Congresul american a respins moțiunea prin care se cerea declanșarea procedurii de destituire a președintelui Trump/ Totul despre procedura de impeachment inițiată de democratul Al Green

Camera Reprezentanţilor a respins miercuri o moţiune ce solicita lansarea unei proceduri de destituire a preşedintelui american Donald Trump, invocând atacurile rasiste la adresa celor patru parlamentare ale Partidului Democrat provenind din rândul minorităţilor, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Textul moţiunii, prezentat de democratul Al Green, a fost respins cu o largă majoritate (332 de voturi pentru şi 95 împotrivă), ceea ce reflectă diviziunile pe acest subiect existente în cadrul Partidului Democrat, care deţine majoritatea în camera inferioară a Congresului american.

Este pentru prima oară când membrii Camerei Reprezentanţilor au fost chemaţi să se pronunţe în legătură cu destituirea miliardarului republican, de la alegerea sa în funcţia de preşedinte al SUA, în 2016.

Până la această rezoluţie, Al Greene a eşuat de două ori în încercarea de a introduce în Camera Reprezentanţilor o moţiune de demitere a liderului de la Casa Albă.

Democratul Al Green, un congresman reprezentând statul Texas, a prezentat marți articole privind destituirea președintelui republican, Donald Trump, o mișcare care ar putea obliga Camera Reprezentanților să ia în discuție subiectul în cursul acestei săptămâni, împotriva opoziției liderilor Partidului Democrat.

Inițiativa lui Green a venit în contextul scandalului provocat de o serie de mesaje controversate scrise de Trump, în care liderul de la Casa Albă a îndemnat mai multe alese democrate din Congresul american – toate membre ale ramurii radicale din formațiunea liberală – „să se întoarcă” de unde au venit în loc să critice Statele Unite. Întrebarea care se pune în acest moment, şi care a provocat discuţii ample în ultimele zile în Statele Unite, este cât de mult riscă Trump să fie destituit din cauza acestui scandal?

Green, care a mai încercat să-l destituie pe Trump de două ori după 2017, fără însă să aibă succes, a introdus articolele privind îndepărtarea din funcție a liderului republican după ce Camera inferioară a Congresului american, majoritar democrată, a adoptat marţi o moţiune condamnând „comentariile rasiste” ale preşedintelui împotriva celor patru politiciene progresiste.

Democratul ce reprezintă statul Texas a declarat că efortul său a fost determinat de mesajele tweet scrise de către Trump în weekend, precum și de declarațiile anterioare ale președintelui despre imigranți și în urma violențelor din Charlottesville, în timpul cărora suprematiști albi s-au confruntat cu contra-demonstranți de stânga.

„Cred că trebuie să-l punem la punct acum sau s-ar putea să descoperim că cineva e rănit,” a declarat Green pentru MSNBC. În textul rezoluției sale, democratul a afirmat că Trump, „prin declarațiile sale, a adus dispreț, ridicol, rușine și o proastă reputație înaltei funcții de președinte al Statelor Unite.”

Green a introdus anterior așa-numite rezoluții privilegiate, forțând voturi ale membrilor Camerei legate de punerea sub acuzare a lui Trump, în decembrie 2017 și ianuarie 2018. În ambele cazuri, Camera Reprezentanților, dominată atunci de republicani, a decis să amâne discutarea subiectului (prima dată, votul de respingere a fost de 354 la 58, în timp ce, a două oară, inițiativa lui Green a fost respinsă cu 355 de voturi la 66). Acum este însă pentru prima oară când Green forțează supunerea la vot a documentului într-o Cameră a Reprezentanților în care democrații dețin majoritatea.

O rezoluție cu bătaie lungă

Destituirea lui Trump, care este o idee îmbrățișată de aripa radicală a democraților, nu este susținută de către moderații din partid. Câteva zeci dintre aceștia se opun inițiativei, de teamă că acest lucru va energiza și mai mult baza electorală a republicanului.

Riscul pentru democrați este uriaș, mai ales după ce un sondaj de opinie publicat de Reuters / Ipsos  a indicat că sprijinul acordat președintelui a crescut cu 5% printre republicani după mesajele critice la adresa celor patru politiciene democrate radicale (Alexandria Ocasio-Cortez din New York, Ilhan Omar din Minnesota, Ayanna Pressley din Massachusetts și Rashida Tlaib, reprezentând Michigan).

Analiștii susțin că rezultatele anchetei confirmă faptul că suporterii președintelui sprijină strategia lui de a ataca aripa radicală a Partidului Democrat și de a încerca să o descrie ca fiind reprezentativă pentru situația actuală a formațiunii liberale.

Demonstrând din nou că este îngrijorată de declanșarea procedurii privind destituirea lui Trump, speakerul Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, a declarat că acest lucru va fi determinat de conducerea Partidului Democrat. La rândul sau, liderul majorității din Cameră, Steny Hoyer, s-a grăbit și el să afirme că conducerea formațiunii democrate „nu a discutat încă problema” îndepărtării din funcție a președintelui republican.

