Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu contravine Constituției României, susține șeful Consiliului Național Secuiesc

Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu contravine Constituţiei României, ci doar interpretărilor greșite și denaturărilor practicii politice ale acesteia, a afirmat președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS) într-o declaraţie citată de agenția ungară MTI.

CNS militează pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, denumire nerecunoscută de statul român și care cuprinde județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș. Autonomia teritorială a fost respinsă permanent de clasa politică din România, iar liderii UDMR au evitat în ultimii ani să deschidă acest subiect.

În „declarația sa interpretativă”, Balázs Izsák consideră că în legătură cu primul articol din Constituţia României există „neînțelegeri grave care duc la denaturări politice”.

Aceste interpretări eronate nu numai că distorsionează chestiunea privind autonomia, dar slăbesc și ideea de egalitate a cetățenilor și de „democrație românească modernă”, susține preşedintele CNS.

El a mai spus că CNS are o dispută „nu cu Constituția în sine”, ci cu „interpretarea tacită” existentă în practica politică românească, care denaturează spiritul Legii fundamentale.

Citând primul articol din Constituția României – „România este un stat național suveran, independent, unitar, indivizibil” – Balázs Izsák explică faptul că, în sens european, „națiunea românească” înseamnă o comunitate de cetățeni, și nu un singur grup etnic.

„Suveranitatea nu aparține, așadar, etniei române, ci tuturor cetățenilor României, care au drepturi egale în cadrul statului. Purtătorul suveranității nu este aparatul de stat, ci comunitatea cetățenilor, care exercită puterea în cadrul Constituției. Suveranitatea nu este un concept etnic, ci politic: exprimă unitatea comunității cetățenilor, nu omogenitatea sa etnică. În schimb, discursul politic românesc interpretează suveranitatea ca fiind un drept exclusiv al puterii centrale, contrastând-o cu revendicarea de descentralizare sau autonomie. Aceasta este o interpretare greșită. În democrațiile moderne, suveranitatea se exercită la mai multe niveluri: atât autoritățile centrale, cât și cele locale participă la ea, afirmă preşedintele CNS, citând ca exemple Italia, Spania și Finlanda.

Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu ar limita suveranitatea statului român, ci ar consolida-o în conținutul său, oferind fiecărui cetățean – inclusiv comunității maghiare – posibilitatea de a participa responsabil la viața publică”, subliniază Balázs Izsák, care mai menţionează că în termenul „stat unitar”, unitatea nu înseamnă uniformitate, ci cooperare coerentă. Autonomia Ținutului Secuiesc nu ar desființa unitatea, ci ar reînnoi-o într-un spirit european.

În termenul „stat indivizibil”, conform interpretării indivizibilității, aceasta nu se referă la integritatea teritorială, ci la rigiditatea puterilor.

Acesta este un concept geografic și juridic, dar în discursul public este adesea folosit ca argument împotriva autonomiei, ca și cum autodeterminarea ar duce la fragmentarea statului, susține el.

„Aceasta este o eroare juridică. Autonomia nu înseamnă divizarea suveranității, ci exercitarea acesteia într-un mod descentralizat. Multe state europene au autonomie teritorială fără ca indivizibilitatea lor să fie pusă în pericol. Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu este contrară indivizibilităţii României, ci dimpotrivă, o consolidează: sporește stabilitatea internă a comunității civile, adâncește democrația și consolidează relația cu statul român”, a subliniat Balázs Izsák.

„Constituția României nu este un obstacol, dar poate fi baza autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc. Problema nu este în Legea fundamentală, ci în interpretarea ei implicită, etnicistă”, a încheiat el.

Traducerea Rador: Rozália Gănciulescu