Un implant ocular a redat vederea la pacienţi cu degenerescenţă maculară legată de vârstă

Un implant ocular inovator, de dimensiuni microscopice şi complet fără fir, a reuşit să redea vederea centrală pacienţilor cu degenerescenţă maculară avansată, conform rezultatelor unui studiu internaţional, publicate luni. După un an de utilizare, 84% dintre participanţi au reuşit să citească litere, numere şi cuvinte folosind vederea artificială, iar 69% s-au declarat mulţumiţi de performanţele dispozitivului. Tehnologia, care converteşte lumina în semnale electrice trimise direct către creier, ar putea transforma radical abordarea pierderii ireversibile a vederii la vârstnici, transmite News.ro.

Implantul de dimensiuni microscopice, montat sub retină şi conectat la o pereche de ochelari speciali dotaţi cu o cameră video, ajută pacienţii cu pierdere ireversibilă a vederii din cauza unei boli incurabile, să vadă din nou, potrivit rezultatelor unui studiu clinic de mici dimensiuni, considerate un „avanse major” în domeniul vederii artificiale.

Dispozitivul este conceput pentru pacienţii cu degenerescenţă maculară legată de vârstă (DMLV), o afecţiune frecventă care provoacă pierderea vederii în zona centrală a câmpului vizual. Boala afectează în special persoanele trecute de 50 de ani şi face dificilă citirea sau recunoaşterea feţelor.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă New England Journal of Medicine – NEJM, a inclus pacienţi vârstnici cu formă avansată de atrofie geografică, o etapă avansată a DMLV uscată, care progresează lent şi nu are tratament eficient, reprezentând principala cauză de orbire ireversibilă la persoanele în vârstă şi afectând peste 5 milioane de oameni la nivel global.

Studiul multicentric, coordonat de specialişti de la University of Pittsburgh Medical Center Vision Institute (UPMC), Universitatea Stanford (Statele Unite) şi Universitatea din Bonn (Germania), a inclus 38 de pacienţi din cinci ţări europene.

Dintre cei 32 de pacienţi care au finalizat perioada de urmărire de 12 luni, 26 au înregistrat îmbunătăţiri semnificative ale acuităţii vizuale, iar 27 au raportat că au putut folosi vederea artificială la domiciliu pentru activităţi precum citirea numerelor sau a cuvintelor. În medie, pacienţii au citit cu 25 de litere mai mult pe o diagramă optometrică standard – echivalentul a cinci rânduri -, iar 81% au câştigat cel puţin 10 litere. Unul dintre pacienţi a înregistrat un progres spectaculos de 59 de litere pe diagrama optometrică, echivalentul a zece rânduri. Deşi sistemul nu restabileşte încă vederea completă (20/20), cercetătorii analizează noi soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi pentru creşterea acuităţii vizuale peste limita care defineşte orbirea.

„Acest studiu confirmă, pentru prima dată, că putem restaura vederea centrală funcţională la pacienţi orbi din cauza atrofiei geografice”, a declarat prof. Frank Holz, autorul principal şi şeful departamentului de oftalmologie al Spitalului Universitar din Bonn, Germania.

Potrivit cercetătorilor, implantul reprezintă un progres semnificativ în tratamentul stadiilor avansate ale degenerescenţei maculare.

Înainte de intervenţie, toţi participanţii aveau doar o vedere periferică limitată. După implantare, au fost echipaţi cu ochelari speciali ce conţin o cameră video integrată, capabilă să focalizeze, să mărească şi să scaneze texte sau imagini. Scenele surprinse de cameră sunt procesate şi proiectate pe implant prin lumină infraroşie invizibilă, care este apoi transformată în impulsuri electrice ce stimulează celulele retiniene funcţionale. În acest fel, este restabilit fluxul de informaţie vizuală către creier.

„Este o premieră pentru un sistem de restaurare a vederii să obţină astfel de rezultate la un număr mare de pacienţi”, a declarat José-Alain Sahel, profesor emerit de oftalmologie şi preşedinte al Departamentului de Oftalmologie din cadrul Şcolii de Medicină a Universităţii din Pittsburgh (foto articol). El a adăugat că peste 80% dintre participanţi au reuşit să citească litere şi cuvinte, iar unii chiar pagini întregi din cărţi, un progres considerat inimaginabil la începutul proiectului, în urmă cu 15 ani.

Degenerescenţa maculară afectează celulele fotosensibile din zona centrală a retinei, care transformă lumina în impulsuri electrice transmise către creier prin nervul optic. În lipsa acestor fotoreceptori, imaginea centrală devine din ce în ce mai neclară, ducând în cele din urmă la orbire (pierderea vederii centrale).

Dispozitivul Prima, creat de echipa de la Stanford, condusă de Daniel Palanker, profesor de oftalmologie, înlocuieşte aceste celule pierdute cu un implant flexibil, de 2×2 mm (foto articol), care transformă lumina în semnale electrice menite să stimuleze celulele retiniene rămase funcţionale. O cameră montată pe o pereche de ochelari speciali captează imaginile din mediul înconjurător şi le proiectează pe implant folosind lumină infraroşie invizibilă. Implantul converteste aceste semnale luminoase în impulsuri electrice, restabilind astfel parţial fluxul de informaţie vizuală către creier. Pacienţii pot ajusta nivelul de zoom şi contrast pentru o vedere funcţională mai bună. După un an de utilizare, majoritatea participanţilor au prezentat îmbunătăţiri semnificative, iar evenimentele adverse asociate procedurii au dispărut în totalitate.

Implantul a fost dezvoltat iniţial de compania franceză Pixium Vision, care a intrat în faliment anul trecut. Activele acesteia au fost preluate de compania americană Science Corporation, specializată în interfeţe creier-computer (brain-computer interfaces – BCI), care, în urma acestor rezultat a depus cererea de autorizare pentru comercializarea dispozitivului în Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite.

Reprezentanţii companiei au declarat că speră ca implantul să fie disponibil în UE începând cu anul viitor, pentru pacienţii cu forme avansate de degenerescenţă maculară şi pierdere severă a vederii.

Totodată, este în dezvoltare o versiune îmbunătăţită a dispozitivului, menită să ofere o acuitate vizuală şi o calitate superioară a imaginii.