Iar temerile celor doi lideri democrați sunt perfect reale. Orice vot legat de destituirea lui Trump nu va face altceva decât să dividă și mai mult democrații din Congres. În timp ce cel puțin 86 de membri democrați din Camera Reprezentanților sprijină lansarea procedurilor de impeachment împotriva președintelui Trump (potrivit unei analize ABC News), merită subliniat că efortul lui Green nu se bazează pe constatările raportului realizat de către procurorul special, Robert Mueller, privind posibila colaborare dintre campania lui Trump și Rusia.

Multe dintre acțiunile democraților, cel puțin în ultimii doi ani, s-au bazat pe ideea că ancheta lui Mueller va oferi dovezi clare si imputabile ale amestecului Kremlinului în campania electorală a republicanului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar democrații încearcă acum, printr-o serie de audieri și investigații suplimentare, să demonstreze că există suficiente detalii în raportul final care demonstrează că Trump a colaborat totusi cu Rusia pentru a deveni președinte, iar acest lucru constituie un motiv suficient pentru a fi demis.

În sfârsit, eforturile unor democrați de a-l destitui pe președinte sunt complicate de lipsa de susținere în rândul opiniei publice de peste Ocean. Un sondaj de opinie realizat de NBC News / Wall Street Journal în această lună a constatat că „numai 21% dintre alegătorii americani înregistrați spun că există dovezi suficiente pentru ca Congresul să înceapă audierile de impeachment.”

Textul integral al rezoluției introduse de democratul Al Green poate fi citit aici.

Cum se demite un președinte

Procedura de înlaturare din funcție a președintelui Trump este una extrem de dificilă, fără șanse certe de reușită și, mai mult, ar putea complica viața democraților într-un moment în care partidul se pregăteste pentru alegerile cruciale pentru Casa Albă din 2020.

În ciuda radicalizării discursului unora dintre politicienii democrați și a susținerii covârșitoare de care înlăturarea lui Trump se bucură printre suporterii lor, ipoteza unei proceduri de destituire a actualului președinte, cunoscută sub numele de impeachment, rămâne o eventualitate foarte îndepărtată și o mișcare riscantă.

Chiar dacă democrațîi sunt acum majoritari în Camera Reprezentanților, lucru care va face ca, foarte probabil, solicitările privind demiterea lui Trump să se înmulțească, Senatul – care va avea cuvântul final – este încă în mâinile republicanilor. Va trebui să existe dovezi irefutabile despre vinovăția lui Trump (colaborarea cu Rusia pentru a câștiga scrutinul prezidențial din urmă cu doi ani, obstrucționarea justiției etc) pentru ca o parte dintre republicani să aprobe demiterea liderului de la Casă Albă.

O procedură de punere sub acuzare (impeachment) este procesul formal prin care un președinte american aflat în funcție poate fi acuzat de abateri. Articolele de punere sub acuzare sunt lista de acuzații formulate împotriva președintelui. Vicepreședintele și alți oficiali americani pot să fie supuși acestei proceduri.

În principiu, înlăturarea celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ar trebui să se bazeze pe informaţii pe care cineva (Robert Muller sau alt investigator) le va obţine în urma unei anchete şi care ar putea duce la punerea sub acuzare a liderului american. Cazul începe în faţa Camerei Reprezentanţilor, unde orice membru poate cere lansarea procedurii de punere sub acuzare a lui Trump.

Speakerul camerei inferioare, ca lider al partidului majoritar, are sarcina de a determina dacă trebuie sau nu să declanșeze o anchetă privind presupusele abateri ale președintelui (funcția de speaker este deținută acum de democrata Pelosi, care s-a arătat până în prezent destul de reticientă ideii de a cere punerea sub acuzare a lui Trump, cerând dovezi clare ale abaterilor președintelui).

Dacă va exista o decizie de a începe procedura de impeachment, Pelosi va hotărî dacă Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților se va ocupa de anchetă sau dacă va fi format un comitet special separat. Dacă președintele Camerei încredințează sarcina anchetei Comitetului Judiciar, nu există nicio limită de timp pentru că investigația să fie finalizată și, la discreția președintelui comisiei, va fi programată o audiere publică, unde urmează să se supună la vot articolele de punere sub acuzare.

O majoritate simplă a membrilor comisiei ar trebui să voteze în favoarea aprobării unui articol sau a articolelor de punere sub acuzare pentru că procesul să ajungă în fața Camerei Reprezentanților. Comitetul Judiciar al Camerei este în prezent format din 24 democrați și 17 republicani; este necesar câa 21 dintre voturi să fie favorabile procedurii.

Fiecare articol de punere sub acuzare, care este adoptat cu majoritate simplă de voturi în comisie, va fi apoi votat de către Camera Reprezentanților. Dacă vreunul din aceste articole obține un vot majoritar simplu, care este de 50% plus un vot suplimentar, aceasta înseamnă că președintele este pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților.

După votul din Camera Reprezentanților, Senatul este însărcinat cu organizarea procesului legat de procedura de impeachment în care există un prag mai mare de voturi necesare care trebuie atins pentru ca procedura să aibă succes. Asta înseamnă că, în Senat, un număr mai mare de aleși trebuie să voteze în favoarea condamnării decât în Camera Reprezentanților.

