonă în care să potenţeze lucrurile”.

• ”Eu, în afară de a descrie lucrurile sistemice cât mai corect posibil, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare. Un lucru, însă, legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert. Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate. V-am spus că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai şi un sistem care poate să stea în picioare în anii următori”, a explicat premierul Bolojan.

Contextul scandalului din Justiție. Plângere penală a CSM pe numele vicepremierului: ”Un exercițiu democratic”

Comunicatul organizatorilor

Organizațiile ”Corupția Ucide” și ”Rezistența” organizează un miting de protest împotriva șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, vineri, 14 noiembrie. Protestul se desfășoară de la 18.30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Organizatorii au explicat într-un comunicat motivele pentru care vor ieși în stradă să ceară revocarea Liei Savonea din funcție,

„Protestul este o reacție pașnică dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf.

Organizatorii – Corupția Ucide, Inițiativa România, Rezistența, Inițiativa Timișoara și Declic – s-au aflat de nenumărate ori în linia întâi a manifestărilor de stradă care au susținut independența justiției și eficiența luptei anticorupție în perioada 2017-2019 și au desfășurat multe alte activități și proiecte în sprijinul statului de drept și al domniei legii în România. Aceleași principii ne animă și astăzi când cerem REVOCAREA unui personaj nefast care distruge credibilitatea justiției în ochii societății românești.

De ce protestăm În ultimii ani, sistemul de justiție din România a fost marcat de:

• decizii judiciare controversate, prin care persoane acuzate sau condamnate pentru corupție au fost achitate ori eliberate prin prescripție;
• blocaje instituționale și hărțuiri la adresa magistraților critici sau a reprezentanților societății civile;
• o campanie agresivă de intimidare, culminând cu plângerea penală formulată de CSM împotriva unui membru al Guvernului pentru o simplă opinie politică ce a fost calificată drept „instigare la ură” (acțiune împotriva căreia peste 23.000 de cetățeni, personalități și organizații civice s-au poziționat deja, semnând manifestul “Magistrații nu sunt o categorie socială defavorizată și vulnerabilă”)

Aceste acțiuni arată un sistem judiciar capturat din interior care reacționează împotriva oricărei forme de critică și care își protejează privilegiile printr-un discurs fals despre „independența justiției”.

Cerem REVOCAREA Liei Savonea din funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru:

• Decizii repetate care au subminat încrederea publică în justiție și au favorizat inculpați de rang înalt;
•  Implicare activă în transformarea CSM și a ÎCCJ în instrumente de protecție pentru sistem, nu de garanție a independenței actului de justiție;
• Presiuni exercitate asupra magistraților și blocarea vocilor independente; Protestul nostru nu este o amenințare – așa cum ar lăsa să se înțeleagă recentele poziționări ale ÎCCJ – ci o voce puternică și critică la adresa modului în care sistemul juridic este sufocat de la vârf.

În cadrul protestului vom da citire unui “rechizitoriu” propriu la adresa Liei Savonea precum și unei liste de întrebări pe care o adresăm șefilor justiției și altor actori politici și sociali importanți. După anunțarea protestului nostru, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Știrilor TVR un comunicat pe 8 noiembrie în care susține că „atacurile publice” împotriva Liei Savonea ar constitui o amenințare la adresa independenței justiției. Pe 12 noiembrie, ÎCCJ a lansat documentul intitulat „Acordul pentru Justiție și stabilitate instituțională”, un text care, sub aparența unui „pact pentru statul de drept”, urmărește reducerea la tăcere a societății civile și a oricăror alți actori sociali și instituționali și legitimarea privilegiilor magistraților. Prin acest „acord”, ÎCCJ cere „încetarea atacurilor politice” la adresa justiției și un „cod de conduită” care să limiteze libertatea de exprimare a reprezentanților publici și a presei — în realitate, o încercare de a amuți critica legitimă la adresa deciziilor controversate luate de un grup restrâns din fruntea sistemului.

Justiția nu este proprietatea nimănui Independența justiției este garantată prin Constituție, dar nu înseamnă absența răspunderii. Atunci când deciziile se îndepărtează de spiritul legii, când unii magistrați își apără privilegiile în loc să apere dreptatea, societatea are nu doar dreptul, ci și datoria să reacționeze.  O justiție puternică într-o țară europeană nu se apără cu tăcere, ci cu transparență, responsabilitate și dialog. Mesajul nostru Justiția nu este un club închis, iar independența nu e un paravan pentru abuz.

Cerem REVOCAREA Liei Savonea și o resetare morală a Înaltei Curți. România are nevoie de o justiție demnă de o țară europeană, nu de o instituție care își apără propria putere”.