În România, NATO își etalează „solidaritatea strategică” în faţa Rusiei cu exercițiul de amploare Dacian Fall / SUA și-au retras parțial militarii acum o săptămână

Podul plutitor motorizat își extinde rampele pe malul râului și îmbarcă vehicule blindate franceze și camioane românești pentru a traversa râul Mureș în România: prin exercițiul de amploare Dacian Fall, cele două națiuni intenționează să demonstreze „solidaritatea strategică” a NATO în faţa Rusiei, arată un reportaj AFP citat de Rador.

Exercițiul are loc în contextul în care Pentagonul a anunțat săptămâna trecută retragerea parțială a trupelor din România și Ungaria.

În perioada 20 octombrie – 13 noiembrie, o brigadă multinațională formată pentru această ocazie și dotată cu personal din Franța, cu contingente din Belgia, Luxemburg și Spania, efectuează numeroase manevre și exerciții de artilerie și tancuri cu foc real cu unități românești pentru a valida capacitatea armatei franceze de a-și spori rapid capacitățile și de a se desfășura în caz de criză.

Din 2022 și de la invazia de amploare a Rusiei în Ucraina, Parisul a desfășurat aproape 1.500 de soldați în România ca parte a unui batalion operațional avansat. Această forță trebuie adusă la nivelul de brigadă, sau 5.000 de soldați, în caz de criză.

Dacian Fall își propune să valideze această întărire rapidă cu Alianța Atlantică. „Trebuie să ne demonstrăm capacitatea de a ne integra într-o divizie NATO, atât în ceea ce privește procedurile, cât și diseminarea ordinelor”, explică generalul Maxime Do Tran, comandantul Brigăzii 7 Blindate desfășurate pentru Dacian Fall.

Națiunile-cadru din fiecare dintre cele opt țări de pe flancul estic al NATO, cum ar fi Franța din România, vor trebui, de asemenea, să demonstreze această capacitate.

Exercițiul servește şi la „semnalarea solidarității strategice” din cadrul Alianței, adaugă comandantul. Potrivit acestuia, exercițiile se desfășoară în mai multe locații din România, urmând „planuri reale de apărare NATO”.

Pe râul Mureș, la Alba Iulia, în centrul țării, Dacian Fall „ne permite să ne desfășurăm echipamentele de mare putere și capacitatea de a le desfășura rapid și pe distanțe lungi”, spune căpitanul Patrice, urmărindu-și geniștii acostând cu abilitate enorma barjă motorizată. Armata franceză, cu puține excepții, interzice divulgarea numelor de familie ale soldaților săi.

La două sute de metri distanță, pontonierii români și-au desfășurat și ei podul, care poate fi deplasat fiind împins de bărci. Piloții navelor franceze și române urmează să își schimbe locurile în cadrul unui program de schimb.

„În Europa, există câte un râu la fiecare 20-30 de kilometri. Traversarea râurilor este o abilitate complexă care se pierduse oarecum. Rușii au învățat asta pe calea cea grea în 2022; au fost masacrați” în timp ce încercau să traverseze râul Doneț în estul Ucrainei, explică colonelul Jérôme Pâris, șeful detașamentului de geniu francez.

La aproximativ șaizeci de kilometri spre nord, printre dealuri cu iarbă scurtă, pârjolită de soarele din Bogata, alți geniști francezi se antrenează în străpungerea frontului: distrugerea unui obstacol observat de una dintre numeroasele drone mici quadcoptere desfășurate pentru Dacian Fall. Mai mulți soldați plasează rapid bangalore lungi de nouă metri – tuburi umplute cu explozibili – sub gardul de sârmă ghimpată, înainte de a le detona.

„Pot fi folosite și pentru a crea un pasaj printr-un câmp minat așezat la sol”, explică locotenentul Enguerrand. Generalul român Dorin Toma, care comandă trupele NATO în România și Bulgaria, observă exercițiul cu satisfacție.

„A fost un efort uriaș să realizăm această interoperabilitate, pentru că am pornit de la zero”, spune el, „și la sfârșitul acestui ciclu de doi ani, ne aflăm într-o poziție foarte bună”.

În opinia sa, provocarea acum va fi menținerea acestui nivel de interoperabilitate, deoarece „oamenii și sistemele de armament se schimbă. Trebuie să ținem pasul”. După cum a vrut soarta, Dacian Fall are loc cu contingentele sale europene exact în momentul în care Statele Unite au anunțat o reducere a prezenței lor militare pe frontul de est al Europei, inclusiv retragerea a aproape 700 din cei 1.700 de soldați americani desfășurați în România.

„Din punct de vedere militar, nimic nu se schimbă”, spune generalul Toma, punând lucrurile în perspectivă: americanii au arătat în 2022 că erau pregătiți să desfășoare resurse semnificative în țară cu preaviz scurt, subliniază el. Dar „din punct de vedere politic, se creează haos”.

Traducerea Rador: Rodezia Costea