În Cameră, este necesară o majoritate simplă, iar în Senat este nevoie de o majoritate de două treimi (67%). Dacă Senatul nu reușește să adune numărul necesar de voturi, atunci președintele va fi doar pus sub acuzare (impeached), dar nu va fi înlăturat din funcție. Așa s-a întâmplat în cazurile de impeachment de până acum.

De două ori de-a lungul istoriei, Camera Reprezentanţilor a pus sub acuzare formală doi preşedinţi (Andrew Jackson şi Bill Clinton), dar cazurile au fost respinse după ce Senatul nu a reuşit să strângă cele două treimi necesare condamnării şi înlăturării vreunuia dintre cei doi lideri.

De asemenea, Richard Nixon a fost foarte aproape de a fi pus sub acuzare, însă a demisionat înainte ca acest lucru să se producă efectiv (Comitetul Juridic al Camerei a aprobat trei articole vizând punerea să sub acuzare în legătură cu scandalul Watergate). Cu alte cuvinte, până în acest moment, Statele Unite nu şi-au înlăturat niciodată preşedintele cu ajutorul acestui mecanism.

În cadrul procesului din Senat, congresmenii din Camera Reprezentanților acționează ca niște procurori, în timp ce președintele este aparat de avocații săi. El nu trebuie să apară în persoană în fața senatorilor. Procesul din Senat este prezidat de judecătorul șef al Curții Supreme.

Dacă președintele Trump va fi înlăturat din funcție, există două variante: fie vicepreședintele Mike Pence îi va lua locul, fie va fi urmat cursul normal al liniei de succesiune la funcția de lider al Americii.

Interesant de menționat este că, în timp ce Senatul are puterea de a înlătura un președinte din funcție în urma procesului de impeachment, el nu are puterea de a trimite un președinte la închisoare. În acest caz, înlăturarea din funcție este singura pedeapsă pe care o poate primi președintele, care poate însă face obiectul unor acuzații penale separate, ulterior (acestea ar putea ele însele să ducă la amenzi usturătoare și chiar detenție).

În plus, un președinte poate continua să guverneze chiar și după ce a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanților. Spre exemplu, după ce Bill Clinton a fost pus sub acuzare pe 19 decembrie 1998, el a rămas președinte pentru încă un an, timp în care a fost achitat în procesul desfășurat în Senat.

Analiștii au notat că, în timp ce Clinton a continuat să-și exercite atribuțiile, iar procedura de impeachment nu a avut niciun impact juridic sau oficial, moștenirea lui este afectată și acum de procedura declanșată în urmă relației pe care a avut-o cu Monica Lewinsky.

În ceea ce privește justificarea pentru punerea sub acuzare a președintelui american, Constituția enumeră „trădarea, luarea de mită sau alte crime și delicte mari,” dar caracterul vag al celei de-a treia opțiuni a provocat probleme în trecut, atât în cazul lui Andrew Johnson, cât și în timpul procedurilor care l-au vizat pe Bill Clinton. Iar analiștii cred că „nimeni nu știe cu adevărat” ce este inclus sau nu în mod specific în definiția largă ce există în Constituția Statelor Unite.

Cum se pozitioneaza cele doua tabere în legatura cu acest subiect? Liderii formațiunii democrate au evitat constant să vorbească în mod serios despre procedura de înlăturare din funcție, afirmând că eforturile contrare echivalează mai mult cu „o bătaie de cap inutilă,” că sunt premature din punct de vedere politic. Mulţi se tem că iniţiativa va diviza şi mai mult stânga americană, iar republicanii îşi vor mobiliza eforturile în faţa unei campanii pe care o percep că exagerată şi arogantă.

În acest context, declanșarea procedurii de impeachment fără existența unor dovezi concrete privind abaterile comise de Trump, așa cum vor politicienii democrați radicali, este considerată o mișcare greșită de către Pelosi și alți lideri ai formațiunii. De altfel, Pelosi a reafirmat recent că „impeachment-ul este o abordare de urmat foarte controversată și nu ar trebui să o declanșăm fără dovezi.”

În ceea ce îi priveste pe republicani, situatia e mai clară. Analiștii cred că nu este exclus ca preşedintele Trump să iasă întărit în urma eforturilor democrațiilor de a-l demite, iar susținerea lui în rândul republicanilor sa crească constant. Ideea că preşedintele este vânat inutil de democrați ar putea să ajute la mobilizarea bazei sale electorale, făcând că alegătorii republicani sau independenţîi care preferă Partidul Republican să iasă în număr mare la vot în noiembrie viitor.

Donald Trump este un preşedinte complet atipic, iar susţinătorii săi nu privesc chestiunile politice şi scandalurile de la Washington așa cum fac analiştii, politicienii și elitele mass-media. Un eventual efort al democraţilor de a-l destitui pe republican ar putea să fie, aşadar, un lucru benefic pentru şansele lui Trump de a fi reales în 2020. De aceea încercarile democraților în acest caz sunt, fără doar și poate, o sabie cu două tăișuri.

Surse: CNN, Axios, NBC News, Reuters, ABC News